109 matches
-
scrie ea pă hăr ni ce sei, eu vă zând că sorocul ce s-au pus de dum neavoas tră să împlinește, și dumnealui au dat o sumă din banii zestre lor, eu m-am apucat și am făcut toată găteala nunții și mi-am făcut toată strânge rea după cum știi și dum nea ta cum se fac toate nunțile, numai au rămas lucru pe haine. Ci draga mea, cât va plăti dumnealui toată chel tu ia la, ci să nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lirice date „nestrăbătutelor așezări” ale oglinzii de către Mallarmé și Rilke, sunt poemele din ciclul consacrat de Mihail Cruceanu acestui topos metaforico-simbolic. Poemele oglinzilor antrenează într-un joc repetitiv, dar cu o expresie mereu înnoită în tensiunea ei, contrastul dintre fragilitatea gătelii și a tumultului omenesc („invizibila cenușă” din tristețile lui Mallarmé), reluate de „luciul înghețat” pentru a fi restituite unei morți anticipate mental: „Și-n fundurile apei le-a-ncremenit un sloi”. Încărcătura himerică a temei are numeroase ecouri în rețeaua imagistică - Himera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
îi aduc în dar vite, monezi vechi, un zimbru uriaș, un pește mare; procesiunile se fac cu icoane înnegrite de fu m; de Bobotează oamenii merg la râu și fac sfinț irea apei în cântece și purtând lumânări; caii purtau găteli împodobite cu mult aur; captivilor li se puneau cătușe la picioare; turmele sunt păzite de păstori ajutați de câi ni; oamenii cred în preziceri; fetele cunoșteau arta țesutului de covoare; în timp de război casele sunt părăsite de pro prietarii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
rezonantă și somptuoasă imagine a întâlnirii vieții cu nemișcarea o răsfrânge un personaj, Vicie, neguțătoare de aur și nestemate. Din bocceaua ei, destăinuită cu gesturi încetinite, după anume reguli și dichisuri, ies la iveală neprețuite veșminte de mireasă pentu Umurli. Găteli, sulimanuri, măști, figurație înghețată, magie bine strunită compun un joc artist în care înscenarea nunții intensifică tristețea. E o ceremonie bizară a vieții fără de viață. Scriitorul știe să folosească mijloace adecvate, care îi susțin viziunea asupra acestei lumi hieratice: perifraza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
rouă de dincolo de zare, de foarte de departe, tocmai din furtunoasele Bermude. Toate aceste misiuni sunt legate, firește, de îndeletnicirile magice ale ducelui de Milan. Pe care Ariel îl slujește de altfel și în treburi mai umile: aduce și înșiră gătelile strălucitoare care urmau să-i ispitească pe cei trei ticăloși porniți pe rele, îl ajută să-și îmbrace veșmântul ducal, aducându-i sabia și pălăria, îi spune în mai multe rânduri care este ora zilei (un artificiu al lui Shakespeare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Cartagini,/ Voi desluși plutind peste paragini/ Un chip de față cu surâs banal.// Dar contemplând profilu-i sculptural,/ Transfigurat prin filtru de imagini,/ Tu să citești pe locul gol din pagini/ Nepotolita-mi sete de ideal” (Epilog sentimental - cititorului). Goana după găteli fine duce la manierism. Năzuința spre desăvârșire, cu toate proiecțiile fantasmatice ale idealității râvnite, stimulează, însă, constiinta zădărniciei eforturilor: „Eternă căutare, cărbunele și-l scrie/ Pe lespedea stâncoasa, pe arbori și pe zări,/ Răspunsul singur naște iar mii de intrebari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
nu te Îngijorează la Început, fulgii pe față sînt Încă adorabili... pînă ce dai brusc cu ochii de cuvîntul mamei. Schimbarea este acum drastică și pricepi fulgerător despre ce e vorba: care e drumul și destinația și la ce bun găteala și, mai ales, faptul că ești În fața unei mărturisiri eufemistice, surdinizată ca un suspin cu greu reținut, formulată ca o constatare obiectivă, aparent candidă, și că fulgii nu se mai topesc pe chipul ei acum rece. Acum și pentru totdeauna
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Din atracția pentru trecut se înfiripă sub condeiul ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar cu un anume parfum evocator, dat și de răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de odinioară (Vorniceasa Tarsița Filipescu). Printre serdari, ispravnici, vornici și alți bărboși cu giubea și ișlic se distinge, privită cu solidaritate afectivă, femeia - domnița, duduca, jupânița - cu frământările și capriciile care o definesc. Trăirile ei, aparent mărunte, își au febrilitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
rouă de dincolo de zare, de foarte de departe, tocmai din furtunoasele Bermude. Toate aceste misiuni sunt legate, firește, de îndeletnicirile magice ale ducelui de Milan. Pe care Ariel îl slujește de altfel și în treburi mai umile: aduce și înșiră gătelile strălucitoare care urmau să-i ispitească pe cei trei ticăloși porniți pe rele, îl ajută să-și îmbrace veșmântul ducal, aducându-i sabia și pălăria, îi spune în mai multe rânduri care este ora zilei (un artificiu al lui Shakespeare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
