199 matches
-
de unii deputați și declara vacante locurile deținute de aceștia, după cum urmează: - Savu-Radu Dumitru, aparținînd Grupului parlamentar al Frontului Salvării Naționale, Circumscripția electorală nr. 12 Călărași; - Ciobanu Nicolae, aparținînd Grupului parlamentar al Frontului Salvării Naționale, Circumscripția electorală nr. 29 Olt; - Găvan Aurel, aparținînd Grupului parlamentar al Frontului Salvării Naționale, Circumscripția electorală nr. 38 Vaslui. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN București, 9 martie 1992. Nr. 12. ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199189_a_200518]
-
Frontului Salvării Naționale 5. Dragomir Constantin - Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 6. Maresi Dumitru - Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 7. Ureche Nicolai - Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 8. Dobrițoiu Teodor - Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 9. Găvan Aurel - Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 10. Catargiu Daniel - Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 11. Arhire Constantin - Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 12. Cojocaru Emil - Grupul parlamentar al Frontului Salvării Naționale 13. Tocoian Iosif - Grupul parlamentar al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197783_a_199112]
-
Baloc I. Ion 572. Bejinariu Gr. Ion 573. Cercel C. Adrian 574. Costescu C. Gheorghe 575. Cotojman Gh. Ioan 576. Cristescu I. Vasile 577. Dăianu I. Ștefan 578. Dragusin Gh. Tudor 579. Fugaciu C. Spiridon 580. Găman I. Vasile 581. Găvan L. Constantin 582. Grigore Grisa Ilie 583. Grosereanu C. Adrian 584. Mihăilescu I. Spiridon 585. Munteanu Ț. Mihai 586. Plescanu I. Ion 587. Schiopu M. Nicolae 588. Tudor N. Titu 589. Udrea C. Emanoil 590. Utescu C. Ion ■ județul Iași
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
judecător Antonia Constantin - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Asociația "Astra Pas", prin reprezentant Nicolae Florea Găvan, în Dosarul nr. 7.274/280/2006 al Tribunalului Argeș - Secția civilă și de Uniunea Județeană a Asociațiilor de Locatari și Proprietari Dolj în Dosarul nr. 5.937/63/2007 al Tribunalului Dolj - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192663_a_193992]
-
nr. 7.274/280/2006, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Asociația "Astra Pas" prin reprezentant Nicolae Florea Găvan. Prin Încheierea din 9 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 5.937/63/2007, Tribunalul Dolj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, excepție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192663_a_193992]
-
art. 29 din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 33 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, excepție ridicată de Asociația "Astra Pas", prin reprezentant Nicolae Florea Găvan, în Dosarul nr. 7.274/280/2006 al Tribunalului Argeș - Secția civilă și de Uniunea Județeană a Asociațiilor de Locatari și Proprietari Dolj în Dosarul nr. 5.937/63/2007 al Tribunalului Dolj - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192663_a_193992]
-
nr. 2 Comuna Beceni Sate: Beceni, Arbănași, Cărpiniștea, Dogari, Florești, Gura Dimienii, Izvoru Dulce, Mărgăriți, Valea Părului Comuna Bisoca Sate: Bisoca, Băltăgari, Lacurile, Lopătăreasa, Pleși, Recea, Șindrila, Sările Comuna Blăjani Sate: Blăjani, Sorești Comuna Bozioru Sate: Bozioru, Buduile, Fișici, Gresia, Găvanele, Izvoarele, Nucu, Scăeni, Ulmet, Văvălucile Comuna Brăești Sate: Brăești, Brătilești, Goidești, Ivănețu, Pinu, Pârscovelu, Ruginoasa Comuna Buda Sate: Buda, Alexandru Odobescu, Dănulești, Mucești-Dănulești, Spidele, Toropălești, Valea Largă Comuna Cănești Sate: Cănești, Contești, Negoșina, Pacurile, Șuchea, Valea Verzei Comuna Cernătești Sate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
naționale sau Grigore Șerbănescu, binecunoscutul doctor «Griguț» de mai târziu al gorjenilor. Pe lângă Flacăra, emblema fotbalistică a Târgu Jiului de atunci, divizionară C între anii 1957-1959, ia ființă în scurtă vreme Flamura Târgu Jiu, având ca vedete pe Urban, Ciort, Găvan, și Sănătatea Târgu Jiu, echipe ce reprezentau Fabrica de Confecții și Sectorul Sanitar al Gorjului. Anii s-au scurs unul după altul, iar marea performanță, respectiv promovarea unei echipe în categoria «B» - pe atunci, între anii 1959-1963, nu există divizia
Pandurii Târgu Jiu () [Corola-website/Science/299440_a_300769]
-
la suprafață cum ar fi la Lutăria (denumire dată de popor) sau la Nasparia și Talița de unde oamenii iau nisip pentru construcții. În special în Ciuciuleni sunt predominante dealurile și văile. Dintre cele mai cunoscute sunt Dealul Femeii, Dealul Poenii, Găvanul, Chiscul Nalt, Dealul Sacarenilor, Dealul Morilor etc, iar dintre vali sunt Valea Cogilnicului, Valea Voloșenilor, Valea Părului,Valea Ulmului, Valea Lupului, Valea Bătrânei etc. Solurile satului Ciuciuleni sunt în proporție de 75% cernoziom. Satul Ciuciuleni este situat în brâul climatic
