52 matches
-
oprit cu brutalitate de ofițerul deslănțuit. „Te-am Întrebat eu de vorbă...?” - tună el roșindu-se până În creștetul capului, sărindu-i din gură salivă și resturi de mâncare de la dejunul precedent ce se putea opserva printre măselele stricate și dinți gălbejiți de fumul de țigară. Ai furat...! Ai furat ca În codru devastând avuția națională iar ferocitatea ta pentru căpătuială nu a cunoscut limite...! Îmi bazez această afirmație pe o altă excrocherie: paleții din lemn pe care i-ai avut În
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Își Înâlță privirea către el, fulgerător examinându-l. Nici o schimbare, era același dezordonat cerșetor. Ochii de un verde iritant picau urdorile din ei, dantura jumătate lipsă iar ce mai putea fi numiți dinți erau Încărcați neglijent cu resturi de mâncare,gălbejiți de fumatul excesiv În timp ce extremitățile celor două buze persista jenant urme de sos de mâncare, mai mult pudră de zahăr desigur dela ultimul dejun. Același costum de haine de proastă calitate, unde pantalonii mototoliți iar reverele dela haină șifonate nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dar eu nu făceam decât să trec prin mijlocul celor care dansau în holul liceului, pentru că sâmbăta aveam cenaclu într-una dintre săli. (Țineam cenaclul la lumina aproape conspirativă a unei veioze, care ne făcea figuri de cadavre galvanizate, șapte-opt gălbejiți citind poezii pe fondul muzicii rock și al tropăitului obsedant de dincolo de ușă. Ieșeam din nou prin mijlocul dansatorilor, fără să ne putem înăbuși un sentiment de umilință și culpabilitate.) In prima seară la Budila am citit câteva zeci de
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
era un om volubil și instabil, care însă trăia sincer o clipă toate sentimentele umane și le înțelegea. - Scârboasă femeie! Asta n-are nimic sfânt. Bărbat, frate, toți-s fleac pentru ea. Ambițioasă și veninoasă. Olimpia mea începe să se gălbejească la față, ca și ea. Otilia, ce mai fată! Bravo, Pascalopol, bravo, Felix!" Deși Felix se jurase de a nu mai păși în casa Aglaei, totuși își călcă cuvântul, și iată cum. Intrase de la început în grațiile profesorului de psihiatrie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Toată numeroasa familie a văduvei, alcătuită numai din fetițe născute fiecare la un an după cealaltă, în vârstă de la cincisprezece la șapte ani, dădu buzna în urma mamei și-l înconjură, căscând gura la el. După ele ieși mătușa lor slăbănoagă, gălbejită la față, cu o basma neagră pe cap și, în sfârșit, își făcu apariția bunica fetițelor, o băbuță cu ochelari. Văduva îl rugă mult să intre și să stea jos, ceea ce prințul și făcu. Își dăduse seama imediat că toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
În jurul lor. Închise ușa cu precauție, deci, după care casa i se păru destul de obișnuită. Holul era Întunecat și liniștit; În jur erau aliniate scaune cu spătare tari, un cuier fără nici o haină În el și două sau trei plante gălbejite; podeaua avea un mozaic alb-negru din plăci de gresie, dintre care unele dispăruseră, lăsînd la vedere cimentul. Abajurul din porțelan avea o nuanță frumoasă de roz - și era probabil destinat unei lămpi cu gaz - dar acum era montat Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
și-l striga pe Duncan să se trezească. Dar zări lumina lanternei lui Duncan, se Întoarse cu fața și raza Îl orbi, făcîndu-l să se dea Înapoi, să-și frece ochii și să-i acopere cu mînai. Fața lui arăta gălbejită În lumina asta. Avea părul dat pe spate, turtit cu ulei, iar liniile ascuțite, fine ale frunții și obrajilor păreau umbre găunoase. De parcă ar fi fost un strigoi. Așteptă ca Duncan să coboare lanterna, apoi gesticulă precipitat În direcția zăvorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
scenariu. Neatent și asta-i aur curat pentru puțoii ăștia. Lennox are idei bune. Dar e prea escroc, cretinul. Îl servim pe tânărul nostru domn Lennox. Al naibii de sigur că așa facem. Lui Clell, Gilman și mie ni se alătură pipița gălbejită cu accentul ăla gomos de yankeu. Îl tot schimbă ca curu. Probabil a fost la școli simandicoase prin toată lumea. Le urăsc pe pizdele astea privilegiate. Au impresia că iești un pârlit de rahat, că te pot folosi să le ștergi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
