130 matches
-
mult asupra velniței de la Dumbrăveni. Dar producția de spirt era mult scăzută, față de promisiunile velnicerului. Eminovici îl acuză pe velnicer că fură cu toți ai lui, ca de la o casă fără stăpîn și el vrea să se impună, dar velnicerul galițian, Baum, se ține mîndru și nu-i pasă de observațiile lui Gh, Eminovici, ba odată, chiar i-a răspuns obraznic: "Cu șase ani în urmă, gunoi ai fost!"11 Cît pe ce erau să se încaiere la bataie. Balș a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
unor timpuri de pace, munca și îndestulare"136, spune: "Eu sunt spaniol, tu francez, Karl este german, fetele mele sunt argentiniene, bucătarul este rus, ajutorul lui e grec, infanteristul e englez, fetele de la bucătărie sunt unele de aici, altele sunt galițiene sau italiene, ce să mai spun de muncitori, care sunt de toate neamurile, si uită-te că trăim cu toții în pace. În Europa, poate că ne-am fi bătut până acum, dar aici toți suntem amici (...). Fie ce o fi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
-l vrea este o crimă sau o faptă bună? Dar peste o clipă, spre uimirea sa, regretă puțin că nu acceptase, chiar dacă numai pentru a-i face o mică bucurie acestui tânăr nord-african cu costumația sa religioasă voliniană 1 sau galițiană, care cu toată șmecheria sa transparentă i se păru lui Fima naiv și bine intenționat. Fără Îndoială că, În felul său, se străduia și el să repare ceea ce nu putea fi reparat. Între timp trecu târșâindu-și picioarele prin fața unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Circula, circula, făcea pas după alt pas, fâlfâia din plete, își flutura poalele trenciului, fiind în tot timpul acesta profund absorbit în efortul de a-și aminti culorile unei vesele sărbători din copilărie, ce unduiau în armonioase și sprințare sonuri galițiene, încât icnetul agresiv al bolovanului sur, amplasat la subsuoara unui gros ram de arbore sequoia îl trezi, plonjându-l subit într-o sfioasă așteptare. După un scurt răstimp echivoc, își reveni din surprindere. Amuzat de ineditul întâlnirii, cotrobăi în covorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nici averea noastră, nici cultura generală nu ne-a făcut încă maturi pentru exercițiul deplin al acestei libertăți. D. D. Giani ar fi făcut mai bine să consulte pentru darea sa de seamă dezbaterile Reichsratului din Viena și a Dietei galițiene asupra legei cametelor, precum și escelena scriere a d-rului Platter asupra Cametei în Bucovina. Cel puțin în cestiuni practice am trebui să renunțăm de la fraze ieftene, care aleargă ulițele rostite de toți și nepricepute pe deplin de nimenea. [5 decembrie 1878
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
purtarea unui prefect netrebnic și pentru a ponegri atitudinea unui principe al bisericii române. Întâmplarea e foarte simplă, de-o netăgăduită evidență. Un tânăr, anume Nicolae Codreanu, fiu de preot din ținutul Iașilor, moare la Curtea de Argeș, în casa unui evreu galițian, fără să fi dispus nici în scris, nici prin viu grai cu limbă de moarte ceva în privirea înmormîntării sale sau a averii ce-o fi avut-o. Preoții vin să-l îngroape și sânt dați afară de evreul galițian sub
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
evreu galițian, fără să fi dispus nici în scris, nici prin viu grai cu limbă de moarte ceva în privirea înmormîntării sale sau a averii ce-o fi avut-o. Preoții vin să-l îngroape și sânt dați afară de evreul galițian sub pretextul că răposatul ar fi fost liber-cugetător; și pe când episcopia dispune înmormîntarea după ritualele bisericii răsăritene, al cărei fiu sufletesc era răposatul, autoritatea mireană, anume prefectul, pune numaidecât temei pe declarația unui venetic și susține înmormîntarea după ritualul liber
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Gine-o combate pe ea și ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal și orice i-o veni în minte dar numai român nu e. Puterile cer abrogarea art. 7 din Constituție? De mult e abrogat, de vreme ce un evreu galițian impune lecțiile sale de nihilism episcopului de Argeș, iar ritul, asemenea necreștin, al redactorilor și liber-cugetătorilor de la "Romînul" țin hangul impertinenței ovreiești față cu biserica noastră, ba încă în numele păgânilor de la guvern, în numele sectarilor necreștini ai demagogiei universale, pe cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asigure dezvoltare morală și materială a rasei române, unui guvern pretins național, compus din tot ce Orientul a avut mai infect și mai netrebnic. Tot astfel popoarele din Austria preferă absolutismul, cu toate rigorile lui inevitabile, liberalismului dominant al pseudogermanilor galițieni, cari dictează la Viena și a pseudomaghiarilor din Buda. Dar ziarul francez ne citează războiul. Iată vorba mare care se aduce ca mijloc de convingere, precum advocații cei răi ai Copiilor de pe natură citează pe Ștefan la început, pe Mihai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