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
de “land art virtual”, lucrate pe computer. De fapt, meditația - în coordonatele de artist vizual - lui Pervolovici asupra amețitor de vastei teme spațiu - timp se ipostaziază multiplu în cadrul triadei stâlp - gol - cupola; și în al raportului dialectic unu - multiplu. Menhir - găvan - dom: iată o suită de termeni care se apropie poate și mai mult de bazele operei în discuție. Plecăm de la „găvanele“ primei personale, din 1985 (vezi definiția într-un vechi dicționar, copiată integral de autor pe o foaie de hârtie
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
teme spațiu - timp se ipostaziază multiplu în cadrul triadei stâlp - gol - cupola; și în al raportului dialectic unu - multiplu. Menhir - găvan - dom: iată o suită de termeni care se apropie poate și mai mult de bazele operei în discuție. Plecăm de la „găvanele“ primei personale, din 1985 (vezi definiția într-un vechi dicționar, copiată integral de autor pe o foaie de hârtie, cu toată bogația-i semantica), de la ansamblul „megalitic” de la Scânteia, ajungem la cupolele din elemente cioplite în lemn, la structurile împletite din
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
de la ansamblul „megalitic” de la Scânteia, ajungem la cupolele din elemente cioplite în lemn, la structurile împletite din nuiele, la proiectul ceaunului metalic plutitor (fotografie & intervenție pictată, refăcut mai tarziu pe calculator), ni se aduce aminte - vezi același vechi dicționar - că „găvanul” face trimitere și la sexualitatea feminină. O relație mai degrabă oximoronică, în spirit postmodern, conectează „menhirele” de simpozion cu cele ale consumismului: tuburile de ruj. În sfârșit, o cupola vie, meduză, a stat ca model formal în centrul proiectelor lui
Romelo Pervolovici () [Corola-website/Science/329076_a_330405]
-
de brad și foioase, căptușite cu brazde de pământ și frunze în care lac se aruncau blane (trunchiuri de lemn crăpate) de 2 m lungime. În partea de sud al actualului sat undeva pe partea stângă în locul numit și acum ""Găvan"" blanele erau scoase din râu și stivuite în ""capre"", iar de acolo erau duse cu căruțele în Făgăraș. Din cauza cantității mari de blane ce veneau pe râu era prea mare pentru terenul de la ""Capre"" s-a înființat peste râu un
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Balaci este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Balaci (reședința), Burdeni și Tecuci. Satul Balaci este format din cătunele (cartierele) Braniște, Odorog și Săracani. Situat în zona geografică "Găvanul Burdea", denumită astfel din cauza că este presărată cu dese mici depresiuni, ca niște "găvane" (găvan = farfurie din lemn scobit). Satele sunt situate în general în astfel de depresiuni. Localitatea se află la cca 70 km sud de orașul Pitești; la
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Balaci (reședința), Burdeni și Tecuci. Satul Balaci este format din cătunele (cartierele) Braniște, Odorog și Săracani. Situat în zona geografică "Găvanul Burdea", denumită astfel din cauza că este presărată cu dese mici depresiuni, ca niște "găvane" (găvan = farfurie din lemn scobit). Satele sunt situate în general în astfel de depresiuni. Localitatea se află la cca 70 km sud de orașul Pitești; la cca 30 km. nord de orașul Roșiori de Vede. Comunele din imediata apropiere: Siliștea-Gumești
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
Muntenia, România, formată din satele Balaci (reședința), Burdeni și Tecuci. Satul Balaci este format din cătunele (cartierele) Braniște, Odorog și Săracani. Situat în zona geografică "Găvanul Burdea", denumită astfel din cauza că este presărată cu dese mici depresiuni, ca niște "găvane" (găvan = farfurie din lemn scobit). Satele sunt situate în general în astfel de depresiuni. Localitatea se află la cca 70 km sud de orașul Pitești; la cca 30 km. nord de orașul Roșiori de Vede. Comunele din imediata apropiere: Siliștea-Gumești (localitatea
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
DN51A. Cea mai apropiată stație de cale ferată este Zimnicea, situată la o distanță de 20 km. Ca repere reprezentative ale teritoriului administrativ ale comunei sunt: în partea de nord, valea Găuriciului (Brânceanca), în partea de est măgura Arapului și găvanul Larg, în partea de sud lacul Suhaia iar în partea de vest râul și lunca Călmățuiului. Teritoriul administrativ însumează 4.036 ha, este orientat pe direcție NE-SV, între punctele extreme, valea Găuriciului și vărsarea râului Călmățui în lacul Suhaia
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
