227 matches
-
cazuri, firește, cunosc cu ghiotura, din antichitate și până la zilele noastre - și asta fără să fi dat o specială atenție fenomenului în ciclicitatea sa și nici în substanță, capitole la care se cere un har al clasificării, dublat de visul galeș al fișierului. Nu neapărat și un punct de vedere. De altminteri pentru acesta nu e nevoie de nimic, nici măcar de cultura unui analist politic în vestă de piele. în adolescență, lumea în care mă formam, burgheză cu penetrații de la țară
Finis coronat opus by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9512_a_10837]
-
burlăcia, nu din vanitate, nici din misoginie, ci din necesitate. Eu, recunosc, făcând parte, mai cu seamă, din prima categorie, decât din cea de a doua, numai după o simplă vânturare a buclelor sale minunate prin fața mea și o privire galeșă, m-am lăsat cuprins de o văpaie interioară cu origini lesne de ghicit, care mistuia vlaga din mine, zăpăcindu-mă și dândumi acele furnicături de nesuportat în stomac, despre care se tot pomenește atât. Astfel, mă și vedeam alături de ea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
taci! Ascultă ploaia venind din depărtări Pe arșiță și vânt Ce mult a plâns! Cu plânsul ei fără cuvânt. Nu te-ntrista! Povara ei e chiar povara ta. Lacrimi prăfuite, curând se vor usca Și-apoi, cătând În urmă cu galeșe priviri, Zâmbind șăgalnic - ecoul ei s-o pierde-n amintiri. Mai bine taci! Ascultă ploaia Și nu te Întrista! Cuvântul ei - curgând În picuri Un soare arzător Îl va usca. Și parcă aud - curtenitor vântul, șoptindu-mi: E timpul să
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
să simplifici totul, fiule, se aude din nou vocea subțire a Părințelului, nimic în lumea asta nu-i atît de ușor pe cît pare la prima ocheadă. — Cel puțin recunoaște că și pe tine te-a dat gata cu privirile galeșe, cu buzișoarele alea care ardeau de mama focului, spune Roja. — Pe mine? Eu în relațiile cu femeile n-am făcut niciodată nici cel mai mărunt compromis, se enervează Curistul. — întotdeauna e vorba doar de una singură, se dezmeticește Roja cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
zvîcnit, brațul întins, dreptul îndoit, pumnul strîns pe pahar ca pe mănunchiul cuțitului sub haină, repede, mai repede și tot mai repede, o roată, două, apoi, brusc, sîrba se frînge, conducătorul ei își trage răsuflarea rar, se uită cu ochi galeși spre spectatorul din fotoliu, surîde trist, rotește iar paharul în mînă, un gest rotund ca o sîrbă, vrea să bea, dar oprește brațul la jumătatea drumului spre gură, îl întinde puțin și, cu ciudă, izbește paharul de piatra cioplită, însoțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de pătura aspră, prinde mai cu putere între genunchi genunchiul actorului, aruncă un colț de privire în jur și, simțindu-se în siguranță, se apropie de el, șoptindu-i un "Iulian", atît cît să-l trezească. Ochii bărbatului o privesc galeși, aproape adormiți. Am pierdut șansa de-a face film. Dacă se amînă pînă la primăvară, ar putea să mă înlocuiască. E un rol complex, iar regizorul, dintru început n-a avut încredere în mine, probabil din cauza emisiunilor de varietăți, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
confruntare (Rahaaaaan!) și, cu o ură monstruoasă, insuportabilă la privit pentru orice ființă vie înzestrată cu rațiune, să se repeadă în raftul înțesat cu făpturi nevinovate și gingașe (fete și fetițe cu fuste și rochițe, cu obraji bucălați și ochi galeși, cu gene lungi, tremurătoare, pe care vederea înfricoșătoare a pilei de unghii ațintite asupra lor nu le va împiedica să clipească inocent, poate pentru ultima oară, toate aceste făpturi, Arădeanca, Oana, Luana și Sânziana, condamnate să piară de către un Rahan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
pe seama beizadelei Basarabă nu erau doar vorbe goale, aduceau cu gesturi sigure, autoritare, cafele și pahare cu coniac. Tablele de argint vechi, cești de porțelan străveziu, pahare burduhănoase de cristal, tapetul de mătase, sofalele și taburetele acoperite cu brocart, lumina galeșă a lumînărilor, mirosul de ceară, aromitor și insinuant, totul te fura și te mințea lăsîndu-te să trăiești o clipă de miracol oriental într-o lume pe deplin europeană. Amestecul, lucrurile mai mult bănuite decît arătate, încărcătura, abundența care voia neapărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