treacă - meargă. Dar stăpânită de gunoaiele omenirii? De tot ce-a fost sordid și pehlivan, de tot ce-a fost prea rău pentru colțurile Țarigradului unde împărțeau culcușul cu cânii turcilor, prea rău pentru mocirlele Rusciucului și pentru cartierele jidovimii galițiene și rusești, de spuma pestiferă și de bubele tuturor popoarelor, de tot ce-a fost mai înjosit în Orient și-n Occident, în sfârșit de un C. A. Rosetti și alții ca el, frați fizici și morali ai lui Scarvuli
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Iași - era considerată ca familie boierească în rând cu oricare alta. Oameni nu tocmai bătrâni țin bine minte ce onorabili din toate punctele de vedere erau "puținii" membri ai comunităților izraelite. Prin invazia pe scară mare a elementului rusesc și galițian toate relațiile vechi, frumoase, întemeiate pe o absolută bună credință reciprocă s-au discompus. Invazia unui element improductiv a scumpit traiul. Elementul improductiv trebuind să trăiască de undeva, neapărat că s-a folosit de puțina cultură a claselor de jos
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pentru pământul primit în folosință <footnote Ibidem, p. 48 footnote>. Stăpânirea austriacă, manifestată la început sub forma administrației militare, și în 1786, prin integrarea Bucovinei la Galiția, a impus țăranilor clăcași obligații sporite, apropiind cuantumul acestora de cel al țăranilor galițieni, care se aflau într-o situație similară robiei. S-a introdus nartul - norma de lucru - care nu putea fi efectuată decât în 3-6 zile normale, astfel încât s-a ajuns repede la 100 de zile de robotă, la cere se adăuga
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Siberia, Vania Îl Întîlnește pe Petre Constantinovici BÎrsianu, același cu cel numit mai Înainte Petrache BÎrseanu, care Îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania La Boroseni s-a așezat un arman galițian... Pe Rozalia o ține amu din milă la Bărbăței, ca hoziaică, duduia Eleonora Blagea, nepoata coanei Profira Merea... Dumnezeu s-o ierte... Copiii Îs rasipani... Pe unii Îi mai stipenduiește Zemstva la școală... alții... Dumnezeu știe ce polojenie or mai
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
așezat în sec. al XVII-lea prin emigrări succesive din Pocuția și Rusia Subcarpatică forțați de condițiile economice grele în zona de origine. Ei trăiesc în satele Brodina, Falcău, Ulma. Ucrainenii de șes sau rutenii sunt urmașii refugiaților și coloniștilor galițieni și podoleni veniți în sec. XVIII-lea. Ei s-au păstrat și s-au dezvoltat în localitățile Dărmănești, Șerbăuți, Bălcăuți, Negotina. Rușii lipovineni s-au refugiat din Rusia în sec. XVII-XVIII în urma reformelor religioase introduse de Patriarhul Nifon al Moscovei
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
bilaterale prevalează, centrala comerțului exterior a fiecărei țări gestionând relațiile cu partenerii străini. CAER este dizolvat în 1991. FIDEL CASTRO Născut pe 13 august 1926 la Birán, în provincia Oriente din Cuba, Fidel Castro Ruz este fiul unui mare proprietar galițian revenit în insulă după ce participă la războiul de independență cubanez în rândurile armatei spaniole. Personalitatea tatălui său, om auster și violent, îi va imprima lui Castro trăsăturile țăranului din Galiția, dușman al luxului și al comerțului, admirator al figurii medicului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Siberia, Vania îl întîlnește pe Petre Constantinovici Bîrsianu, același cu cel numit mai înainte Petrache Bîrseanu, care „îl salută pe Vania cu o voce plîngătoare și tremurătoare. Eu m-am răzorit, dragă Vania [...] La Boroseni s-a așezat un arman galițian... Pe Rozalia o ține amu din milă la Bărbăței, ca hoziaică, duduia Eleonora Blagea, nepoata coanei Profira Merea... Dumnezeu s-o ierte... Copiii îs rasipani... Pe unii îi mai stipenduiește Zemstva la școală... alții... Dumnezeu știe ce polojenie or mai
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
în rapoartele sale, înaintate forurilor superioare, utilitatea menținerii boierului bucovinean în serviciul provinciei. Ca urmare a celor întâmplate între Balș și Enzenberg, Consiliul Aulic de Război l-a detașat pentru o scurtă perioadă de timp pe boierul bucovinean pe lângă Comandamentul galițian, ce avea latitudinea de a-l folosi în serviciu, după cum credea de cuviință, fie ca asesor la ședințele Consistoriului bucovinean, fie în cadrul comisiei de cercetare a proprietăților sau în alte funcții. Mai mult chiar, se specifica că, în caz de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mai durat până la începutul anului 1787, așa cum rezultă din notele Cancelariei Aulice Unite Boemiano-Austriece și a guvernatorului Galiției 232. La operațiunea de predarea și preluare a puterii politice în provincie, concepistul Vasile Balș l-a asistat pe referentul pentru probleme galițiene al Cancelariei, baronul von Margelik oferindu-i diferite informații 233. În legătură cu justiția, împăratul Iosif al II-lea comunica președintelui Înaltei Curți de Justiție din Viena, contele Seilern, prin scrisoarea din 6 august 1786, hotărârea luată de a uni Bucovina cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
