183 matches
-
Vladimir Găitan face parte din categoria actorilor emblematici ai României. A devenit unul dintre cei mai solicitați actori, jucând în producții precum Ultima noapte de dragoste, Duelul, Năpasta, Întunecare, Oglinda, Omul zilei, Femeia visurilor. Chiar dacă și-a dedicat întreagă viață scenei, în
Drama neștiută a lui Vladimir Găitan. "Situația se va înrăutăți" () [Corola-journal/Journalistic/45973_a_47298]
-
lui l-a urmat în carieră, dar zice că salariul pe care îl primește nu îi este suficient - fiind vorba doar despre 850 lei. Aș sfătui tinerii, cu mâna pe inimă, să-și caute altă profesie", a mai spus Vladimir Găitan.
Drama neștiută a lui Vladimir Găitan. "Situația se va înrăutăți" () [Corola-journal/Journalistic/45973_a_47298]
-
Dem Savu, Iarina Demian, Florin Scărlă tescu, Ștefan Tapalagă, Cornel Vulpe, Iurie Darie, Dumitru Rucăreanu, Mircea Albulescu, Eugen Racoți, Tamara Buciuceanu-Botez, Melania Cîrje, George Mihăiță, Mircea Șeptilici, Aurel Giurumia, Stela Popescu, Silviu Stănculescu, Aurora Leonte, Adina Popescu, Virginia Mirea, Vladimir Găitan, Florin Anton, Șerban Ionescu, Magda Catone. Anii copilăriei mele, anii adolescenței, anii studenției, uluielile mele, iubirile mele, tăcerile mele. Aici am văzut „Visul unei nopți de vară” al lui Alexandru Darie, imediat după 1990. Ca și „Rinocerii” în 1964, „Visul
Despre memorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5832_a_7157]
-
și deloc în apele ei în preajma soțului Șamraev. Cînd Cătălina Buzoianu a făcut Pescărușul la Teatrul Mic, abia puteam să-mi iau ochii de la Dorn-ul lui Mircea Albulescu. Aceeași stare am trăit-o și acum, urmărindu-l pe Vladimir Găitan cu aerul cuceritor și vulnerabil al doctoruluirezoneur, al martorului-comentator, al seducătorului cu simțul măsurii, al unui personaj cu un ludic rafinat, inteligent, intuitiv, cel care domină scena cu autoritatea lui, cel care este mereu de partea lui Treplev, cel care
Zbor și prăbușire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3535_a_4860]
-
din catifea roșie, înflorată, pe ea o blană lată de aur, în șase rînduri, în jos tivită cu panglică de aur, o bucățică de catifea înflorată, viorie, nasturi de domn, mari și cu țeavă pentru patru rînduri de mantale, un găitan împletit din mătase roșie și din fire de argint cu nasturi și ghinde pentru o cartușieră, un mic scaun de lagăr cu piele, o pușcă rea polonă pentru vînat IV. Iar acestea într-o ladă mare verde pestriță, închisă cu
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
Castel. Protocol, schimb de cărți de vizită, plecăciuni, pălăria scoasă. Este primit. Directorul acesta era un belgian gras și surâzător, cu favoriți roșcați și ondulați, scund și îndesat, îmbrăcat ca un gentleman dintr-un roman, cu redingotă, pantaloni în carouri, găitane și boots lăcuite. Imediat, Barbe sosește cu un platou mare și tot ceea ce trebuie pentru ceai. Îi servește. Dispare. Directorul flecărește. Destinat vorbește puțin, bea puțin, nu fumează, nu râde, ascultă politicos. Celălalt se învârte în jurul ceainicului, vorbește despre biliard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
eu am avut parte de astfel de mutare), la un popas în plin câmp, aproape că a pierdut-o pe Ozana. Pentru un copilaș ar fi fost o mare tragedie. Prieten din copilărie și coleg de școală cu actorul Vladimir Găitan (Duțu), erau îndrăgostiți de aceleși două fete. „La 13 ani Duțu era deja bărbat cu experiență...iar eu nu aveam ața ruptă”. Duțu a aranjat inițierea în apartamentul prietenei lui, în care a invitat încă o prietenă de-a ei
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
legendei Mărțișorului marcarea tranziției dintre sfârșitul iernii, anotimpul rece și întunecat și venirea primăverii, simbolistică a renașterii și optimismului. La începuturile sale, mărțișoarele erau purtate la gât sau la mână, și erau atârnate de o cordelușă roșie sau de un găitan compus din două fire răsucite de mătase albă și roșie sau dintr-un fir de arnici roșu sau unul din bumbac alb. În zilele noastre, mărțișorul se poartă o perioadă de timp bine determinată și nu mai este purtat la
POVESTEA MĂRŢIŞORULUI ŞI A ZILEI DE 8 MARTIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365234_a_366563]
-
acest vechi și frumos obicei strămoșesc”. Iată deci ce însemna mărțișorul în vechea societate românească: „Mărțișorul era un dar ce-și trimiteau românii unul altuia în ziua de 1 martie. El consta într-un bănuț de aur spânzurat de un găitan de mătasă împletit cu fire albe și roșii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât până când întâlnea cea dintâi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuțul însemna îmbelșugarea, firele albe și roși
