35 matches
-
din fondul preroman și din fondul latin, au trecut și la alte popoare, odată cu produsele păstorești care erau de bună calitate. Vechimea păstoritului la români este dată de folosirea și astăzi a cuvintelor moștenite din limba dacică: mânz, cârlan, țap, gălbează, grumăzare, balegă, baci, țarc, strungă, stână, bacă, cârlig, cață, ghioagă, lângă care se adaugă terminologia de factură romană: lapte, unt, caș, coraslă, chiag, a mulge, a strecura, dublată de autohtonele dacice: brânză, zer, zară, urdă, searbăd, dar și cuvinte slave
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
om, apa reprezintă: - mediu de viață - sursă de bani - doar pericol 12. Apa este mediu de viață pentru: - ursul brun - rechin - bradul roșu 13. În lipsa apei poate apărea boala: - SIDA - scabia - gripa 14. Consumând apă poluată putem contracta boala: - teniaza - gălbeaza - giardioza Răspunsuri: 1-c; 2-c; 3-a; 4-c; 5-a; 6-b; 7-c; 8-c; 9-b; 10-c; 11-b; 12-b; 13-b; 14-c. Toate formele de viață cunoscute depind de apă? Aproape 72% din masa corpului uman fără grăsimi este apă? Apa este o resursă
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
din oase putrede și puturoase, jucând peste case, prin grădini, printre oameni, o moimă cu mustăți, înfiptă, ca o țață, în toate certurile, în toate marile războaie, dar și în războaiele particulare, o muiere ca de ceară, ca atinsă de gălbează, uscată, făcută aproape din nimic, dar care a avut puterea - de cine mama dracului dată? - de a-l duce și pe Iisus, răstignit, în!... și uite că și după Învierea lui Cristos, hârca naibii n-a sfârșit prost!" (p. 215
Cod roșu (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7427_a_8752]
-
nu poate fi cuvânt slav, așa cum cred unii. Termenul buză a fost explicat de alți cercetători, mai puțin numeroși, ca fiind format din bot (< lat. botum „bot“) cu sufixul -ză de origine traco dacă (care apare și în cuvinte ca gălbează, coacăză, pupăză). Soluția nu este satisfăcătoare, mai ales pentru că se bazează pe sensul contemporan „parte superioară, vârf, culme“ din expresii ca buza dealului, buza vasului; rămâne neexplicat sensul de bază al cuvântului, care face parte din terminologia corpului omenesc. Limbile
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
gheața - interveni Bijinski. A făcut rapița praf. Cădea gheața ca plumbul. La noi au bătut tătarii, pe o porțiune destul de întinsă - zise Metodiu. Au încurcat toată cânepa. — Și la noi, în primăvară - se auzi glasul subțire al Malgorzatei - a dat gălbeaza în oi, dar le-am tuns cu tata și ne-am scos pârleala. Zbignew tuși stânjenit, iar pan Bijinski se uita triumfător spre doamna Potoțki, ca și cum ar fî vrut să-i spună: „Ei, vezi cum se exprimă noră-ta?”. — într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Gheo pe cinste, un Gheo și jumătate, fost lipit pământului din cauza bogătanilor hrăperți. Și-apoi, câte un hartan se va mai putea dosi pentru acasă, că doar carnea de cal abatorizat îi mai bună decât cea de oaie pierită de gălbează pe la oamenii din sat. Oricum, măi Gheo-tată, suntem la un singur pas de belșugul făgăduit, și-a zis grăjdarul, salivând cu gândul la fripturi și la tocane aburinde, bine mirositoare, și la mulțumirea sufletească pentru răzbunarea împotriva lui Roibu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
noi! Nu strângem multe comori, pe Pământ! Moliile rod și hoții fură la ele!... Chitul cel alb a oftat cu duhoarea cea înecăcioasă. Fumul acela, de la plecare, parcă mirosea altfel decât întâia oară. Te pomenești că o fi având niscaiva gălbează la carburator, a tot cugetat Vartolomei, care rămăsese, în drum, clătinându-se, pe picioarele lui, betege din pruncie, cu mâna streașină la ochi. Trandafira suspina înăbușit, stăpânită și ea de năluca mirosului. Scânci, sub nuc, în mijlocul drumului singuratec: Omule, pierderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
încărcăciune bolnav - bolnăvicios scârnav - scîrnăvicios gubav - gubăvicios trândav - trîndăvicios -ință/-enția [credință] - credincios [putință] - putincios [neputință] - neputincios [biruință] - biruincios [stăruință] - stăruincios 103 {EminescuOpXV 104} netrebnicie [trebuință] - trebuincios [netrebuință] - netrebuincios negru - negricios - negriciune alb - albicios - [albiciune] galben - gălbenicios în-gălben-i galben gălbenare gălbează gălbegit gălbeniciune gălbenicios gălbeor gălbenaș credință III ființă silință umilință voință dorință stăruință trebuință IV iscusință căință - căincios împac - împăcăciune - împăcăcios [bolnav] - bolnăviciune - bolnăvicios kraenklich [galben] - gălbenicios - gelbich* privință - privincios putință - putincios moeglich neputință - neputincios împăcăciune - împăcăcios (sich zu beruhingen
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
degete, îl freca mărunțel, mărunțel de podul palmei și striga iar: - Hai, cuscre Ilie, cumpără praful de pureci "Lux", doi lei cornetu, neam de neamu mă-ti n-a scăpat de păduchi! Apropie-te, neamule, ia praful! Vindecă râia și gălbeaza! Omoară căpușa în găoacea ei?Nu te zgu", cumetre! Răgușea. Țăranii, neîncrezători. Le-ar fi trebuit praful străinului, că-i sugeau lighioanele, dar de unde să știe ei că e bun? În cele din urmă, caramangiul înșfăca pe câte unu! și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Creatorul de artă - acest mare surmenat al lumii. Pe scriitorii consacrați îi iau la frăgezit criticii juniori. Artiștii - acești sublimi aruncători de punți. E foarte greu să găsești esențialul. D - apoi să - l și îmbraci în cuvinte. Cioran vorbea despre gălbeaza Mioriței, eludând inefabilul fiecărui tablou al baladei. Poeții se nasc, cititorii se formează. Artistul trebuie fotografiat în halatul timpului. Ca și iubirea, arta este o gimnastică a sufletului. În demascarea forței s - au aflat întotdeauna și diviziile artei. Prestigiul cultural
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]