căci, cu Peștele Zburător dezarmat și semiîngropat în nisip, n-ar mai fi putut nici măcar să încerce o fugă disperată. Dacă „baracudele“ îi descopereau, în scurt timp aveau să fie morți. Morți și probabil devorați. Luna trimise un ultim salut galeș, pentru a dispărea apoi, ca și cum s-ar fi temut să asiste la ceea ce avea să se întâmple în acea insula pierdută în Pacific, iar ordinul imperios de a se întoarce în ascunzătoare trecu din gură în gură că o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
recitatori, mai mult ori mai puțin talentați, cu o înlănțuire de poezii învățate în timpul școlii și de care spectatorii sunt complet plictisiți. Un elev dotat cu un mare talent, cântă la pian preț de un sfert de ceas o partitură galeșă, a nu se știe cărui compozitor celebru. În sală, elevii spun bancuri, mămicile schimbă rețete, preșcolarii fac nani în brațele bunicilor. Și, deodată, ca lumina soarelui după furtună, intră în scenă brigăzile artistice. Fete și băieți îmbrăcați în salopete, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pentru mine. Văzându-i hotărârea ea spuse tăios: Merg cu tine. Se repezi spre cuier să-și ia haina. Ștefan îi prinse cu putere capul în mâini, își înfipse privirea neagră în adâncul ochilor ei și fata văzu că uitătura galeșă, de copil, dispăruse. Spuse doar: Nu-mi face asta! Ieși pe ușă, lăsând-o pradă celei mai cumplite disperări. De la balcon, îl văzu cum se alătură celorlalți, fără să se uite în urmă. Ea avu norocul ca bărbatul ei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
cu noutăți, care mai de care mai frapante, asta aștepta de la ea Fana și era normal să i se înfățișeze, altfel trebuia să suporte figura triumfătoare a prietenei sale, micile ei vanități de femeie mondenă, gesticulația plină de importanță, privirea galeșă, atoateștiutoare, aerul de câștigătoare. Se dădu înapoi din fața acestei eventualități și se întrebă dacă dorea cu orice preț să o revadă pe Fana și nu reuși să-și răspundă. Mai târziu, la o margine de parc, pe o bancă, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mea, a zis ea zâmbindu-i prietenos. Dar cu ce atunci? Întrebă alarmată Roxi, căci conta mult pe impresia pe care urma să o facă asupra lui Gino. Cu prezervativele, scumpo, zise ea privind-o cu dragoste În ochii ei galeși de vițică. Serios? se miră Roxi. La asta nu m-am gândit. Te poți gândi acum, zise ea, măcar de Revelion să nu o faci la Întâmplare. E sărbătoare doar! Ești o scumpă, strigă Roxi sărindu-i de gât. Mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să simplifici totul, fiule, se aude din nou vocea subțire a Părințelului, nimic în lumea asta nu-i atît de ușor pe cît pare la prima ocheadă. — Cel puțin recunoaște că și pe tine te-a dat gata cu privirile galeșe, cu buzișoarele alea care ardeau de mama focului, spune Roja. — Pe mine? Eu în relațiile cu femeile n-am făcut niciodată nici cel mai mărunt compromis, se enervează Curistul. — întotdeauna e vorba doar de una singură, se dezmeticește Roja cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
prin ea În interiorul prăvăliei... Erau o mulțime de lucruri, grupate În fel și chip, dar nici pe unul nu scria dacă e pentru băieți sau pentru fete. În cele din urmă, a pășit pragul magazinului. L-au Întâmpinat câteva priviri galeșe, dornice să-l cucerească pe „client”. Mai ales că aveau și pe cine! Bărbat Înalt, zvelt, cu privire de azur, limpede... Dar... „Undeva, În spatele siguranței afișate, se ascunde oarecare timiditate. Să-l ajutăm” - și-au spus ele, ca niște cunoscătoare
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
burlăcia, nu din vanitate, nici din misoginie, ci din necesitate. Eu, recunosc, făcând parte, mai cu seamă, din prima categorie, decât din cea de a doua, numai după o simplă vânturare a buclelor sale minunate prin fața mea și o privire galeșă, m-am lăsat cuprins de o văpaie interioară cu origini lesne de ghicit, care mistuia vlaga din mine, zăpăcindu-mă și dândumi acele furnicături de nesuportat în stomac, despre care se tot pomenește atât. Astfel, mă și vedeam alături de ea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ecou rilkean. În de sine călătorind va parcurge hărți adormite, cartiere sănătoase ”în care nu e nici iarnă nici vară/ci numai o căldură elastică adaptabilă/ pentru-a ilustra Absolutul”. Va poposi în ograda cu nuci nurlii, pepeni cutezători și galeșe femei, va celebra Lumea, în această existență în care ”viața și moartea abia se ating/ cum degetele îndrăgostiților”. Mai ales va cerceta pustiul oglinzilor, „Scârțâitor de zăpadă” (acest cum mai degrabă al alternativelor decât al comparațiilor), va rătăci în zona
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