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
mătasă împletit cu fire albe și roșii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât până când întâlnea cea dintâi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit. Bănuțul însemna îmbelșugarea, firele albe și roși ale găitanului însemnau fața albă ca crinul și rumenă ca roza (...) Așa aveau vechii români obiceiul de a se ura în ziua de 1 martie! Ei erau naivi în sufletul lor; trăiau în simplicitate și împrumutau vorbele și obiceiurile lor de la mama
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
și Dobrogea, este datină ca părinții să lege la 1 martie copiilor lor câte o monedă de argint ori de aur la gât sau la mână. Moneda aceasta, care e de regulă atârnată de o cordea roșie ori de un găitan compus din două fire răsucite de mătase roșie și albă, sau dintr-un fir de arnici roșu și unul de bumbac alb, sau și din mai multe fire de argint și de aur, se numește mărțișor, mărțiguș sau marț”. Este
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
Costică Diplan (el era de-al meu) și, mult mai încolo, la alte piese făcute în TV. Astfel, am avut onoarea să mă aflu lângă George Constantin, Mircea Anghelescu, Ștefan Radof, Ileana Predescu, Emil Hossu, Monica Ghiuță, Eusebiu Ștefănescu, Vladimir Găitan, Tamara Buciuceanu, Stela Popescu, Șerban Ionescu. În radio (mult radio, care azi parcă nici n-ar exista), printre alții, m-am întâlnit cu Alexandru Repan, Dan Condurache, firește Eugen Cristea. Mulți, mai mari, mai mici, dar minunați. E greu să
INTERVIU CU ACTRIŢA CRISTINA DELEANU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340358_a_341687]
-
amănunt, el este descurcărețul care are câteva cadavre în dulap și va mai avea, fapt pentru care nu se desparte niciodată de revolverul de la șold și care declară „sub demnitatea mea nu mai există nimic!" În rolul chirurgului plastician, Vladimir Găitan pe care cititorii noștri în cunosc din aproape toate serialele PRO TV (unde a interpretat cu precădere roluri de medic!) este credibil, mixând umorul cu momente de duioșie duse până la dramatism. Aflăm că operează prostituate și mafioți pentru a nu fi
„POKER” DE ADRIAN LUSTIG LA TEATRUL DE COMEDIE DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375247_a_376576]
-
aranjat”, „cochet”, „dichisit”, „fercheș”, „ferchezuit”. Toate extrem de potrivite unui dandy de pe malurile Senei, ce poartă „venghercă de postav negru cu brandenburguri și cu chiostecuri, pantaloni nohutii largi de se vedea numai vârful botinei de lac; jiletca de catifea vișinie, cu găitan de fir de jur Împrejur și mai multe lanțuri de aur la ceasornic”. Cu un glosar alături, aflăm că pantalonii sunt de culoarea năutului, adică gălbui, că vengherca e o haină scurtă de postav sau că, de pildă, chiostecurile sunt
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
, Sandra (9.I. 1898, Hârșova - 17.VII.1987, București), prozatoare. Fiică a Mariei (n. Găitan) și a lui Constantin Oancea, mare proprietar, C. (al cărei prenume la naștere e Constanța) se căsătorește după absolvirea liceului cu inginerul Virgil Cotovu și locuiește aproape două decenii la Constanța, unde duce o existență fără griji materiale, mondenă. La
COTOVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286451_a_287780]
-
semifantastic, legând miraculos lumea celor plecați de cei vii, Luna în crivăț, imaginea copilăriei furate etc. Cea mai reușită nuvelă este Ploaie curată, având ca motiv central dragostea; izbutită este și Lacătul apei, un „scurt roman”, unde personajul principal, Petre Găitan, un om dârz, puternic, dependent iremediabil de glia sa, pare un amestec de Ion și Ilie Moromete. Povestirile refac un peisaj familiar, idilic, pitoresc, dar uneori violent, dur, și conturează psihologii aparte, vizibilă fiind predispoziția autorului spre istorioare cu tâlc
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
de caftane). Caftanul era o mantie amplă, lucrată din catifea, cu mâneci strâmte și lungi până la pământ, îmblănită cu samur (același samur sau cocon dublând și gulerul foarte lat), cu lungi tăieturi prin care ieșeau mâinile. Avea pieptul împodobit cu găitane de fir și cu nasturi de argint aurit, dar, de regulă se purta deschis. Pe peretele Mănăstirii Dochiariu de la Sfântul Munte, în tabloul votiv de la Mănăstirea Slatina, hainele domnești sunt impunătoare. La Athos, Doamna Ruxandra poartă „tradiționala haină domnească fără
