185 matches
-
conduse de locotenentul major Arapu și de căpitanul Nicolescu) și să mergem la Palatul Victoria. Pe drumul dintre Piața Revoluției și Palatul Victoria, noi am mers băgați în tancuri, normal, și am văzut prin periscop cum îmi sărise unul din galeți de la tancul meu. S.B.: Ce este galetul? D.R.: Șenila este pusă pe niște roți, care se numesc galeți. Unul dintre galeți o luase înainte... Vă dați seama că tancurile acelea nu fuseseră rodate. Abia în 1990 am lucrat mai mult
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
căpitanul Nicolescu) și să mergem la Palatul Victoria. Pe drumul dintre Piața Revoluției și Palatul Victoria, noi am mers băgați în tancuri, normal, și am văzut prin periscop cum îmi sărise unul din galeți de la tancul meu. S.B.: Ce este galetul? D.R.: Șenila este pusă pe niște roți, care se numesc galeți. Unul dintre galeți o luase înainte... Vă dați seama că tancurile acelea nu fuseseră rodate. Abia în 1990 am lucrat mai mult cu ele și am simțit atunci că
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Piața Revoluției și Palatul Victoria, noi am mers băgați în tancuri, normal, și am văzut prin periscop cum îmi sărise unul din galeți de la tancul meu. S.B.: Ce este galetul? D.R.: Șenila este pusă pe niște roți, care se numesc galeți. Unul dintre galeți o luase înainte... Vă dați seama că tancurile acelea nu fuseseră rodate. Abia în 1990 am lucrat mai mult cu ele și am simțit atunci că sunt tanchist. S.B.: Deci ați ajuns la Palatul Victoria. D.R.: Odată
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Palatul Victoria, noi am mers băgați în tancuri, normal, și am văzut prin periscop cum îmi sărise unul din galeți de la tancul meu. S.B.: Ce este galetul? D.R.: Șenila este pusă pe niște roți, care se numesc galeți. Unul dintre galeți o luase înainte... Vă dați seama că tancurile acelea nu fuseseră rodate. Abia în 1990 am lucrat mai mult cu ele și am simțit atunci că sunt tanchist. S.B.: Deci ați ajuns la Palatul Victoria. D.R.: Odată ajuns în fața Palatului
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
pe relația ce există între forma limbului și unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele. O contribuție deosebită la dezvoltarea ampelometriei în viticultură și-au adus-o de-a lungul timpului Luis Ravaz (1902), H. Moog (1938), Pierre Galet (1956 - 1964), P. Truel (1956) și J. Branas (1956). În România primele studii ampelometrice au fost efectuate de A. Billeau (1937), care pe baza măsurătorilor ampelometrice efectuate la frunza matură, a elaborat diagramele foliare la 33 de soiuri de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mare diagramei foliare și mai puțin caracteristicilor tehnologice. O lucrare de valoare deosebită pentru această perioadă intitulată "Cepages et vignobles de France" apărută în patru volume în perioada 1956 - 1965, avându-l ca autor pe cunoscutul viticultor și ampelograf P. Galet, tratează soiurile pentru struguri de vin și soiurile franțuzești și străine pentru struguri de masă, pe care autorul le clasifică după epoca de maturare a acestora. De menționat este și Ampelografia Turciei elaborată de N. Oraman în anul 1963 în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în acest domeniu au fost obținute în Franța de către Seyve - Villard, concretizate în numeroase soiuri (Seyve - Villard 12.375, Seyve - Villard 23.501, Seyve - Villard 18402 ș.a.) care au constituit un progres în ceea ce privește însușirile culturale și cele de calitate (P. Galet, 1956; 1967). Mai târziu, aceste soiuri și-au găsit utilitatea mai ales în procesul de ameliorare a soiurilor de viță de vie, prin utilizarea lor ca genitori alături de soiuri vinifera, obținându-se astfel soiuri cu rezistență sporită la principalele boli
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
considerată cea mai valoroasă formă, stând la baza tuturor soiurilor vinifera existente astăzi în cultură. Se estimează că la nivel mondial numărul varietăților de vinifera este în jur de 7000, din care mai puțin de 400 prezintă importanță economică (P. Galet, 2000). De aceea cea mai mare parte a resurselor genetice de viță de vie sunt cantonate în prezent doar în colecții ampelografice. Numărul mare de soiuri, polimorfismul accentuat manifestat de soiurile de viță de vie existente în cultură, numărul mare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
România), Sultanî Razaki (Serbia), Stamboleze (Albania), Bolgar (Bulgaria), Waltham cross (Africa de sud). Sunt cazuri când același nume definește mai multe soiuri, de exemplu denumirea de Augusta, Augusta Luise (Germania), Augustana (Ungaria), Augustovijk (Rusia), Augustina (America), Augustene blanche (Franța, menționat de P. Galet). Fără investigații specifice asupra soiului, privind genitorii, după culoarea bobului este extrem de dificil de stabilit care Augusta se află în colecții. Exemplu de omonimie îl reprezintă și denumirea de Tokay, pe care o întâlnim în Ungaria pentru soiul Furmint, în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor, compactitatea strugurilor, standard morfologic, mărimea strugurilor fertilitatea, rezistența la putregaiul cenușiu, epoca dezmuguritului. Pornind de la metoda ampelometrică propusă de L. Ravaz, în anul 1967, P. Galet, propune un sistem de codificare a caracterelor ampelografice, pe clase de variație, considerând că pentru caracterizarea unui soi, sunt suficiente un număr minim de 10 frunze adulte situate între nodurile 7-12 ale lăstarului, la care se fac următoarele măsurători: lungimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
