32 matches
-
Ioan Buduca prepară un cocteil din filozofia antică grecească, noile cosmologii (inclusiv aceea a lui Stephen Hawking), gândirea chinezească, gândirea indiană și creștinismul. Cu o ușoară forțare a pronunției, el face ca „big bang“ să rimeze cu „yin-yang“. Rezultă un galimatias istovitor pentru cititor: „Big bangul e imaginat el însuși ca fiind centrat ubicuum fără centru (căci n-ai putea gândi un reper nemișcat acolo). Altfel spus, ai de gândit aici, în Undeva, că orice punct moștenește cumva, ocultat, acel centru
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
în veșnicie, orbește, la fel de dezorientați, dar știm măcar cui îi urmăm. Cândva poate în această nebănuită ierarhie vom fi noi cei urmați și multe lucruri își vor afla înțelesul.“ În mod surprinzător, prefațatorul volumului, Claudiu Groza, ia în serios acest galimatias, situându-l solemn pe Flavius Lucăcel în istoria dramaturgiei universale: „Autorul nu este un dramaturg al formulei contemporane postpostmoderne, ci mai degrabă un neoexpresionist cu accente postmoderne, hrănindu-se dintr-o ascendență ce alătură teatrul de idei și dramaturgia celui
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
centimetri a penisului acestuia? „E bine. Avem nevoie de așa ceva. Înainte!“, clamează Ovidiu Pecican. Iar Flavius Lucăcel va merge fără îndoială înainte, simțindu-se înțeles de Ovidiu Pecican și persecutat de unul ca mine care i-a etichetat drept un galimatias și cartea anterioară (Trilogia spațiului închis, 2006). Bine, cel puțin, că Ovidiu Pecican nu-i cere tânărului din Cluj să-și traducă piesele în franceză! Frumusetea obligatorie Sensibil și generos, dar naiv și insuficient cultivat, Ion Machidon se supraevaluează când
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
seamănă cu filozofia. Sună a filozofie. Dar este, aproape în întregime, ininteligibil. În mod special, cea mai recentă carte a Elenei Radu, Azi, vom trece Rubiconul (Rafet, București, 2007), referitoare (probabil) la implicațiile integrării României în Uniunea Europeană, reprezintă un imens galimatias. Cine se ambiționează să o citească de la prima la ultima pagină riscă să se zăpăcească și să rătăcească apoi pe străzi în căutarea unor oameni care se exprimă firesc. Sau să se molipsească el însuși de incoerență și să o
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
schemă? - A... - Pare să se lege ceva. Deci, ERA. Să vedem ce era. Mai departe... Mai departe, pauză: nu se mai Întrevedea nimic, primele trei litere se așezaseră cu totul Întâmplător Într-un cuvânt. Urmau: MLECURDN... și tot așa, un galimatias abject, că altfel nu poți să-i zici. Nu, această metodă nu dădea rezultate, iar alta mai bună nu-mi trecea prin minte. Nu-mi trecea mie, vreau să spun. Pentru că Eva, draga de ea, nici nu murise, nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Didier, 1903) i le-a făcut lui Paul Verlaine: „Verlaine - susținea criticul francez - a toujours été un très médiocre écrivain”. (p. 296) Iar mai încolo îi imputa „les fautes de français, les obscurités, les contournements de phrases, le pathos, le galimatias, l’emploi des chevilles, des «en somme», des «en réalité», des«certes», des «sans doute», des «évidemment», des «oui-da», des «que», des «hein.», des «là»”. (p. 297) Lovitura cea mai grea i-o dă însă peste două pagini: “L’ exaspération
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care orașul venerabilelor monumente nu o merita. Ce minte deranjată a putut zămisli o astfel de aberație? (nici măcar echidistanța plasării nu a fost respectată, cele două intervale laterale, dintre vechea și noua clădire, rămînînd caraghios inegale). Iată însă că acestui galimatias i se adaugă un altul, de dată foarte recentă: o piață omagiind, onorabil în intenție, unirea noastră statală. Impresie de total disconfort aperceptiv, cauzat de amplificarea dezordinii compoziționale a întregului, melanjul amatoristic de repere. E, în ultimă instanță, o stigmatizare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]