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ie cu mânecile cusute cu râuri. Peste rochie - un caftan de catifea (șubă din postav de Veneția? - Al. Alexianu) cu motive țesute cu aur323 și cu „douăzeci și șase de chiotori și toți atâția bumbi de aur, cu 52 de găitane de fir împărțite egal pe amândouă laturile hainei, o misadă scumpă de soboli acoperindu-i umerii și lăsându-se în jos, în chip de revere ascuțite spre vârf, cu guri îmblănite, și marginile și ele cu sponciuri rotunde de aur
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
jos, care coboară sub genunchi lăsând să se vadă cămașa, plisată strâns. Podoaba exterioară o formează cabanița lucrată din catifea adusă din Italia și căptușită cu o blană cafenie. Dublând gulerul, această blană îi cade pe umeri și pe spate. Găitanele brodate și nasturii de aur completează funcțional ornamentele mantiei. Aș putea continua. Cu înfățișarea Doamnei Marica de la Mănăstirea Brâncoveni, unde, peste haina albă, poartă o mantie de brocart de aur, cu margini negre, cu chipurile Elenei Rareș de la Mănăstirea Moldovița
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pantofi cu tocul înalt de evidentă proveniență apuseană. în rest - spune Corina Nicolescu 328 - datele costumului îmbrăcat de soția voievodului - conteș de serasir îmblănit, cu mâneci până la cot, cu motive florale înscrise în ogive, având pe piept șapte rânduri de găitane cu nasturi mici, rochie de culoare albastru-gri cu flori, având în partea e jos benzi drepte și în zigzag și cămașă de pânză albă cu mânecile răsucite pe mâini - se adună în înfățișarea costumului de curte muntenesc din veacurile al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
discuții științifice, demonstrații ale aspectelor concrete. Avându-se în vedere prestanța politică a beneficiarului, la acțiune au fost convocați și specialiști din afara institutului, ca, de exemplu: acad. ștefan Milcu, prof. dr. V. Săhleanu, prof. dr. M. Golu, conf. dr. Gh. Găitan, toți contactați de Ministerul Educației și Învățământului; la acțiune au fost, de asemenea, și reprezentanți ai Consiliului Național pentru știință și Tehnologie și ai Ministerului de Interne. La 20 ianuarie 1981, conducerea Institutului a înaintat Ministerului Educației și Învățământului un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
3309. Garbacescu Florica, 4 apartamente, București, B-dul Ilie Pintilie 54, str. Constantin Aricescu 4. Herăstrău, str. Școalei 75. 3310. Georgescu Felicia și Constantă Vasile, 5 apartamente, București, str. Ghiocei 18. 3311. Gorascu Teodora, 7 apartamente, București, str. Colentina 5. 3312. Găitan Elisabeta, 7 apartamente, București, str. Cântărețul Macarie 4, str. Iliescu 48. 3313. Georgescu Sanda, 6 apartamente, București, Intrarea Armașului 8. 3314. Georgescu Petre, 2 apartamente, București, str. Jules Michelet 25, str. Episcopiei 5. 3315. Gohl Andrei și Gohl Ludmila, 6
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
care se-adună toți căpitanii și locotenenții. Ha! Ce-i asta? Epoleți, epoleți, o mulțime de epoleți! Treceți de jur-împrejur carafele! Bucuros de revedere, domnilor! Umpleți-vă cupele, domnilor! Ce ciudat e cînd un negrișor e gazda unor albi cu găitane aurite! Domnilor, n-ați văzut cumva un băiețaș negru, pe nume Pip? un băiețaș înalt de cinci picioare, cu o mutră fricoasă, de cîine bătut? A sărit odată dintr-o barcă. Nu l-ați văzut? Nu? Nu face nimic, umpleți
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Eugen Frunză, Noe Smirnov, I. Serebreanu, Constanța Tudorache, Petra Duțu, C. Hâncu, Mihai Gavril, Ștefan Zidărița, I. Gh. Boldici, Z. Rachieru, Aurora Cornu, Gica Iuteș, Ion Socol, Tita Chiper, I. Motoarcă, C. Andrițoiu, Vitalie Tulnic, Dragoș Vicol, Paul Anghel, Măria Găitan, Vasile Iosif, Ștefan Iureș etc. Numărul lor crește cu fiecare zi și faptul acesta este azi obișnuit În țara noastră. În proză au apărut un alt Însemnat număr de tineri scriitori ca: Ion Istrati, H. Zincă, Mircea Dumitru, Zizi Munteanu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
meu și Stalin de Tiberiu Utan, precum și alte poezii din revista noastră, care Înfățișează În diverse moduri unele sau altele din trăsăturile caracteristice ale oamenilor noi din republica noastră. Pe drept cuvânt a fost apreciată poezia Brigada grădiniței de Maria Găitan (Viața românească, nr. 7, 1950). (Ă). Alături de imaginile epice ale unor eroi ca Lazăr de la Rusca, Barta Iosif, și Tovarășul Matei, poate fi așezată imaginea lirică a unui comunist din ilegalitate, creat de Nina Cassian, căruia nu-i cunoaștem nici
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]