asfel folosirea "metodei șirului de variație"; M.A: Rodrigues (1955) care propune metoda filometrică și carpometria pentru descrierea soiurilor de viță de vie, bazându-se pe faptul că valorile diferitelor elemente ale frunzei variază în raport cu poziția lor pe lăstar; P. Galet (1954 - 1964) apelează la codificarea valorilor măsurătorilor obținute, aprofundând metoda ampelometrică, considerând că identificarea unui soi poate fi realizată prin compararea rezultatelor obținute cu datele de referință ale soiului respectiv. În România, primele încercări cu privire la ampelometrie aparțin lui A. Billeau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
frunzei Pentru obținerea mărimilor ampelometrice sunt necesare frunze adulte, sănătoase care nu prezintă nici un simptom de boală sau atac de dăunători, situate între nodurile 7-12 ale lăstarului. Se consideră că în această zonă variabilitatea caracterelor ampelografice este foarte mică (P. Galet, 1967; Erika Dettweiler, 1987). Numărul frunzelor care vor fi măsurate variază de la 10 la 30, dar pentru o certitudine cât mai mare a rezultatelor este indicat ca determinările să se realizeze pe un număr de 30 frunze adulte, recoltate înainte de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
infecției se întâlnește primăvara, în perioada februarie-aprilie și toamna în perioada septembrie-decembrie (E.Ulea, 1994). Temperatura de germinație a sporilor este cuprinsă între +1șC și 32șC, cu un optim între 22-25șC și o durată de germinație de 11-12 ore (P. Galet, 1991). Cele mai favorabile condiții pentru infecție se întâlnesc în perioada tăierilor, când se creează răni deschise, mai ales în lemnul multianual, răni care se cicatrizează greu, constituind adevărate porți de intrare pentru ciupercă. Prevenire și combatere. Până în prezent nu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin butucii afectați, lemnul prezintă o arsură mai mult sau mai puțin limitată, în porțiunea centrală. În secțiune longitudinală, zona brună este sfărâmicioasă, de culoare albicioasă, mărginită de o zonă de lemn puternic brunificată care nu este încă dezorganizat (P. Galet, 1991). Lemnul degradat are consistența de iască, datorită aspectului și structurii dobândite. Când condițiile climatice sunt favorabile, îndeosebi în regiunile umede, apar fructificațiile celor două ciuperci responsabile de declanșarea bolii. Pălăria de Stereum hirsutum are aspectul unui mic evantai de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
lăstarii cu frunze și ciorchini se ofilesc și mor. Transmitere răspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul, fie prin fructificațiile cu spori prezente în scoarța albită a coardelor atacate, fie prin miceliu de rezistență localizat în muguri (P. Galet, 1991) sau în lemnul butucilor cu atac (Y. Bugaret, 1984). În timpul iernii, fructificațiile se maturează și în primăvara următoare, când timpul este umed sau ploios, ele elimină cordoane gelatinoase (cirri) de culoare crem, ce conțin numeroși spori (Y. Bugaret, 1984
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acțiunea ploilor cordoanele se desfac și sporii sunt proiectați de picăturile de apă pe tinerii lăstari, unde germinează și produc infecții, dacă temperatura este superioară valorii de 8șC și dacă timpul de umectare este suficient de îndelungat 13 ore. (P. Galet, 1991). Prevenire și combatere Una dintre principalele măsuri de prevenire a bolii o constituie igiena culturală, ce constă în aplicarea unor tăieri raționale, de bună calitate prin care să fie păstrate numai coardele sănătoase; coardele bolnave și butucii afectați, trebuie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
coardele sănătoase; coardele bolnave și butucii afectați, trebuie eliminați din plantație și distruși prin ardere, deoarece fructificațiile ciupercii de pe aceștia își păstrează viabilitatea și pot reprezenta focare de infecție de durată mai lungă (C. Rafailă, 1970; A. Bolay, 1978; P. Galet, 1991). O altă măsură este folosirea de material altoi sănătos, recoltat din plantații neafectate de excorioză și ca măsură suplimentară, lemnul altoi trebuie dezinfectat înainte de a fi folosi, în soluții de fungicide. Rezultate bune s-au obținut în combaterea mucegaiurilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
