45 matches
-
zburător; anotimp; apă; aripi/zbor; atenție; avion; banal; boboc; de casă; călătorie; cer, zbor; ciori; ciripește; de cîmp; cîntăreață; clătită; cocor; cocostîrc; cocoș; colegă; cuptor; curcă; curte; depărtare; domestică; duh; efemeritate; elefant; evoluție; făptură; fericire; ființă vie; firavă; fluture; frumusețe; galiță; găinaț; gălăgioasă; geam; grație; grătar; ideal; început; încîntătoare; kiwi; lebădă; lemn; liliac; mazăre; minunată; minusculă; mîncare zburătoare; moaie; necuvîntătoare; noapte; nori; oarbă; papagalul meu; paradis; pasăre; pădure; penaj; pernă; peste; pinguin; pisică; Ponta; pradă; prăpastie; primăvară; puișor; pupăză; puritate; rahat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stabilirea de relații cu o filială din țară, de exemplu din Botoșani, ar favoriza organizarea unor acțiuni comune cu caracter cultural, turistic sau pe linie de învățământ. Anul 2004 ar putea aduce realizarea acestor gânduri. Prof. Mircea GUȚU, Edineț SCHITUL GALIȚA DIN JUDEȚUL HOTIN O podoabă deosebită a lăcașurilor de închinare și de viețuire monahală este, fără îndoială, schitul Galița, cu biserica și chiliile sale săpate în malul stâncos și înalt al Nistrului. Locurile cu greu accesibile au descurajat multe rânduri
Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
caracter cultural, turistic sau pe linie de învățământ. Anul 2004 ar putea aduce realizarea acestor gânduri. Prof. Mircea GUȚU, Edineț SCHITUL GALIȚA DIN JUDEȚUL HOTIN O podoabă deosebită a lăcașurilor de închinare și de viețuire monahală este, fără îndoială, schitul Galița, cu biserica și chiliile sale săpate în malul stâncos și înalt al Nistrului. Locurile cu greu accesibile au descurajat multe rânduri de călugări să viețuiască în acest schit. Abia după venirea la cârma eparhiei Hotinului a strălucitului ierarh și a
Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
la cârma eparhiei Hotinului a strălucitului ierarh și a harnicului gospodar Visarion Puia s-a restabilit viețuirea monahală. Acest schit de călugări a fost înființat înainte de anul 1800, pe moșia boierului moldovean Iordache Bosie, ridicat probabil cu sprijinul negustorului Ioan Galița din Târgul Moghilău de peste Nistru, care se afla în acea vreme sub jurisdicția Moldovei. Toate mănăstirile eparhiei au așezări frumoase. Schitul Galița le întrece însă pe toate. Situat la o cotitură a Nistrului, sus de tot, sub streașina împădurită a
Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
a fost înființat înainte de anul 1800, pe moșia boierului moldovean Iordache Bosie, ridicat probabil cu sprijinul negustorului Ioan Galița din Târgul Moghilău de peste Nistru, care se afla în acea vreme sub jurisdicția Moldovei. Toate mănăstirile eparhiei au așezări frumoase. Schitul Galița le întrece însă pe toate. Situat la o cotitură a Nistrului, sus de tot, sub streașina împădurită a malului înalt și stâncos, el uimește prin felul primitiv în care au fost săpate în stâncă bisericuța și chiliile de lângă dânsa. Rămâi
Curierul „Ginta latină” by Mircea Guțu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2234]
-
dragă, îm pare cu nespus regret, da' am empresia că ai cam feșetelit-o... Eu n-am spus la nimeni timp de aproape 17 ani - fără să știu că sunt părtaș la tăcere cu doamna Mona Muscă -, da' să știi că galița aia rahitică, bolnavă de plămâni și cu ciroză, pe care ai adus-o din ograda matale și ne-ai pus-o în congelator, avea un microfonaș băgat sub târtiță... Așă că, dacă-ți scot ăștia dosaruuuuu... nu-știu pe unde-ți
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