următorul răspuns: "...Să-mi facă ei mie așa o figură!" " Păi nu ți-au facut-o ei, ăștia pe care i-ai tăiat, i s-a spus, ci ceilalți, care plecaseră!" "Ei și!?" Va să zică asta era! I se făcuse Luminăției-Sale, Gălbejiră Gheorghe, o figură care nu se putea înghiți! îi cădea rangul! Și pentru asta nu era absolut necesar să plătească cei care i-au făcut figura, ci oricare alții, deoarece erau tot oameni și purtau răspunderea în această calitate pentru
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
boii pe care îi înjugau. Da, dar tatăl meu avea și dușmani. Existau oameni care se simțeau iritați numai la simpla lui vedere, și nu o dată unii dintre aceștia ne înjurau pe noi, copiii, când ne vedeau rău îmbrăcați sau gălbejiți de boli. "Bă, cutare (așa și pe dincolo), tac-tu ăla ce tot face de dimineață și până seara și nu pune mâna să vă țină? Are două loturi de pământ, ar trebui să aveți haine croite pe voi și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
printre foile de hârtie ale sutelor de prospecte care Îndemnau la sute de lucruri felurite. Studenții Împărțeau zilnic astfel de foi volante, Însă Margaret se Întreba dacă aveau să fie vreodată citite. Zăceau pe jos, călcate În picioare, scorojite și gălbejite de soare. Unele dintre aleile care se Întindeau pe lângă zidurile sălilor de curs erau pline de cioburi de sticlă și multe ferestre nu mai aveau geamuri. Nu de multă vreme, din biroul ei care dădea spre partea cealaltă a terenului
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-i-se până la nări, la început suav, pe urmă din ce în ce mai pregnant, mai definit. Automat și-a dus încheietura mâinii la nas. Nu, nu venea de-acolo. A ridicat din umeri și a plecat mai departe. Alte săli, alți obraji pergamentoși gălbejiți de timp. S-a întors însă a doua zi. Aceeași liniște răcoroasă, aceleași planuri ale lui Juan de Herrera, aceeași Andaluzie întinsă până în Lumea Nouă, aceiași cai care se ridică pe două pici oare și pe țărmul năpădit de conchistadori
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
REGISTRUL PRISMATIC NU ARĂTA NICI O LEGĂTURĂ CU SOARELE PĂMÎNTULUI. ERA PREA GALBEN. AVEA CULOAREA GĂLBENUȘULUI DE OU. POATE PUȚIN MAI ROȘIATICĂ. IAR EFECTUL CRESCU PE MĂSURĂ CE NAVA SE ÎNDREPTA SPRE EL. LA 150 DE MILIOANE DE KILOMETRI ERA DOAR O MINGE GĂLBEJITĂ DE FOC PE CARE NICI UN OCHI DE PĂMÎNTEAN N-O MAI PRIVISE PÎNĂ ATUNCI. ASTA N-AR FI ÎNSEMNAT PREA MULT AFARĂ DOAR DE FAPTUL CĂ STEAUA PĂREA SĂ NU AIBĂ NICI O LEGĂTURĂ DE DISTANȚĂ RECOGNOSCIBILĂ CU VREUNA DINTRE STELELE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
S-O IA DE LA ÎNCEPUT. ȘI EL ERA DE PĂRERE CĂ TOATĂ LUMEA TREBUIE S-O IA DE LA ÎNCEPUT. Trecu pe dinaintea odăiței portarului. Noul portar, cu fața lipită de gemuleț, i-a zâmbit. Urcând scările, Rieux se gândea la înfățișarea acestuia, gălbejită de oboseli și lipsuri. Da, o s-o ia de la început când abstracțiunea se va fi încheiat și, cu puțin noroc... Dar chiar în același moment el deschidea ușa și mama îi ieșea în întâmpinare să-l anunțe că domnul Tarrou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
floare luna-i tot descântă-n seară și-i întreabă de-i firesc până când și ea, minciuna, s-aibe chip de fată mare. iu al meu, de-atâta vară. De-atâta toamnă Iu al meu, e toamnă, darăde s-au gălbejit dovlecii. stau ciorchinii-n vii povară, noaptea-i cântă liliecii. miejii nucilor se coc și pocnesc din coji pe rând, Eu n-am stare și n-am locdoar același vis și același gând, în care colț din buză-ncet îți
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
că li se păruse că pârâul aducea cu coada jivinei... Dar singura mulțumire era că viitura ce-o provocase târa jumătate din case din sat direct în Bulgaria, că altă împlinire miraculoasă nu mai primea... De abia când la un gălbejit de la cancelaria de Științele Naturale i-a picat fisa și s-a bunghit că petele de pe crupa dihăniei se brodesc la fix cu Ulița Mare... și că girafa pare înfășurată numai în harte despre comori, până a doua seară, toată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mărturisirea lui și Îl incriminau pe adevăratul ucigaș. Apoi am observat că mașina parcată lîngă Jaguar era micul BMW al Paulei Hamilton. Ea stătea la volan și mă privea apropiindu-mă; În lumina artificială din