245 matches
-
cu dragoste: trebuie să pună pe cineva să o cosească înainte să vină iarna, iar anul viitor să se ocupe temeinic de grădină. Urmele neregulate ale pașilor ajungeau de la râu până aici: recunoscu urmele pantofilor lui alături de cele lăsate de galoșii mari și grei ai preotului. Pe această cale Dumnezeu intrase în casă, acolo lumea se vindecase în chip miraculos, se învăluise în ceață și iarăși se limpezise sub ochii lui, așa încât îl văzu din nou clar pe Carosse, cu mutra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
niște conspiratori. Apoi adăugă: — Totul s-a terminat. Iar acum ea o să înceapă să se întrebe ce să facă. Nu poate rămâne singură în casa asta. —Trebuie să-l conduc pe preot acasă, spuse Charlot. În hol, preotul își punea galoșii. În timp ce străbăteau câmpul, îl întrebă scurt pe Charlot: — Și acum o să plecați? Poate. — Ori plecați ori, dacă nu, Mademoiselle va trebui să-și găsească pe cineva din sat care să stea cu ea. Pe Charlot îl enerva presupunerea preotului că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
un semafor”. Nu mi-e clar: șarmul perfid e o calitate, ori un defect, pe scenă? Era preferabil șarmul ingenuu? Dar putea avea Scarpia ingenuitate? Iar În ceea ce privește jocul marii noastre soliste, ar fi fost de preferat unul...șters ca un galoș? Mă rog, eu credeam că Într-o cronică londoneză, nu scrisă În gazeta Buhușiului, trebuie să nțelegi măcar dacă aprecierile sunt favorabile, ori nu, artiștilor. Altfel, excesul de subtilitate ar putea duce la un efect pervers, de semafor scos din
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
cu o seară În urmă. — Sascha, omule, tu știi tot despre cinematografele din oraș... Amicul meu era slab și șifonat. Te puteai pierde În geaca lui, și când i-am strâns mâna, am simțit-o udă și moale ca un galoș. Tenul sănătos dispăruse, Împreună cu constituția naturală zdravănă. Anton părea stresat, și din prezența sclipitoare a perioadei vieneze nu mai rămăseseră decât urme șterse: batista din buzunarul de la piept, cizmele lustruite cu meticulozitate militară, eternul păr pomădat. Începuse să semene c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mai înțeleg. Dar de aici și până la a fi izgonit de-acasă? Oare ce-am făcut? O să-mi pună un prânz la pachet, că așa e ea, cumsecade, dar pe urmă n-am decât s-o șterg, în pardesiu și galoși, și ce-o să se aleagă de mine - asta nu mai e treaba ei. Bine, fie, zic eu, dacă așa vrei tu! (Asta fiindcă am și eu o înclinație spre melodramă - nu degeaba fac parte din familia asta). Nu-mi trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
o să dorm sub cerul liber, îmi zic eu - și, pe urmă, e destul să dau cu ochii de sticlele de lapte goale, ca să fiu copleșit de imensitatea pierderii suferite. „Te urăsc!“ urlu eu din toți rărunchii, bușind ușa cu un galoș; „ești o împuțită!“ La auzul acestei măgării, al acestei erezii ce răbufnește pe coridoarele blocului în care maică-mea își dispută cu alte douăzeci de evreice titlul de sfântă patroană a sacrificiului de sine, nu-i mai rămâne decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
afle tata ce chestie îngrozitoare am făcut eu. Când sunt rău și-al dracului în chestiuni mărunte, mă poate pune și singură la punct: nu trebuie decât, îți amintești - știu că eu, unul, îmi amintesc! - să-mi dea paltonul și galoșii - ce mai, punct ochit, punct lovit, mămico, cu galoșii ăia! - să-mi încuie ușa-n nas (să-mi încuie ușa-n nas!) și să mă anunțe din spatele ușii încuiate că n-o să mă mai primească niciodată în casă, așa că ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sunt rău și-al dracului în chestiuni mărunte, mă poate pune și singură la punct: nu trebuie decât, îți amintești - știu că eu, unul, îmi amintesc! - să-mi dea paltonul și galoșii - ce mai, punct ochit, punct lovit, mămico, cu galoșii ăia! - să-mi încuie ușa-n nas (să-mi încuie ușa-n nas!) și să mă anunțe din spatele ușii încuiate că n-o să mă mai primească niciodată în casă, așa că ar fi mai bine să-mi iau tălpășița, să încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
gulere de gumilastic, linguri de argint, ecusoane de școli tehnice, monograme ale Împărătesei Aleksandra Fiodorovna, crucea Legiunii de onoare. În toate aceste obiecte imiginația sa Înfierbântată descoperise pecetea lui Antichrist sub forma triunghiului sau a două triunghiuri dispuse cruciș: pe galoșii produși de fabrica «Triunghiul» din Riga, În monogramele stilizate ale Împărătesei, În crucea Legiunii de onoare“. Domnul Duchelle, instruit În tradiția Iluminismului, Îi va urmări pledoaria cu neîncredere, solicitându‑i dovezi pozitive: Carta Împărăției lui Antichrist era, fără Îndoială, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