rol și pentru Bucovina, fiind instanță de judecată a nobililor bucovineni, a celor trei orașe: Cernăuți, Siret și Suceava și a mănăstirilor 237. Totodată, a fost acceptată propunerea lui Vasile Balș de încadrare a boierimii bucovinene în rândul stării nobiliare galițiene, pentru a putea participa la lucrările seimului galițian 238. Boierimea bucovineană urma să primească, în anumite condiții, titluri de noblețe după sistemul occidental. Această propunere va fi pusă în practică prin patenta imperială din 14 martie 1787, care, aflând "a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
boierul Vasile Balș. Asumând rolul de lider politic, în raport cu puterea habsburgică dominantă, aceasta se va arăta nemulțumită de contopirea Bucovinei în provincia mare a regatului Galiției (sub aspect politico-administrativ), de distanțele și costurile mari necesare participării la lucrările Dietei stărilor galițiene din Lemberg sau la Stanislau, de folosirea în deliberările acestor instituții doar a limbii latine și polone, prea puțin cunoscute lor etc. Expresia frustrărilor și nemulțumirilor acumulate de starea nobiliară bucovineană se va materializa, cu timpul, în refuzul său de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
porunca lui Iosif al II-lea, cu Galiția, instituindu-se totodată aici administrația civilă, sub forma unei administrații ținutale sau cercuale (Kreisamt), în locul administrației militare. Administrația ținutală a acestui district nu a fost însă niciodată întru totul asemănătoare celorlalte districte galițiene, deoarece modul de impozitare din Bucovina a rămas total diferit de cel din Galiția, iar prescripția de impozitare a evreilor nu a fost aplicată aici din ordinul fostului suveran. Totodată, sistemul de conscripție a rămas la cel de consemnare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
al II-lea, prin rezoluția din 7 iulie 1790, recunoscând necesitatea păstrării individualității Bucovinei, hotăra ca, formal, aceasta să nu mai facă parte integrantă din provincia Galiția. Totodată, se decidea ca nobilimea bucovineană să nu mai fie considerată aidoma stărilor galițiene. Din motive financiare, dictate de situația politică, economică și militară internă și internațională, nu era aprobată înființarea unei administrații provinciale costisitoare, Bucovina continuând să rămână, sub raport politic și juridic, în stare de dependență față de Galiția, ce-i drept mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
99. Deși fusese numit încă din luna mai 1791, din concepist al Cancelariei Aulice, în funcția de secretar al Guberniului Galiției, Balș nu s-a grăbit să-și preia postul din Lemberg, ci așa după cum rezultă din raportul șefului administrației Galițiene, baronul Margelik, din 16 septembrie, acesta și-a luat concediu prelungit 100. Cauza ar fi așa cum reiese din memoriul său înaintat împăratului pe 5 noiembrie 1791 că boierul bucovinean era doar parțial satisfăcut de această numire, considerând că nu câștiga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pierdea indemnizația de cazare de 120 de florini 101. În plus, probabil considera că pregătirea, cunoștințele și experiența acumulată îl recomandau cel mai bine spre a conduce destinele provinciei natale, decât să devină un slujbaș oarecare, pierdut în marea provincie galițiană. De aici și insistențele sale în această direcție. La rândul lor, atât Watteroth, cât și asociatul secret din Lemberg, secretarul gubernial Rupprecht, l-au recomandat călduros pe Balș împăratului, pentru a fi numit în fruntea Administrației Bucovinei. Recomandările aveau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Galiției 113. Dispoziția a fost luată sub pretextul unificării situației în unitatea administrativă a Bucovinei, cu cea din regatul Galiției, din care aceasta făcea parte din 1786, în urma deciziei împăratului Iosif al II-lea, în condițiile în care în partea galițiană nu era legiferată obligativitatea învățământului elementar. Hotărârea a dus practic la desființarea unor școli rurale în care frecvența școlară era foarte slabă, lăsând la discreția autorităților locale decizia de a înființa noi unități de învățământ elementar, în condițiile în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]