Ce găsim în poezia noastră de toate zilele și de toate revistele? Multă calofilie și lene. Bărbați scormonind obosiți printr-un logos bătrân și caduc; femei tânguind pretențios micul lor sentiment, reziduu al unui psihic depășit și epuizat. O complacere galeșă în descriptivismul mărunt al unei realități pragmatice irespirabile. Sau dimpotrivă, o fantazare arbitrară printre găselnițe lingvistice, zgure livrești și veșminte stilistice demodate.” Concepute, aflăm, în 1987, publicate, am văzut, în 1994, rândurile acestea rămân la fel actuale și astăzi. Soluția
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
apa cum dealurile un zid traversează strada cum o pisică vîntul înecat într-o trepidație de motor sudorile reci ale paginii necitite memoria explodează și tu nu mai ești nicăieri. Situîri Dincolo dincoace de sentimentalele gîze ce-ți rimelează fereastra galeșă dincolo dincoace de acoperișurile cum o grămadă de mere roșii dincolo dincoace de literele ce te-arată și te-ascund în aceeași clipă nerușinatele. Prozî Mă simt citindu-l pe cîte-un tînăr poet deopotrivă turbulent visător ca apa Dâmboviței ce
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/10040_a_11365]
-
soră cu moartea. La un moment dat, Stratan le-a spus musculoșilor: „Asta e!” Și le-a arătat canapeaua extensibilă. „Duceți-o naibii de aici, că mi-a adus numai necaz, Să n-o mai văd!” Apoi, cu o privire galeșă și seducătoare, el s-a adresat lui Violet: „Nu vrei să mergem diseară, să vedem un film 3D?” Urmează „Lecția de psihologie”, în care, Liliana, a cărei mamă era profesor de psihologie și pe tricoul căreia trona desenat un schelet
ABSURDUL TÂRZIU AL LUI GEORGE TERZIU de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373646_a_374975]
-
fi ghilotinat (de sine), cum dealtfel, se temea Ulisse. Morală pledata așadar de Eugen Simion este ea însăși... neutrosifică! (De la neuitrino, particulă libertății ubicue în multivers). Demersul său este unul admirabil trans- metafizic! Ondulatoriu - infraseismic! Poezia lui Dumitru Găleșanu, este galeșa, ceea ce pentru un filolog este un codex aurea onomastic! Numele omului conține, ca miez, destinul său, asumabil via predestinat. Poezia lui Dumitru Găleșanu este trialistă (v. Popper și Konrad!) deoarece este galeșa, necum mânioasa! Este a splendorii rostirii, utra- afective
CARTEA ANULUI CONTINUU de EUGEN EVU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384494_a_385823]
-
metafizic! Ondulatoriu - infraseismic! Poezia lui Dumitru Găleșanu, este galeșa, ceea ce pentru un filolog este un codex aurea onomastic! Numele omului conține, ca miez, destinul său, asumabil via predestinat. Poezia lui Dumitru Găleșanu este trialistă (v. Popper și Konrad!) deoarece este galeșa, necum mânioasa! Este a splendorii rostirii, utra- afective (pathos), si egal Ephos- Ethosianică. Este balansoar între artă poiesis și știința poiesis, este Revelație și Revoluție. Cred că aceasta este, tot...paradoxal, rodul dornic și dorul rodnic, al Chemării sale că
CARTEA ANULUI CONTINUU de EUGEN EVU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384494_a_385823]
-
curios, doar îmi e vecin... Dar el e și bărbatul acoperit cu cascheta neagră de jocheu elogiindu-mi scrierile... e cavalerul de onoare al fetelor mele... mi-e cititor de gânduri... e cel ai cărui ochi mă-nvăluie c-o undă galeșă oricând mă simte slabă, necăjită... de-a cărui prezență mă simt consolată... a cărui lipsă o deplâng, căci vorba-i îmi atinge nu doar urechea, ci și sufletul... Înaintea lui, cinismul purtat drept platoșă amar de vreme începe să cedeze
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
Lunca din comuna Filipeni, Floarea V. Botușanu, moașa neoficială a părții de josă a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor) a învățat moșitul de la o altă babă a satului și apoi a moșit singură toată viața. Butușanca se trăgea din familia Galeș, bunicii dinspre tată fiind veniți din Bucovina cu doi feciori ca să nu facă armată. Când au venit din satul lor din Bucovina unde nu se făcea decât secar și cartofi, probabil în zona montană, pe locul satului Lunca era pădure
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu facă armată. Când au venit din satul lor din Bucovina unde nu se făcea decât secar și cartofi, probabil în zona montană, pe locul satului Lunca era pădure. Tot ea, prin mărturia dată în august 1960, spune că familia Galeș e venită din Dorna. Nu știu de la cine a învățat Botușanca să descânte, dar de la ea și de la alte femei în vârstă știu conținutul unor descântece, folosite pentru vindecat până la mijlocul secolului al XX-lea. Descântatul se folosea pentru unele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]