explicativ al limbii ruse de Dalj! (dezlipindu‑i ex‑libris‑ul, două spade Încrucișate cu crucea În mijloc), sabia de paradă, tabachera de argint, un inel‑sigiliu, niște mănuși din piele de căprioară, un muștiuc de chihlimbar și, În final, galoșii de cauciuc. Într‑o bună zi va veni și rândul cărților din valiza vișinie. (Într‑o teribilă inactivitate, nostalgicii ofițeri albi, din motive de igienă sufletească, vor Înlocui pasiunea pentru politică cu aceea pentru poezie. Opera poeților ruși, prin mijlocirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
până acum zece ani, când s-a retras la sfatul unui oftalmolog de la Spitalul Militar Central unde ajunsese grație fostei doamne Măran. Se apropie de scară. Din lemn masiv, de o strălucire mată, număra doar cinci trepte. Socoti că fără galoși Îi va fi mai ușor. Îi scoase cu ușurința cu care odinioară Își scotea sandalele de plajă pe țărmul Înalt și arid al lacului de la Salinae, năpădit de scaieți și pălămidă, Înainte de a plonja În apa verde, gelatinoasă, sub privirile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sau dacă, totuși, cartea bate viața. Oricum, bat vînturi ostile autorilor. Știu că apariția antologiei de studii etnologice și mitologice, Meșterul Manole, n-a fost pentru Magda U. o bucurie. Pe copertă, o femeie de-o urîțenie rarissimă, cu bărbia galoș. Fotografia era tăiată de-un grilaj ("zidul" lui Manole) de-un verde bășit, cum îl numea Cornel Șoitu, pe cînd lucram la "Ora". Verzaliul cu pricina invada paginile de publicitate, la concurență cu bojogiul. "Fac sindrom alergic la verdele ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
înjunghiat, luându-se cu amândouă mâinile de cap și smulgându-și smocuri de păr. Stelian îl privi liniștit și, clătinând din cap, continuă imperturbabil inventarul, luând la rând rafturile cu încălțăminte, pe care stăteau de-a valma teniși, gumari, botfori, galoși, sandale, iar mai jos, azvârlite pe dușumelele murdare, unse cu motorină, o grămadă de opinci confecționate din cauciuc, despre care gestionarul declară tam-nisam că nimeni din sat nu voia să le cumpere, deși costau o nimica toată. Chestiunea e foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
doar în întrebarea repetată : "Mergem la tata ? Mergem la tata ?". Fetița, sperioasă și sfioasă își ascundea mereu capul îmbrobodit într-o basma albastră în fustele mamei. În afară de băsmăluță, Atanasie își amintea doar de picioarele subțirele ca și pierdute în niște galoși prea largi și de păpușa din cârpă pe care copila o strângea cu putere în mâna liberă. "Iată, ăsta este locul !" Atanasie își face cruce cu limba, rugându-se în gând : "Să nu ne fie de-o măsură ! Dar peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
majorității anului. Cu mare efort, Octávio Cerdeira a reușit să deschidă ușa garajului. Ploua cu găleata, ploua cum plouă doar în Avinhăo în luna noiembrie, simțea cum apa îi biciuia pălăria cu borurile largi căzute și pelerina, își ridica anevoie galoșii, intrând în vechile grajduri ale Caselor Noi. În fața lui se afla Chevrolet-ul negru plin de pământ și de paie, și cu siguranță, dacă l-ar pune în funcțiune, s-ar trezi fantomele care de atâta timp stăteau acolo adormite. În dreapta
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
ferestrei agățase un semn pe care scria "Fumatul interzis", iar pe partea de jos a ferestrei pusese o bucată de țesătură care să stea în calea razelor soarelui de după-amiază. Colțul de cameră pe care îl ocupa mirosea mereu a galoși și a camfor. Fata cu sânii mari fusese așezată la biroul din fața ei. Din unghiul fetei bătrâne, sânii fetei arătau cu adevărat extraordinar de mari și erau atât de țuguiați că parcă mai aveau puțin și înțepau biroul. Când fata
Ma Jian: Umilită sau dezbrăcată by Roxana RÎBU () [Corola-journal/Journalistic/7233_a_8558]
-
să le reașeze, spre bine sau spre rău, existența. Dau, însă, vreo două exemple, dintr-un inventar pîndit, de bună seamă, de lacune. Un astfel de "ales", ce are parte de o vizită total deosebită de comicăria cu dulceață în galoși, este Stavrache, din În vreme de război. La început, Stavrache îi așteaptă "cu inima sărită pe musafirii de noapte", tîlhari care umblau să prade gospodăriile din împrejurimi. Primește, în schimb, vizita și mărturisirea frate-su mai mic, popa, capul nelegiuiților
Vizită... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6634_a_7959]