să plece, cu vita luată, pe drumul ce-l duce spre casă. Alexa Ion, plin de seninătate, a spus: ,,E-he-he, poi, atuncea se dezhobotează mireasa”. Cu asta ne-a dat înțeles că, precum după nuntă se ia de pe capul miresei găteala, așa, după împăcăciune și baterea palmei, se ia frînghiuța din coarnele vacii și iute se bagă în sîn, dîndu-i alta în loc. Tot în ziua aceea, cînd soarele se cobora cătră toacă, făcu întîmplarea să ne întîlnim și cu Petre Vasile
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
cu fir de aur și argint [magh. koronka selyem]”. Autoritățile orășenești au hotărât „În unanimitate” să interzică evreicelor acest port <endnote id="(43, p. 121)"/>. Tot cam atunci, În 1778, În sudul Transilvaniei, la Sibiu, o „jidovoaică bucureșteană” vindea diverse „găteli femeiești” <endnote id="(743, p. 40)"/>. De altfel, receptarea evreicei ca fiind purtătoare de haine elegante și de bijuterii prețioase este confirmată de un vechi proverb unguresc : „De evreică atârnă Întotdeauna câte ceva de preț” <endnote id="(3, p. 69)"/>. Descrieri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un climat precis de distribuție a raporturilor de putere. Discursul este instrument politic de prim rang pentru că este capabil să exercite o anumită influență. Puterea vine ca o consecință a influenței. Iar influența poate fi obținută prin diverse mijloace. Retorica, găteala și sofistica reprezintă, pentru Platon, tot atâtea părți ale „artei” lingușirii. După cum se știe, acuza principală care se aduce artei retorice este legată de faptul că această artă constă în a „face ceea ce este slab să pară puternic”. Această acuzație
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ferestre luminate ilustrează confluența simbolismului cu parnasianismul și primul modernism, unde confesiunea e saturată de artefact cultural și clișee estetizante. Forma și prețiozitatea artistă sunt ale sonetului de școală parnasiană (Hérédia, la noi Al. Macedonski): „Ci vreau ca-n hieratică găteală/ Sub valuri de brocarturi și mărgele,/ Simțirea mea s-apară ideală”, iar imagismul reificat abundă: „camee”, cupe de ametist, trupuri de chihlimbar cu sânge de rubine, „cerul de zmalț albastru”, apusuri de mărgean. Dar la fel de prezente sunt și elementele poeticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
mare a Primăriei, condusă de dl. prof. D. Balan, președintele Filialei. S-au pus multe probleme, s-au făcut propuneri valoroase, menite să evidențieze încă o dată importanța vetrei folclorice fălticenene. Se vor face studii privind ornamentele caselor din zona Fălticeni; găteala capului la femei; pivele din zonă; medicina populară tradițională; meșteșugarii; instrumente muzicale populare; un film cu un rapsod popular; îmbunătățirea culegerii de rețete pentru vopsit la Baia și Horodniceni etc. Învățătorii Sandovici și Arșinel vor începe un studiu privind „Pivele
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
calul călare pe calul călare pe calul călare” (Calul călare). Altundeva apar aliterații: „Murmure despre muri murinzi de mură” (Muri de mură), iar un poem, ecou al sonetului Les Voyelles al lui Rimbaud, aduce ninsoare cu vocale: „Și ninge vocale, găteli disperate, / Un vânt de vocale în codri mai bate, / Din A și din E și din I se fac toate,/ Din O și din U și din I pe-nnoptate, / Din A se fac șei de ninsori deșelate” (Ningere de vocale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
aceste reproșuri, de aceea comentariul său întoarce percepția acesteia, într-un mod subtil, în favoarea Matrionei: Nu se ținea de gospodărie... Nu se omora să cumpere lucruri și apoi să le păstreze mai mult decât propria-i viață. Nu alerga după găteli. După îmbrăcămintea care-i înfrumuseța pe cei urâți și pe răufăcători [...] ea fusese chiar acel om cinstit fără de care, cum zice proverbul, n-ar putea exista satul. Nici orașul. Nici întreaga noastră planetă 327. O percepție externă și internă limitată