50 PU-0,1 %, Ronilan 50 PU 0,1 % (C. Tică, 1990). Tratamentele de iarnă trebuie efectuate la 2-3 săptămâni după tăieri pentru evitarea introducerii produsului în rănile de tăiere și 2 săptămâni înainte de dezmugurit pentru a nu distruge mugurii (P. Galet, 1991). Iarna folosim zeamă albastră 4-5 % (sulfat de cupru dizolvat în apă) sau Merpan 50 WP-0,2 %. Primăvara, datorită dezmugurii neuniforme a viței de vie, tratamentele se aplică atunci când 30-40 % din muguri sunt dezmuguriți. Celelalte tratamente sunt acoperite de stropirile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în unele parcele (I. Maluta, 1991). Simptome. Sunt afectate plantele în vârstă de 2 până la 7-8 ani. În plantațiile viticole, atacul se exprimă prin absența dezmuguritului sau prin prezența unei vegetații anormale, aceste plante ofilindu-se în cursul verii (P. Galet, 1991). Examinând sistemul radicular se observă că acesta se dezvoltă puțin profund și paralel cu suprafața solului. Adesea, la nivelul superior al portaltoiului poate fi observat un al doilea etaj de rădăcini, care la un moment dat se brunifică și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
metale. 2822 Producția de radiatoare și cazane pentru încălzire centrală Fabricarea de radiatoare neelectrice și subansambluri ale acestora din fonta sau oțel; fabricarea de cazane pentru încălzire centrală, inclusiv subansambluri ale acestora. Excepții: Fabricarea butoaielor, tamburelor pentru cabluri, bidoanelor, cutiilor, galeților și recipientelor similare utilizate pentru transportul sau ambalajul de marfuri, chiar dacă sunt de mari dimensiuni se include în clasa 2872 (Fabricarea ambalajelor din metale ușoare). Fabricarea de containere echipate special pentru mijloacele de transport se include în clasele tipurilor respective
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
tablă (458,5 + "Ciocanul" Ș.A. (Ș.A.) tilor laminata la 143,8) Nădrag Nădrag nr. 16, cald, tabla județul zincata, Timi�� tablă plumbuita, piese turnate din fonta și oțel, bunuri de larg consum (mașini de gatit, sobe de încălzit, burlane, coturi, galeți negre și zincate și caiele). 27. Societatea Societate Hunedoara, Efectuarea de 241,73 Intreprin- comercială comercială str. lucrări și ───────── derea de "ICSH" - Ș.A. pe acțiuni Dr. Petru reparații în (173,5 + antrepriza Hunedoara (Ș.A.) Groza nr. 8, domeniul 211,6
HOTĂRÎRE nr. 29 din 14 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul metalurgiei feroase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121097_a_122426]
-
subcontinentului indian. 3 Textul de mai sus este extras din discursul pe care sociologul Edgar Morin l-a rostit la Barcelona, cu ocazia decernării premiului internațional Catalunya 1994. 4 Ampelografia (de la Ampelos, companion al lui Dionisos) e definită de către Pierre Galet drept "știința care se ocupă de vița de vie și mai ales de descrierea speciilor, a varietăților sau a răsadurilor de viță de vie"; Précis d'ampélographie pratique, Montpellier, ediția a treia, P. Galet, 1971, p. 7. 5 Mai precis
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
lui Dionisos) e definită de către Pierre Galet drept "știința care se ocupă de vița de vie și mai ales de descrierea speciilor, a varietăților sau a răsadurilor de viță de vie"; Précis d'ampélographie pratique, Montpellier, ediția a treia, P. Galet, 1971, p. 7. 5 Mai precis, în eocen, epoca primelor mamifere. 6 H. Arntz, Le vin et les civilisations préhelléniques, Vin et civilisations, Vino e civiltà, Actele colocviului organizat de către Centrul internațional de legătură al organismelor de propagandă în favoarea produselor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
serii de striații și incizii, care reprezintă un sistem de simboluri (A. Guadelli & J.-L. Guadelli, 2004). În aceeași perioadă, dar spre început, se datează sedimentul din grota de la Makapansgat, Africa de Sud, unde australopithecii au adus, din mediul amorf, nelocuibil, un galet din jasp, care înfățișa o figură umană, în mediul lor locuibil. Aceasta este, poate, prima manifestare a sacrului colectiv, ceea ce poate demonstra faptul că omul s-a născut cu sentimentul religios. M. Otte (1995) a apreciat că, luate din mediul
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
fond pentru mătrițe; |materialelor folosite nu trebuie să | | | |mătrițe pentru turnare; forme |depășească 50% din prețul de uzina al | | | |pentru metale (altele decât |produsului | | | |lingotierele), pentru carburi | | | | |metalice, sticla, materiale | | | | |minerale, cauciuc sau | | | | |materiale plastice. | | | | | | | | | 8482 |Rulmenți cu bile, cu galeți, cu| Fabricare la care: |Fabricare la care | | |role sau cu role-ace |- toate materialele folosite trebuie |valoarea tuturor | | | |să fie încadrate la altă poziție |materialelor | | | |tarifara decât produsul |folosite nu trebuie| | | |- valoarea tuturor materialelor |să depășească 25% | | | |folosite nu trebuie să
ANEXA din 29 aprilie 1997 privind lista produselor la care se face referire în Articolul 3 (2) al acordului de comerţ liber dintre România şi Republica Turcia, semnat la Ankara la 29 aprilie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]