-
gaze (vizor). 64. Filtre de sticlă pentru sudare electrică (plăci). 65. Filtre de sticlă pentru protecția la cuptoare (plăci și vizoare cobalt). 66. Filtre pentru măști de gaze. 67. Filtre pentru măști contra prafului. 68. Flanele și indispensabili flanelați. 69. Galoși electroizolanți (pentru tensiuni pînă la 1000 V). 70. Genunchere. 71. Ghetre sau jambiere de piele, azbest, prelata sau material plastic. 72. Gluga din azbest, din prelata sau din material plastic. 73. Haină din foaie de cort hidrofobizata. 74. Haină vătuita
HOTĂRÎREA nr. 795 din 2 iulie 1960 privind acordarea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106198_a_107527]
-
Dead, povestea de Crăciun trăită de Gabriel Conroy are toate liniile acelei sterotipii anglo-nordicirlandeze care ne-o fac atât de atrăgătoare, model de tradiție: invitații la un ospăț de Crăciun conversează pe tema vremii, criticând „continentul” (Europa, unde se poartă... galoși), mătușile cântă la pian, „bărbatul” casei taie și împarte friptură, evident înainte e ținut un discurs (nu lipsit de un anume naționalism, căci se vorbește de ospitalitate moștenita, Robert Browning, de o nouă genera- ție care n-are voie să
Cu Joyce, despre epifanie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4698_a_6023]
-
balustradei, chiar lângă biserică, stăteau pe scăunele pliante, dar scăunelele de felul ăsta nu-i erau bune, n-o țineau pe Zinaida să nu cadă. Ca să-i fie ușor, se încălțase cu niște pâslari decupați în față, avea acasă și galoși pentru vreme umedă. Șosetele i le împletise mama, erau încăpătoare, din lână de țară, purta pantaloni de trening fiindcă nici un fel de ciorap nu-i încăpea în picioarele cu straturi de grăsime. Era îmbrăcată cu o bluză frumoasă și pe deasupra
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
380.000 de euro, și cu comunicatele lui, și cu cele 5-7 minciuni la BEC. Toate astea se vor contabiliza și îl voi cocoșa. Mi-e milă de el pentru că își va pune o pâlnie în cap, va trage un galoș de o sfoară și va pretinde că este Napoleon Bonaparte. Vă uitați în mintea acestui psihopat care a vopsit tomberoanele și băncile din Cluj în steagul tricolor? Un nebun care a dat fiului său cele mai importante spații comerciale din
Vadim Tudor, despre Funar: Un bolnav mintal care nu acceptă realitatea () [Corola-journal/Journalistic/31401_a_32726]
-
Există un singur partid cu președintele ales legal și statutar, Corneliu Vadim Tudor. Mâine, acest maniaco-depresiv de la Cluj, Funar, care l-a terorizat și pe Ilie Năstase, mâine, acest Funar își va pune o pâlnie în cap, va trage un galoș de sfoară și va pretinde că este Napoleon Bonaparta, și noi ne uităm în gura lui? Păi ce-a mai bună dovadă este faptul că PRM, adică Vadim Tudor, are reprezentant în BEC. A vrut și el să trimită și
Scandal în PRM pe listele de la europarlamentare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31428_a_32753]
-
e tot acolo, așteptând-o neabătut pe mama? Greu de crezut, într-adevăr, fiindcă ninsese fără contenire și mai bătuse și-un vânt înghețat care ar fi gonit orice ființă la adăpost. Dar dacă, totuși? Neîncrezător, Proful și-a tras galoșii, s-a înfofolit bine și a plecat spre capătul tramvaiului 5. Ajuns acolo s-a uitat cu luare-aminte în jur, dar nu l-a zărit; era gata să facă drumul înapoi, când o inspirație subită l-a făcut să fluiere
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
lumină ce le simt în nopțile de iarnă șoptind când opăresc ceai verde aud acele șoapte complicate și inconsecvente ca de trubadur mon amour periuța de dinți a lui james salter pudoarea lui dante gabriel rosetti somnisferele lui breton - buñuel galoșii lui mopete plini de lacrimile lui ivănescu ceașca de ceai a lui Kawabata ultima rochie a lui karin boye cerceii din vertebre de girafă a negresei lui drăghici adioul lui marqués pe internet întrerupt de tusa lui agopian călimara lui
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
larg, descriindu-se situații similare din alte limbi și dialecte romanice, ca și din limbile balcanice. Nuanțările sînt esențiale: franceza nu este numai cea din Franța, ci și cea din Belgia (de aceea unele cuvinte - ca etimoanele pentru savonieră sau galoși - nu apar în dicționarele franțuzești curente) și Elveția; germana este și cea austriacă, și mai ales dialectul șvăbesc (sursă pentru șlap, paradaisă, renglotă etc.). Pentru specialiști, această carte oferă actualizarea - într-o formă simplă, dar bazată pe date verificate - a
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]