477 matches
-
ea. Problema lui Hulk-Uriașul este că nu prea se lipește de nimic: se vrea o parodie? E prea “sec”. Se vrea film de acțiune? E prea meditativ. Se vrea o meditație? E prea (involuntar) comic, adesea... Excelent realizat, cu cîteva găselnițe bune (ecranul multiplu) și o scenă într-adevăr uluitoare - confruntarea dintre Banner și tatăl său (Nick Nolte), ce pare să refacă Universul -, Hulk suferă de pe urma pariului pe care și l-a impus: amestecul genurilor. Sînt amestecate, ce-i drept, dar
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
ambițioasă s-a adaptat condițiilor date, combinând economia de mijloace cu multă fantezie și rămânând cât se poate de fidelă muzicii, intențiilor dramaturgice ale compozitorilor. De la diferite detalii scenice menite să umple unele momente statice ale operei Lot și până la găselnițe de costume, coafură, machiaj, mimică, gestică asociate comicului absurd din Lecția, sau chiar viziunea asupra unui rol secundar - Servitoarea apărând ca un “top model” blond, tapat, cu picioare lungi și tocuri impresionante, totodată cu alură sinistră de cioclu -, Simona Pop
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
lui Herseni, Stahl, Golopenția) și au inventat o știință. Dincolo de asta - și dincolo de titlul generic, atît de aseptic uman de Școala sociologică de la București - a fost o minunată și inconștientă aventură tinerească, brăzdată de prietenii și antipatii, anecdote, spaime și găselnițe neașteptate. O aventură cu o istorie orală mai pasionantă decît însăși știința căreia i-a dat naștere. Oameni ai secolului Istoriile de viață, genul cu care aproape ajunge să se identifice istoria orală, își au și ele tipicul lor. Eroii
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
și fost consilier al ex-premierului Năstase, Valentin Nicolau nu avea nici un fel de experiență în televiziune cînd a devenit președintele TVR. Dar asta nu l-a făcut să respingă funcția. Iar demisia lui condiționată de apariția unei legi e o găselnița nefericită. Scrisoarea de refuz a lui Radu Călin Cristea ar fi meritat o soartă mai bună după ce a ajuns de notorietate. Un om care știe și în somn cu ce se mănîncă principiile unei piese democratice și care are habar
O mare excepție: Radu Călin Cristea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12037_a_13362]
-
e mult mai laborioasă, din punct de vedere structural, în Eu, Peter Sellers. Acest film ia în primire o idee mare și lată - "cel ce poate da viață atâtor personalități distincte nu are o personalitate" - dar o exploatează folosind o găselniță interesantă, chiar originală pentru un film biografic. Actorul principal (Geoffrey Rush) își abandonează din când în când personajul pentru a impersona altele. Astfel sugerează că Sellers, actor gol pe dinăuntru, se adăpa din manierismele oamenilor din viața lui fără a
Din 3 filme, doar 2 idei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12054_a_13379]
-
traducători atunci când tălmăcesc dintr-o limbă în alta. Se numește, cu un termen grecesc sofisticat, ekphrasis și reprezintă descrierea unui tablou într-o poezie, a unei poezii în muzică, a sculpturii în pictură, muzică sau poezie. Nu este o simplă găselniță postmodernă, ci un fenomen cu rădăcini îndepărtate, de o complexitate teoretică distinctă, din ce în ce mai provocatoare astăzi pentru semioticienii, lingviștii, criticii literari sau muzicologii hotărâți să îi fixeze bazele teoretice. îl găsim practicat deja în antichitatea greacă și romană, dacă ar fi
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
Mădălina Roșca Titlul de o originalitate zdrobitoare e găselnița mea 100%. Așa-mi trebuie, dacă la banala întrebare Ce mai rulează în cinematografe? nu m-am documentat și eu temeinic. Am scanat din memorie: câteva blockbaster-uri, vedete, plus că e vară, e vacanță, clar - filme americane! Gata, avem un
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
Mircea Iorgulescu ele nu fac parte însă dintr-un arsenal pur retoric. Urmează exemplele din textul supus analizei. Se dovedește astfel, aproape cu argumente juridice că nici una dintre afirmațiile criticului nu este gratuită. Mircea Iorgulescu nu se refugiază într-o găselniță cum ar fi asumarea unei identități de pamfletar pentru a se păzi de efectele potențial penale ale afirmațiilor sale. El își privește adversarul în ochi, expune întotdeauna cu seninătate probele (cel mai adesea irefutabile) care conduc spre o anumită concluzie
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