lucrările mai vechi câmpia drenată de râul Călmățui în sectorul său sudic este socotită partea vestică a câmpiei Burnazului (Ghe. Vâlsan, Câmpia Română, 1915), datorită asemănării cu aceasta și anume: existența văilor adânci și meandrate, a microreliefului cu crovuri și găvane dar și a solurilor și vegetației (B.S.R.R.G.,1915, tomul XXXVI). În atlasul R.S.R., teritoriul comunei Viișoara este cuprins în Provincia extracarpatică, Câmpia Dunării de Jos, Câmpia Munteniei de Vest, Câmpia Boianului. Câmpia Boianului cuprinde două subunități morfogenetice (Grigore Posea, 1987
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Română- importanța practică, revista Terra nr. 3, 1987). Caracteristica de bază a reliefului este dată de prezența suprafețelor plane sau ușor înclinate cuprinse între lunca Călmățuiului și valea Găuriciului (Brânceanca), monotonia fiind întreruptă de numeroasele măguri și crovuri de tip găvan. Relieful prezintă următoarele caracteristici morfometrice și morfografice: Din analiza hărții hipsometrice s-a stabilit că teritoriul comunei Viișoara se desfășoară la altitudini cuprinse între 20 și 98 m dispus pe două fâșii hipsometrice; Cea mai mică altitudine o întâlnim în
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
fie de la anumite evenimente socio-istorice petrecute, cum ar fi:platoul “Viișorii”, câmpul “ la Suhaia”, câmpul “ la plop”, câmpul “ Gauriciu” sau câmpul “ Japca”. Imensitatea și planeitatea morfologică a câmpului este întreruptă din loc în loc de măguri (movile) dar și de crovuri și găvane. Măgurile sunt în număr mai mare în zona câmpului Găuriciu și în apropiere de vatra satului. Privitor la originea măgurilor, sau movilelor cum le spun localnicii telluri și tumuli cum le spun oamenii de știință, se consideră că este antopică
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
lucrărilor agricole, astfel au existat pe teritoriul comunei Viișoara denumiri de măguri: măgura Coțofeni, măgura Duminecă, măgura Bâtlanu, măgura de la sosea (Ion Spiru, "File de istorie teleormăneană", 1996, pag. 65),care astăzi nu mai sunt cunoscute. ...cărora localnicii le spun găvane indiferent de mărimea lor, sunt formațiuni morfologice negative cu o mare răspândire în cadrul interfluviului Vedea- Călmățui, deci și pe teritoriul comunei Viișoara. De altfel ele se integrează marelui clastocarst sufozional prezent în sudul câmpiilor Boian și Burnas( Petre Coteț, Câmpia
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
163, fig 12 ) . Aceste crovuri ocupă 25 % din suprafața interfluviului, având suprafețe de la 1-2 ha până la 150 ha, cu adâncimi cuprinse între 1-5 m , frecvență mai mare a lor înregistrându-se în zonele centrală și sudică ale teritoriului. Numele acestor găvane provin de la diferite fenomene sau întâmplări petrecute, de la numele comunei sau al foștilor proprietari de pământ: găvanul Japca, găvanul cu apă, găvanul Traista, găvanul Radului, găvanul Larg al viișorenilor. Ele s-au format prin acțiunea complexă a tasării, sufoziunii, a
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
ha, cu adâncimi cuprinse între 1-5 m , frecvență mai mare a lor înregistrându-se în zonele centrală și sudică ale teritoriului. Numele acestor găvane provin de la diferite fenomene sau întâmplări petrecute, de la numele comunei sau al foștilor proprietari de pământ: găvanul Japca, găvanul cu apă, găvanul Traista, găvanul Radului, găvanul Larg al viișorenilor. Ele s-au format prin acțiunea complexă a tasării, sufoziunii, a apei de infiltrație, a prezenței loessului, a proceselor de crăpare (diaclazare) a solului sub influența insolației și
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
adâncimi cuprinse între 1-5 m , frecvență mai mare a lor înregistrându-se în zonele centrală și sudică ale teritoriului. Numele acestor găvane provin de la diferite fenomene sau întâmplări petrecute, de la numele comunei sau al foștilor proprietari de pământ: găvanul Japca, găvanul cu apă, găvanul Traista, găvanul Radului, găvanul Larg al viișorenilor. Ele s-au format prin acțiunea complexă a tasării, sufoziunii, a apei de infiltrație, a prezenței loessului, a proceselor de crăpare (diaclazare) a solului sub influența insolației și înghețului ("Studiul
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
1-5 m , frecvență mai mare a lor înregistrându-se în zonele centrală și sudică ale teritoriului. Numele acestor găvane provin de la diferite fenomene sau întâmplări petrecute, de la numele comunei sau al foștilor proprietari de pământ: găvanul Japca, găvanul cu apă, găvanul Traista, găvanul Radului, găvanul Larg al viișorenilor. Ele s-au format prin acțiunea complexă a tasării, sufoziunii, a apei de infiltrație, a prezenței loessului, a proceselor de crăpare (diaclazare) a solului sub influența insolației și înghețului ("Studiul agrochimic T.C. Viisoara
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]