2,007 matches
-
și cea întunecată a credinței, i-a fost reproșat pe bună dreptate autorului), singurele obiecții pe care i le-aș mai putea aduce se leagă de anumite imagini prea des repetate. Cam multe tablouri pătate de muște, lucruri de un gălbui murdar, bărbi roșcate fluturânde și țeste acoperite, în linia de modă a unui bodyguard, cu păr tuns scurt, țepos... Mici ticuri stilistice, care ar fi putut lipsi. Sau, poate, chițibușerii de cronicar. Lumea în două zile este unul dintre cele
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
vecini vedeai monumentul lui Alexandru Ioan Cuza. În zilele de sărbătoare, chipul domnitorului plutea pe o mare de capete. În fața Universității străjuiau Kogălniceanu și Eminescu. În fața Teatrului Național „Vasile Alecsandri“. Lîngă Biblioteca Fundației adăstau într-o curte, ciopliți din piatră gălbuie, cîțiva voievozi ai Moldovei, cărora încă nu li se găsise un loc în peisajul vechii capitale. În preajma Bisericii Trei Ierarhi ședea într-un jilț Gheorghe Asachi. În piața Palatului Administrativ, Ștefan cel Mare își strunea energic armăsarul de bronz. Dar
Orașe și ani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/12958_a_14283]
-
rămîneau surprinse, cînd deschizînd ușa vedeau acolo,/ așteptîndu-le o statuie cutremurător de frumoasă,/ care sta într-un colț,/ într-un spațiu de pedeapsă. Liniștea din jurul ei/ era atît de perfect armonizată, ca moleculele de untdelemn, formînd o plasmă translucidă, suav gălbuie” (La o statuie). La rîndul lor, starea de criză a ființei, angoasa, spaima în fața golului nu se exprimă printr-un patetism descărnat, printr-o fierbere de abstracțiuni, cum se mai întîmplă, ci pe un portativ al factorilor cotidianului, al unei
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
tipul lui. Pe mine însă nu mă va repeta nimeni. 28 martie. Vremea bună mă îndeamnă iarăși la plimbare. Iau în sus strada marchizului de Flers, atent să nu-mi stropesc pantalonii. Port o combinație primăvăratică din măsliniu deschis și gălbuiul mâțișorului de salcie; de la bombeul fin al pantofului la borul subțire al pălăriei sibiene, reușesc un ton desăvârșit. Merg pe jos până la Casa Cesianu, în care se adăpostește Societatea Academică. De pe la Atheneu mă urmărește un roquet cu privirea ațintită asupra
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
De pe acest tăpșan culminant de unde munții Săcuieni cotesc spre țara Vrancei, tot Bărăganul, tot câmpul Brăilei, tot șesul Galaților cu matca Râmnicului, cu valea Buzăului, cu lunca Siretului, toată acea lată și oablă câmpie se arăta scăldată într-o lumină gălbuie și lucioasă, ca fața unei uriașe sinii de aur...” (Alex. Odobescu - Pseudokinegheticos, capitolul XI) Dacă acționăm împotriva firii, natura își pierde din feeria sa și-atunci se dezlănțuie. Răzvrătindu-se, natura pare-a se-nfrăți cu ființa umană, ca-ntr
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
clipa ațipirii, pîndeam momentul de a-mi convinge concetățenii că e foarte înțelept să înțeleagă iminența autumnală. Și iarăși desfăceam sufletul cîte unui tom legat în pînză aspră la pipăit, rătăceam pe rîndurile negre, încremeneam apoi cu privirea pe varul gălbui, repetam în gînd, murmurat, cu glas tare, urlat, că da, da, s-a iscat toamna. Pe urmă ieșii pe stradă. Și atunci, vai, ce întîmplare! Mă împușcă un fluture plătit și, cu sîngele țîșnindu-mi din vîrful degetelor, mai reușii să
Iminență autumnală (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14594_a_15919]
-
colonel. Destins, acesta își bea ceaiul de plante care-i curăța rinichii. Ascultîndu-l, mustața blajină i se zburli. Dar îi căzu înapoi la loc, treptat, fir cu fir. Deși nu era cu nimic vinovat, prin ochii bătrînului trecu o licărire gălbuie de remușcare. "Lasă frățioare, zise în șoaptă, dacă noi omorîm mai puțini dintr-ai lui, poate și neamțul omoară mai puțin de-ai noștri..." Satul Bălăria era așezat între dealuri. Pe culmea dealului de apus se săpaseră tranșee de apărare
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
unde nu-i voie, bre!!! Anume te atîrnă acolo, te flutură-n urbe, doar-doar vei încasa vreo scatoalcă, vreo înjurătură pupată. îți expune pudoarea la impudoarea publicului nerăbdător să te prăjească-n friganele populare, de sărbători cu manele și țuici gălbui în ora șuie. Că, bă!, ce-i fi fiind în fondul butoiului de varză răsfățată-n moarea ta stricată? Falsificator, un falsificator de silabe-n brașoave!!!