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sala în ordine. Liniștită sub acest aspect, doamna Walter se duse să deschidă ușa bucătăriei. Și tresări îngrozită: focul era stins, domnea întunericul. Așa ceva nu se mai întâmplase niciodată, nici măcar în timpul războiului! În clipa aceea, două fete de la bucătărie, cu gătelile de duminică răvășite, năvăliră în refectoriu. Doamna Walter le fulgeră cu privirea: "Știți cât e ceasul?" "Dar, Doamnă, orașul e dat peste cap. Se încaieră pe străzi și tramvaiele nu mai merg!" Ce tot spuneți voi acolo?" "Ba e-adevărat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Song, compară Lacul de Vest cu Xi Shi, o frumusețe din China antică. El scrie: Minunata strălucire a razelor, timp fără pereche, Munte-ntrezărit printre nori, farmecul ploii pecete, Pe frumoasa Xi Shi, Lacul de Vest ar putea să-ntreacă, Ușoara găteală sau grele podoabe, la fel este-mbrăcată. Această poezie a fost considerată, ulterior, o mare capodoperă a poeziei, dedicată Lacului de Vest. Atunci când vorbim despre această frumusețe a naturii, trebuie să pomenim și de cele zece puncte peisagistice principale: Dimineață de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cu un pârâiaș care curgea în spatele clădirii. Din nou aerul era încărcat cu iz de iarbă proaspăt tăiată. —Arată superb, zise Darcey privind printre barele de fier ale porții. Parcă văd umbrarul pe peluză și pe Nieve arătând fenomenal în găteala de nuntă. — Nu pare să fie deschis vizitatorilor, remarcă Minette împingând poarta. —E electronică, n-o putem deschide. Păcat, aș vrea să trag puțin cu ochiul. —De ce? Nu știu, zise Darcey, smucind barele fără nici un rezultat. Zări un om care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
văd evreii chirciți după moda orientală, pe pragul ușii lor, întotdeauna în compania inevitabilului ciubuc; fumează ei puțin în timpul săptămânii, dar se despăgubesc în ziua de sabat. În această zi, femeile și fiicele lor se arată în cele mai frumoase găteli ale lor; seara, tinerele fete se plimbă în grupuri numeroase; ținuta lor nu e de foarte bun gust, dar țesăturile sunt viu colorate; grămezi de cordele le flutură în păr; e o compensație adusă tristeții orașului, sâmbăta. Nu mai văzusem
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
chei; cîine; codru; compară; copii; coș; crede; cunoaște; cunoștință; a fi curios; dar; dăruire; deștept; detalii; detector; detecție; dezordine; dispărut; a se documenta; dorință; dragostea; drum; drumul spre împlinire; duce; pe el; eu; explicație; explorează; gară; garsonieră; găsesc; și găsești; găteală; geanta; grijă; haina; haos; harnic; idei; ieșire; indici; indicii; indiciu; informează; informez; inteligent; interesant; interesare; intrigare; investiga; iubirea; iubită; ivi; încăpățînat; încercare; încet; îndrăzneală; întîlnire; întruna; întuneric; joacă; joc; jumătatea; lampă; leu; liniște; liniștea; lipsă; lipsit; locul; loialitate; lucrează; lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și sentimentală în ton elegiac. M. a dat și proză memorialistică, de notație lirică pe teme cinegetice în Însemnările unui vânător (1985). Eseuri și alte texte memorialistice au fost adunate în 1989, în volumul Evocări literare. SCRIERI: Păuni, București, 1929; Găteala ploilor, București, 1932; Prezența Pegasului sau Plimbări zilnice în jurul poeziei, București, 1933; Singurătăți, București, 1936; Ofrandă muzelor, București, 1940; Lysimac, București, 1944; Cărare printre ani, pref. Șerban Cioculescu, București, 1971; Plecarea rândunelelor, București, 1978; Alt cer, București, 1983; Depărtata amintire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288259_a_289588]
-
într-o catedrală, despre care n-o să spună nimic nici una din monografiile orașului, un trunchi de platan picînd de-a curmezișul șoselei după ce l-au tăiat, un arbore pierzîndu-și fructele. O viață care-și scutură, cu amînări de veche curtezană, gătelile cochete. În locul lor crește, din spinarea personajului, deodată cu cartea, un fel de cochilie în care poate, în sfîrșit, să se coacă. Să rabde și să iubească, nu cucoane pe jumătate pierdute, ci scene, colțuri de tablou pe care rama
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
I. L. Caragiale“ București, 27. 01, ora 19. Filarmonica de Stat: Concert vocal-simfonic, 29. 01, ora 19 (Palatul Cultural). Expoziții Muzeul Banatului: Salonul anual al artiștilor plastici neprofesioniști din județul Timiș; „Istoria Castelului Huniade“ (10-17; l., închis); Secția de etnografie: „Găteala capului în Banat“ (10-16,30; l., închis); Muzeul Satului Bănățean: Arhitectura populară din Banat (9-17; d., 12-18; l., închis); Galeria „Helios“: Persona - sculptură Linda Saskia Menczel (m. -s. , 9-18; luni, 9-15; d., închis); Centrul Cultural German: Îngeri, draci, povești - pictură
Agenda2004-4-04-timp () [Corola-journal/Journalistic/281994_a_283323]
-
juxtapuse două imagini, una a sălbăticiei, alta a civilizației: "O puzderie de copii se ițea prin fiecare ușă sau mai degrabă, bortă; cei mici erau goi pușcă, unul avea, e drept, o căciulă de miel, dar asta-i era toată găteala; un băiat purta caftanul larg al tătîne-său, dar caftanul era deschis și se vedea că altceva nu mai avea nimicuța. Dunărea se revărsase pînă departe, peste cîmpie, apa pleoscăia sub copitele cailor. Steagul austriac fîlfîia pe vasul cu aburi Argos
Un danez la porțile Orientului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16965_a_18290]