plafon, fața Îngustă Îi era gălbejită ca de icter, și strîngea În mîini volanul de parcă voia să fie gata de plecare În orice clipă. LÎngă ea ședea un bărbat cu figura ascunsă În spatele parasolarului. Purta o geacă de motor, din piele, genul care n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mai amare decât Înfrângerile. Pierzându-se În neant, fiecare lună te Împinge tot mai aproape de ceva Înfiorător. Timpul e gelos pe dumneata și duce război crâncen Împotriva crinilor și trandafirilor care acum Îți slujesc de podoabă. Chipul ți se va gălbeji, obrajii ți se vor scofâlci, ochii Își vor pierde strălucirea. Ai să suferi Îngrozitor... O! Bucură-te de tinerețe atâta vreme cât o ai. Nu irosi aurul fiecărei zile ascultând vorbele plicticoșilor, Încercând să-i ajuți pe cei pentru totdeauna Înfrânți sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mic, o jucărie mai mult, pe care îl adusese tatăl meu de pe front. I-l dăduse, spunea, spre a o necăji pe mama, o fată la Brno. Era de fapt un cuțitaș de desfăcut scrisori, cu mici plăsele de os gălbejite de timp. „Știi“, mi-a spus Ghidale când mi-a dat timbrul acela, „la Hanuca, noi aprindem luminile și cântăm un cântec tare frumos. M-a învățat mama. Dacă vrei, ți-l cânt acu’, deși nu se cântă decât la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cît Îi ea de roșie și de mîndră, de zici că are viață și dragoste În ea ca și o femeie tînără, dă boboci cît dă și pă urmă cînd i să gată vlaga numa ce-o vezi că să gălbejește și moare. Io zic că d-asta să duce și floarea că nu mai ie de nici o trebuință pă lumea asta — Știi, doamnă Oprișan că și eu m-am gîndit ca oamenii poate nici n-ar Îmbătrîni și nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
vrut să zică nimic. Erau speriați cu toții. După ce am terminat de mîncat m-am lăsat pe spate și mi-am aprins o țigară; eram Îngrijorat ca dracu’. Apoi l-am văzut pe Frankie intrînd și pe Încă unu’ În spatele lui. GĂlbejiți, m-am gîndit. Deci avem o afacere cu gălbejiți. El este domnu’ Sing, Îmi spuse Frankie zîmbind. Se descurcase repede, și știa asta. — Îmi pare bine să vă cunosc, zice domnul Sing. Domnul Sing era cam cea mai spilcuită chestie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-l omoare cineva. Sigur, zice Frankie. De ce nu? Grămadă de afacere mare. — Ce mai afacere, spusei. — Afacere mare. GĂlbejiții transportați nu se-ntorc niciodată. Alții gălbejiți scriu scrisori, zic totu’ e bine. Minunat. — Felu’ Ăsta de gălbejiți nu Înțeleg scrie. GĂlbejiți care pot scrie, toți bogați. Nimic mîncat. Trăit cu orez. O sută de mii gălbejiți aici. Doar trei chinezoaice. — Cum așa? Nu lasă guvern. — A dracu’ situație, Îi zic. Faci afacere el? — Poate. — Afacere bună. Mai bună ca politică. Grăma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
spusei. — Afacere mare. GĂlbejiții transportați nu se-ntorc niciodată. Alții gălbejiți scriu scrisori, zic totu’ e bine. Minunat. — Felu’ Ăsta de gălbejiți nu Înțeleg scrie. GĂlbejiți care pot scrie, toți bogați. Nimic mîncat. Trăit cu orez. O sută de mii gălbejiți aici. Doar trei chinezoaice. — Cum așa? Nu lasă guvern. — A dracu’ situație, Îi zic. Faci afacere el? — Poate. — Afacere bună. Mai bună ca politică. Grăma’ de bani. Multe afaceri. — Ia o sticlă de bere. — Tu nu mai Îngrijorezi? — Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
două curînd. Știu că n-ai curaj dacă nu bei, da’ nu prea avem rom. Așa c-ai face bine s-o iei ușor. — Zi-mi despre ce-i vorba. — Ascultă, i-am spus din Întuneric, trebuie să luăm doișpe gălbejiți din Bacuranao. Tu trebuie să treci la timonă cînd Îți zic și să faci ce-o să-ți spun atunci. Îi luăm pe gălbejiți și-i Încuiem sub puntea din față. Du-te acum acolo și Închide trapa pe dinafară. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe unul uitîndu-se prin ușa crăpată, și era evident că văzuse plaja, pentru că a-nceput să sporovăiască. — Ieșiți, le-am spus, sau trag. Și au ieșit imediat. Da-ți zic, ar trebui să fii tare-al dracu’ să măcelărești niște gălbejiți din Ăștia, și pun pariu c-ai avea și destule probleme, ca să nu mai vorbim de toată mizeria. Ieșiseră speriați și n-aveau arme, da’ erau totuși doișpe. Mergeam cu spatele spre pupă, ținînd pușca În mînĂ, și le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]