tremurat, melodii arzătoare; când vorbea, întorcea ochii pe dos, dădea din cap, își umfla nările și își subția buzele; dar cuconul Gheorghieș nu vroia să știe de fleacurile acestea: după ce-și bea cafeaua, adormea în jâlț gândindu-se la galițele lui colorate. Alți vecini erau: Th.Th. Gavrilescu, grefierul, care totdeauna, după ce lua leafa, se întorcea în trăsură cu capu-n piept; Ioniță Mărculescu, secretarul primăriei, care era mai disprețuit dintre toți, din pricină că la dânsul în casă cânta găina, adică cucoana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mai amintea bătrânul morar că păsările de tot felul ale vecinei mai mult pe la moara lui se hrăneau cu ce pica de la coș, motiv pentru care i-a spus cât se poate de răspicat că-i va dijmui din cele galițe exemplarele cele mai arătoase. Iar lelea Zamfira-nevasta îi ținea hangul: Că-aiștia, de la o vreme, numai pe seama noastră trăiesc, că nu au de niciunele și toată ziua bună ziua, leliță Zamfiră, dă, bade Gheorghe, împrumută! Și încă mai face și ochi dulci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
i-am format, și abia atunci vom ști că menirea noastră s-a împlinit... Noi, cadrele didactice... CATEDRA DE LIMBĂ ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ Profesor, Larisa Târzianu Profesor, Mariana Văcaru Profesor, Geanina Honceriu Profesor, Săndica Bizim Profesor, Luminița Agache Profesor, Victoria Galiță Motto: Aș scrie cu pensula mare pe pereții odăii tale o poruncă: Iubește-ți meseria. (Tudor Arghezi) Cel mai important atu al unui individ instruit îl reprezintă, astăzi mai mult decât oricând, forța pe care o are cuvântul său asupra
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
făceau miniaturiștii și iconarii din mânăstiri. Pe vremuri. Pentru că el a văzut și simțit lumea Întotdeauna ca un pictor. Altfel n-ar fi băgat de seamă că sângele porcilor lua În zăpadă felurite forme: de la crizanteme mari cât verzele la galițe ori capete de oameni, ba și de sfinți. Mai ales când intrau În combinație cu frunze aurii de meri, peri ori pruni. De cele mai multe ori Însă, pata de sânge privită de el pâlpâia În zăpadă, stingheră și tristă ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Iliuță, ascultător, se strecoară prin dreptunghiul luminat al ușii, pătrunzând în amurgul care se lasă peste ninsoarea de ace. Urâtă vreme, bodogăne și el la fel ca maică-sa, luând gumarii în picioare și pornind prin noroi după cele șapte galițe. Știe unde le va găsi. Trece ulița, dă un ocol pe lângă sifonărie, coboară malul spre parc, dă de ele ciugulind pe maldărele de gunoaie. Se va auzi tramvaiul. Se vor aprinde felinarele cu lumina lor verzuie. De jur împrejurul parcului, parcă l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de valori umane. În semn de respect, lor le dăruiesc rândurile de față. Lor care se mai numesc și : Gh. Popescu, Traian Tanase, Ion Budescu, Ion Ursoi, Elena Popescu, Emilia Ciocan, Octav Grigorescu, Șt. Cucoș, Mihai și Dumitru Mâță, Ion Galiță, Leonid Timuș, Veronica Tuchilă. Lor, la 50 de ani, amintirile mele... Liceul teoretic „Mihai Eminescu” Bârlad - La 50 de ani - Editura Integral București, 2008, carte realizată de un colectiv de profesori care se lasă greu identificați (p.222), impecabilă gramatical
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Potecile cu prundiș mărunt șerpuiau printre chioșcuri și ronduri de flori, printre grupuri de copaci speciali și peluze tunse în fiece săptămână. Gardul viu care înconjura parcul era dublat de un grilaj de sârmă înspre ograda cealaltă, ca să nu pătrundă galițele de acolo. Numai porumbeii zburătăceau pe alee și prin fața castelului, mai cu sfială însă ca în curtea de dincolo, unde se simțeau în largul lor printre orătăniile fără număr. Ocoliră prin dreapta. În spatele castelului, la vreo sută de pași, se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și rece, și pe toate fețele citi limpede aceeași dorință