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
dura multă vreme, deși, de aproape un an încoace, își legăna insomniile în susurul aparatului instalat la capul patului. Dar, venise vara. Smochinele erau coapte deja, strugurii de pe spalierul pe care suia vița de vie treceau din verde pal spre gălbui, începuse vacanța. Și, în curând, la mijlocul lunii iulie se dădea, prin tradiție, semnalul plecărilor în concediu. Zeci, sute de mii de mașini se luau la întrecere pe șosele și autostrăzi spre plăjile Normandiei, ale Oceanului ori Mediteranei, urcau spre Alpi
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
confecții. Aveam de toate, prin toate sertarele. Pe pod Un bătrân se oprise pe pod, ținându-se cu o mână de balustradă, și privea de câtăva vreme în apele râului. Înafară de faptul că erau bogate și de culoarea vag gălbuie a cafelei cu lapte, apele nu aveau nimic care să justifice măcar o privire. Iar bătrânul nu avea aerul că-l lăsaseră puterile și se odihnește discret, sprijinindu-se în baston și cu o mână pe balustradă. Se oprise ca să
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
reluat: "fantasticii lui ochi verzi, plini de stele alburii" sau "faimoșii ochi verzi cu licăriri alburii". Căci această caracteristică oculară reapare, cu variațiuni proprii, în Cronică, la Fănică Niculescu alias Nae Ionescu: "ochii săi alburii, unul mai verde, altul mai gălbui" ; "ochi decolorați, aproape albi (unul bătea mai mult în verde, celălalt mai mult în galben)"; "ochii albi"; "cu privirile alburii ca apa groasă a Dunării de Jos". Apoi la Vinea: "...încheie Fane stingîndu-și trabucul de fundul scrumierii de jad, culoarea
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
acropatia tiroidiană. Din punct de vedere dermatologic, pacientul poate asocia vitiligo, alopecie difuză (atât telogen effluvium cât și alopecia areată) și urticarie cronică. Mixedemul generalizat, este cea mai obișnuită manifestare cutanată a hipotiroidismului, și se caracterizează prin piele cu tentă gălbuie, rece și piele uscată, edem fără godeu la nivelul feței și extremităților, păr uscat care se rupe ușor, și duce la alopecie difuză sau parțială. În ciuda faptului ca este recunoscut faptul că manifestările cutanate în hipo- și hipertiroidie sunt nespecifice
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92047_a_92542]
-
devin îngroșate, poate apărea macroglosia și îngroșarea nasului. Apar episoade de flush cu localizare malară, iar transpirația este redusă sau absentă. La nivelul mâinilor și picioarelor, este decelabil un edem ce nu prezintă godeu. Pielea este îngroșată, infiltrată, cu tentă gălbuie (cauzată de carotenemie), rece, uscată, cu livedo la nivelul extremităților. Ihtioza dobândită și/sau eczema asteatotică sunt adesea întâlnite. Părul devine uscat, friabil, ducând la alopecie difuză sau parțială a scalpului, pierderea pilozității inghinale și dispariția 1/3 externe a
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92047_a_92542]
-
printre scene grotești, între două observații sarcastice ale autoarei apar mici oaze de poezie, bijuterii stilistice capabile să pună în evidență indiscutabilul talent literar al Adrianei Bittel: Am umblat fără noimă pe străzile vechi. Soarele expia pe fațade ocru, cenușii, gălbui, se filtra prin frunzele înroșite ale iederei ca prin palme bătrâne, cu sânge subțiat, și alina trandafirii arși de brumă din mici grădini deșirate între ziduri. }ipete de ciori rotite pe cerul sidefiu, încă în lumină paradisiacă, în timp ce jos, sub
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
desfăcută ca pentru o invitație, cînd a avut loc dezlănțuirea dramatică a întîmplării care trebuia, în mod necesar să se petreacă. A fost la aprinderea lămpii de gaz din a cărei biată sticlă afumată a apărut neclar, apoi, în ceața gălbuie, a prins treptat contur întreaga scenă. Dar înainte de aceasta, am avut o nefericită inițiativă, cu urmări pe care trebuie de asemenea să vi le relatez. În mod ciudat, contravenind obiceiurilor dintre client și prostituată, cînd, de obicei, îți păstrezi veșmintele
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
ajung în carne/ Le scoate înapoi însîngerate" (Drum). Ori căutarea, alături de băieți (duritatea sugerează o asexuare), a puilor, în scorburi, cu riscul, asumat fără grijă, al rănirii: Caut cuiburi cu băieții prin scorburi/ Îngropîndu-mi mîna pînă la umăr în putregaiul gălbui,/ Înspăimîntată cînd o pasăre întîrziată/ Se zbate între mine și-ntre pui.// Îi simt ciocul și ghearele umblîndu-mi prin carne,/ O prind de-o aripă și-ncerc s-o scot/ Și-mi scapă și mă lasă cu penele în mînă
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