versiunii, precum și eșecul final al lui L.F. de a găsi manuscrisul la Rostov, trebuie să admitem cât este de frumoasă, tentantă, misterioasă și deasupra tuturor celorlalte versiuni prozaice existente. Dar este și credibilă? Ni se pare mai degrabă o inspirată găselniță a autorului de a oferi cititorului intelectual contemporan, plictisit de biografiile tradiționale, o nouă formă atractivă care să includă și multitudinea de date, și rodul imaginației stârnite de tainele inerente oricărei existențe. Nu putem încheia fără să remarcăm forma prin
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
chiar noi vom publica așa ceva, în numărul viitor al revistei). În ceea ce mă privește, "nu mă interesează", în clipa de față, referirile la fidelitatea sau infidelitatea filmului față de sursele evanghelice, nici oportunitatea sau exactitatea dialogului în aramaică și latină (o găselniță care dă bine, la urma urmei: mai bine să-l auzi pe Pilat rupînd-o pe latinește cu un accent slav, decît să-i auzi pe toți într-un dialog hollywoodian industrializat, care n-ar fi făcut decît să amplifice banalitatea
Dublura de cauciuc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12915_a_14240]
-
lui Mr Muscle era mică, deci foarte comodă, iar el descoperise că îndoind cu apă lichidul verde, gros și vâscos al detergentului, obținea o pulverizare cu mult mai fină, pe suprafețe mari, o pulverizare perfectă. Se ironiza singur pentru această "găselniță", glumea vorbind cu soția sa despre "brevetarea" ei, dar în sinea lui era mândru de aceste mărunte îmbunătățiri ale unor treburi banale dar, vai!, necesare. Soția lui considera însă că-și pierde vremea cu fleacuri, că dă importanță unor mărunțișuri
Proză by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/12358_a_13683]
-
lui John Grisham, deși aici e o altă poveste. A trebuit să execut o sarcină de serviciu pe cînd eram la RAO și atîta tot. Rezumînd, traducerea e o formă de disciplină folositoare, cu tot pericolul, amintit deja într-o găselniță de invidiat, al bolilor cu transmitere textuală. Pot doar să sper că respect sloganul campaniei Love Plus: fac ce vreau, dar știu ce fac. Dan Stanca a numit povestirile tale, din recent apărutul "Bazar bizar", "developări exacte ale modului în
Interviu cu Radu Paraschivescu by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/12648_a_13973]
-
zile, prieteni dispăruți. Dacă într-o noapte mai existăm, într-alta mirosim torțe, a stricnină/ și mulți nu ne mai regăsim în ograda familiei./ Iluminarea materiei? Irealitatea cuvântului? Se poate! Dar hârtia a uitat cum arată o aureolă." Câte o găselniță ușor prețioasă vrea să transforme melodrama realului în cerc hermeneutic: „Azi, după ce ai terminat exercițiul la bârnă/ exercițiul la paralele, lecția de extaz,/ zice traumatism total. Dar marionetele îți aduc la masă/ și alte lentile: dioptriile cresc./ Și vopseaua mărește
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
au stat lângă poartă, dejurnă. Și totuși, în treacăt, ciordind câte-un mit Din vastele landuri celeste, Văleatul acesta, bizar și mâhnit, Mi-l, încă, propag prin tempeste. Căznitele zile grăbite mi-s, prea Și-n vânt hazardate ca fumu-s. (Găselnița asta, mă prind că nu vrea S-o bage la devlă Postumus!)
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
Al. Cistelecan sunt valori nesigure, taxate prin calificative aspre (despre Paler: "nu am gustat niciodată textele acestui personaj"; despre Paleologu: "gândul liber prin țarcul literaturii naște monștri"; despre Liiceanu: "scrie un jurnal cu multe pasaje plicticoase, dar și cu câteva găselnițe haioase"; despre Grigurcu: "a luptat pentru un adevăr din care nu a mai rămas mare lucru"...), formația BUG Mafia e, în ochii lui C. Rogozanu, generatorul adevăratei poezii a anilor '90. Iar manelele, ei bine, manelele reprezintă un vector de
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
managerială, un proiect consistent de reformă, pe care s-a zbătut, cu curaj și tenacitate, să-l "implementeze" (cum spunem azi, într-o română hiperneologizată, de care însă nu ne putem lipsi, chiar dacă facem uneori haz, cu dl Pruteanu, de găselnițele ei). Numele acestei persoane - Andrei Marga - e cunoscut tuturora, dar, straniu paradox (!), pare a fi ignorat de însăși alianța politică din care dl Marga face parte. Mi se pare că alianța a săvîrșit o greșeală monumentală atunci cînd, venind la
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
Ce altceva era "independența" națională, trîmbițată pînă dincolo de sațietate decît o grimă ticluită spre a-i înșela pe oamenii politici occidentali, extorcînd de la aceștia o nemeritată recunoaștere? Explicabil, s-au găsit o serie de autori români care au marșat pe găselnița protocronistă. Ne vom opri la analiza cîtorva dintre ei așa cum apare în substanțialul, remarcabilul prin necomplezență volum de eseuri al lui S. Damian, Trepte în sus, trepte în jos. Evident, literații în chestiune, obedienți față de directivele puterii totalitare, nu s-