mare. Privirile lor stăruitoare îl frigeau, în tăcerea neliniștită răsună atunci deodată aspru, prelung: "Huo, boală, fire-ai a dracului!" Un argat adăpa vacile. Erau în ograda conacului. Cârduri de galițe scormoneau și ciuguleau. O găină începu a cotcodăci sâcâitor. ― Așa, măi oameni! zise Miron liniștit, ca și când înjurătura argatului I-ar fi smuls dintr-o toropeală. Să vorbiți cu conița dacă n-o să vă luați seama, că dumneaei e stăpâna moșiei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe roate, cu doisprezece boi. Ea singură l-a lipit cu lut pe dinafară și pe dinăuntru, l-a văruit. Un om i-a cârpit coperișul și i-a făcut o vatră cu o închipuire de horn, un coteț pentru galițe și altul pentru purcel. Un vecin i-a dăruit două ferestruici care nu-i mai trebuiau. Numai trei ochiuri aveau sticlă: celelalte le-a astupat cu hârtie de la popa... Florica, după ce a văzut cum s-a așezat maică-sa, s-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
seară: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări, păsă... Găinile și puicile veniră din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. Le numără. Lipseau două bătrâne și cocoșul. Deșertă blidul, goni câinii să nu mănânce porția galițelor și porni spre uliță, chemând mai prelung: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări, păsă... Când deschise portița, auzi din sus un uruit zgomotos și o trâmbiță care tutuia amenințător. Zări în marginea cealaltă a uliței găinile scăldîndu-se într-o pojghiță de pulbere
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu se lasă așa călcați în picioare, Trifon Guju răbufni cu glasu-i pătrunzător: ― Aidem, măi oameni, că-i mai mare rușinea să ne tot ciorovăim ca babele! Intrară în ograda argaților. Un stol de porumbei se ridică în văzduh, iar galițele se risipiră speriate. Curtea se umplu. Leonte Bumbu, logofătul, ieși mirat dintr-o odaie în capul gol: ― Da ce-i, de-ați venit tot satul? Răspunseră mai multe glasuri deodată. Logofătul se scărpină în ceafă: ― Are să se supere boierul că
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Reabilitare 175 1087 32 Grădinița PN comuna Saraiu Reabilitare 80 1088 33 Școala cls. I-VIII sat Sinoie, comuna Mihai Viteazu Reabilitare 386 1089 34 Școala cls. I-VIII sat Gârlița, comuna Ostrov Reabilitare 160 1090 35 Grădinița PN sat Galița, comuna Ostrov Reabilitare 310 1091 36 Școala cls. I-VIII comuna Costinești Reabilitare 60 1092 37 Școala cls. I-VIII sat Zorile, comuna Adamclisi Reabilitare 200 1093 38 Școala cls. I-IV sat Urluia, comuna Adamclisi Reabilitare 40 1094 39
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]
-
și brânză, care lipsesc celor mai mulți săteni, sunt zamă de carne (borș), răcituri, cârnați și caltaboși, friptură, mai ales iarna, dacă la Crăciun și-a tăiet godinul (porc tânăr). Friptura și borșul de găină se văd rar pe masa țăranului, căci galițele și le vinde de-și prinde alte nevoi; ouăle asemenea le vinde, căci din ou țăranul «n are ce înțelege»“ (Lupescu). Cât despre carnea de vită, folosirea ei era practic necunoscută în mediul rural, după cum susține E. Niculiță-Voronca, în lucrarea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
socrul mare. Imaginea ospățului este autentică, cu urările și chiuiturile tinerilor, cu versurile starostelui, din jocul miresei; ziua a treia ospățul se mută la socrii mari, unde mireasa s-a dus cu lada de zestre, urmată de vite și de galițe, că de abia Încăpeau În ograda Glanetașului.... Liviu Rebreanu surprinde nu numai pitorescul obiceiurilor, dar și psihologia țărănească, mai ales În fragmentul care prezintă pețitul fetei, În realitate un târg aprig pentru zestre. Tabloul monografic al satului se completează și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]