scară/ încă nevopsita,/ din fier./ Duce în pod." (Treaba de tîmplar). Radu Andriescu izolează cîte un obiect utilitar pe care-l proslăvește vag persiflator, în genul lui Jules Renard sau Laforgue: "Legătură lui cea mai strînsă cu cerul e sobă. Gălbuie și fărîmicioasa, cu cahlele prinse într-un schelet de lut prost, mîncat de ciuperci scoase din cine știe ce pivniță, cu spinarea crăpata, solzoasa, de balaur fumegător, sobă, cu hornul ei supradimensionat, cu fumul care o lungește spre cer și greutatea care
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
învîr tindu-se înebunite de curentul alpin. Suim, - zice F., - ca să ne liniștim. Cețurile de dincolo, dinspre Poștă vărul. Scaunele albe ale unei terase, vopsite. Ceva mai încoace pe un povîrniș doi băieți care se iau la trînta pe mușchiul moale, gălbui. * Pompierii prin ploaia puternică, deasa, din mașină roșie gonind în viteză și cu căști pe cap lucitoare. * * * Leonardo da Vinci. De notat calculul rezistenței materialelor, ca și studiul asupra arcului ca armă și instrument. De notat, asadar: O forță cauzată
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
melanj de piatră, lichid cefalorahidian, oțel cornier și urină care, susținut de vertebre și arhitrave, însuflețit de statui și obsesii, digerând cu mațe și centrale termice ar fi făcut din noi unul singur", capitala "nu era decât substitutul fantomei mele gălbui, care mă privea de la fereastră când era lumina aprinsă". Bucureștiul este deci un organism gigantic, în care clădirile, străzile, rețelele electrice și conductele de canalizare reproduc anatomia și fiziologia umană. El prelucrează impulsurile eului, modelându-i la rândul său personalitatea
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
pîine ceva unt ceva detergent/ am vrut să opresc radioul/ dar mi-am zis lasă și lucrurile/ în absența noastră au plăceri estetice/ și pe drum mi s-a confirmat: într-o băltoacă/ stătea fericită/ lăsîndu-se voluptuos contemplată de apa gălbuie/ de pămîntul întunecat/ o brîndușă/ am ridicat-o am mestecat-o puțin și am pus-o la loc/ cerul surîdea mohorît" (În clipa). În fond, e o atitudine înrudită cu "tristețea metafizică" blagiană. Pe urmele tot mai incerte ale unui
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
a destinului personajului masculin. La un moment dat, Fumiko îi aduce în dar ceașca de ceai a mamei sale. Obiectul poartă cu sine o stranie amprentă: "Dacă te uitai mai bine, puteai obseva o nuanță de ruj pe fondul smalțului gălbui. Să fie, deci, așa cum susținea Fumiko, rujul de buze al doamnei Ota, care sfîrșise, după multele atingeri, să se impregneze în însăși granulația ceramicii?". Astfel de imagini "exotice" preiau întreaga tensiune a întîmplărilor narate și o camuflează într-o expresie
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
ea mică se spusese că lumina și curenții de aer aduc cu ei căldura și că în întuneric e întotdeauna mai răcoare, și care (pe măsură ce soarele bătea tot mai din plin pe această latură a casei) se zăbrălea cu dungi gălbui încărcate de fire de praf - Quentin se gîndea că ar fi cojițe din vopseaua veche, uscată, decolorată, suflată înăuntrul camerei de pe jaluzelele jupuite, așa cum le-ar fi împins boarea de afară. O tufă de glicină înflorise a doua oară în
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
radiațiilor, decontaminarea personalului și tehnicii. Zona de operațiuni este, față de orașul nostru, la o distanță de câteva ore de zbor cu avionul. Marți, Gara de Est a semănat a unitate militară: santinele, arme, TAB-uri, camioane militare, vopsite într-un gălbui cu pete închise, culori de camuflaj adecvate deșertului. Tehnica, adusă cu un tren special, a fost descărcată, ea urmând să fie transportată pe calea aerului, la fel ca și trupele românești, în Golf.
Agenda2003-12-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280813_a_282142]
-
să se construiască blocul de vizavi și totul să devină ecranat și irespirabil, priveam nopți întregi Bucureștiul de la tripla fereastră panoramică a camerei mele din Ștefan cel Mare. Fereastra reflecta de obicei mobilierul sărac al încăperii, un dormitor de lemn gălbui, o toaletă de oglindă, câteva plante, aloe și asparagus, în ghivece de argilă, așezate pe masă. Lustra cu abajururi de sticlă verzuie, unul dintre ele ciobit de mult timp. Spațiul galben al camerei devenea și mai galben, adâncindu-se în
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]
-
un trotuar pe altul. Purta o scurtă dintrun material indecis, 50 la sută, sau 40 la sută lână («Schurwollwe») și restul, un amestec sintetic, pantaloni uzați, bine întreținuți, călcați de el însuși în aceeași dimineață, pantofi cu talpă de crep gălbui, pantofi care fuseseră eleganți odată și mai erau încă și acum, o cămașă albă, superbă. De gât avea agățat cu un șiret de mătase, subțire și foarte rezistent, tranzistorul. Soarele încălzea însă întreg pământul cu atâta tembelă generozitate încât Grobei
Începuturi de roman by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2709_a_4034]