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
distreze? Participând la TMBase... Festivalul timișorean naște invidii în țară și nu e cu nimic mai prejos decât celebrele lui surate din Europa Nu e house. Nici rock. Nici chiar manele. Dar atunci ce poate fi? Ei bine, e o găselniță. Pusă la cale de organizația ce-și spune TMBase și de boss-ul acesteia, Florin Unguraș. Cunoscut și sub numele de U.F.O. , Festivalul internațional TMBase a ajuns la cea de-a 7-a ediție. Invidiat de colegii de
Agenda2004-43-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282984_a_284313]
-
astfel de proiect românii ar putea beneficia de cultura generală sperată, că, în realitate, acum și doar acum, ei, inițiatorii au inventat roata și apa caldă și au pus coadă la prună. Atâta infatuare disprețuitoare de la indivizi care, în afara acestei găselnițe aducătoare de profit nu au creat nimic valoros în plan cultural sau spiritual e destul de dubioasă și de netolerat. footnote>. Până în prezent, au apărut trei așa-zise albume de artă, care propun cititorilor români o incursiune în istoria artei, începând
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță - exemplu benign, la urma urmei, dar nu mai puțin paradigmatic, între atîtea altele - cu mujicul rumân odihnindu-și, pe pian, toporul cu care părăduise conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta atît de feroce în manevra ei jdanovistă, "floristele" lui Tonitza fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. ( Într-un subsidiar obligatoriu, e de observat tenacitatea în demnitate a atîtor artiști îndurînd privațiuni și
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
șefilor. Doar niște înapoiați mintal n-ar putea rezolva enigma acestor dosare cât se poate de limpezi. Dar a lipsit exact ceea ce pretindea electoratul, în 1996, de la aleșii săi: voința politică. Potrivit unei teorii care la Cotroceni era considerată o găselniță genială, nu s-a dat curs dosarelor pentru că, prin eliminarea vinovaților, P.D.S.R.-ul ar fi devenit un partid curat și credibil, care la alegerile următoare ar fi pus probleme coaliției algoritmice. Dublă nemernicie. O dată pentru că, în felul acesta, Cotroceniul s-
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
Hemingway." Nimeni nu zice că s-ar bate cu morile de vînt. (Acela e alt film!)... Asistăm și la variațiuni pe tema inventivității protestului, de la fabricarea artizanală a explozibilului pînă la pipi în supă în bucătăria marilor restaurante! O altă găselniță a personajului diabolic, care s-ar putea să vă amuze: se angajează proiecționist la un cinematograf și montează - subliminal - în drăgălașe filme pentru copii, imagini și sunete obscene! Regizorul e, și el, un specialist al tehnicii efectelor optice de vîrf
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
în numele unei străvechi (și silnice) "rațiuni de stat". Considerîndu-se pe sine un emisar al Providenței, nu acționa, cu toate astea (era să spun: cu toată oastea!), în numele "necesității istorice", de mai tîrziu. De inspirație hegeliană, acest concept misticoid e o "găselniță" marxistă, - care justifică, absolvă, inocentează orice crimă. Ipostaziată excesiv și acționînd teleologic, aidoma divinei Pronii, Istoria (cu un "I" majuscul) ține cu clasa muncitoare și avangarda ei, partidul, Partidul (cu "P" mare): unic, omnipotent și infailibil. Se înțelege de la sine
Stalinismul toponimic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/17405_a_18730]
-
un foc pirpiriu, este o reproducere autohtonă a cavernei platoniciene. Hortensia Papadat-Bengescu, cea care i-a furnizat autoarei titlul, beneficiază de comentariul cel mai steril al cărții. Aici se vede că intenția de a caracteriza evoluția românului printr-o unică găselnița eseistica (oglindă, în cazul de față) poate eșua în comentarii fără interes saturate de extrapolări inutile. Astfel femeia începutului de secol din Femei în fața oglinzii devine o "frumoasă fără corp", o palida și ultragenerală imagine a crizei identității: "Dacă Celălalt
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
direcții despre care nu știm nimic, dar, în mod misterios, ni se par convenabile? Pentru că,de-a lungul istoriei ne-am comportat lamentabil, azi, în compensație, ne visăm mari eroi ai creștinătății. Ieri aveam complexul Occidentului și i-am opus găselnița penibilă (mi-a fost dat s-o aud chiar din gură unor oameni extrem de inteligenți!) că nici nu e nevoie să intrăm în Europa, pentru că noi suntem europeni de la naștere! Bineînțeles. Numai că noi ne-am născut în Europa de Est, în timp ce
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]