681 matches
-
Contribuabilul se justifică: „Dumnealor că sunt mai tineri și, vorba aia, ce-am avut și ce-am pierdut! dumnealor o să-și puie, Doamne ferește! Viața în primejdie; că asta nu-i glumă ce facem noi! ia gândește-te dumneata: șapte puteri garante! nene Niță, și Convenția de la Paris! Care va să zică, noi nu ne punem contra lui Napoleon III, neică Niță ... te joci! De-aia spun că dumnealor, ca tineri, pot să meargă chiar până la moarte.” În sfârșit, pe baza țidulei obținută în schimbul pungociului
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
numirii cerute, de România, dorită de divanuri, Convenția acceptă numirea oficială de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei. În loc însă de un singur Domn și o singură reprezentanță, Convenția impuse Domn separat și adunare obștească separată pentru fiecare principat. Puterile garante recunoscură însă prin Convenție uniunea vamală între ambele țări, unificarea regimului de măsuri și greutăți, cetățenia și organizarea unitară a oștirii naționale cu drapeluri deosebite, dar cu o panglică comună de culoare albastră, înlăturându-se totodată și toate deosebirile de
DESPRE RĂZBOIUL CREIMEII ŞI INFLUIENŢA LUI POZITIVĂ ÎN ISTORIA ROMÂNIEI de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347382_a_348711]
-
și al studenților), ungurii îl vor vota pe Iohannis cu mult mai multă tragere de inimă ca în primul tur (candidatul la prezidențiale Zsolt Szilagyi chiar și-a afirmat public susținerea), iar VC Tudor și Dan Diaconescu nu-i pot garanta lui Ponta nici măcar jumătate din voturile smulse de ei în primul tur. Căci una este ca tu să le primești și cu totul altceva să le dăruiești unuia considerat de tine până la acea dată nevrednic pentru funcția de președinte (bufonul
VOTUL RAŢIONAL ÎMPOTRIVA VOTULUI INERŢIAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376845_a_378174]
-
din Polonia și Ungaria". În fața jocului puterilor și la capătul unui război la care n-au luat parte (deși unii patrioți își propuseseră formarea unei legiuni), participanții moldo-valahi sînt pregătiți. Ei dispun de un tratat tratatul de la Paris -, de puteri garante dispuse să intervină, de protectori în principal, Franța -, de un discurs al dreptului care are meritul că este adaptat acestui timp de criză și că este fondat pe o tradiție. Tratatul de la Paris stipulează la articolul 22: "Principatele Țara Românească
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
articolul 22: "Principatele Țara Românească și Moldova vor continua să se bucure, sub suzeranitatea Porții și sub garanția puterilor contractante, de privilegiile și imunitățile care le aparțin. Nu va fi exercitată asupra lor nici o protecție exclusivă a uneia dintre puterile garante. Nu va exista nici un drept particular de amestec în treburile lor interne". Articolul 23 dispune: "Sublima Poartă se angajează să păstreze susnumitelor Principate administrarea independentă și națională, ca și deplina libertate religioasă, a legislației, a comerțului și a navigației." În mod
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Carol apărea în 1866. Ascensiunea sa la tronul Principatelor ascundea un puternic aer de conspirație. Abdicarea forțată a lui Cuza la 27 februarie destabilizase imediat unirea personală din 1859. În acel moment, Constantinopolul nu scapă ocazia și se adresează puterilor garante, pentru a chema la respectarea termenilor Convenției din 1858. Se știe că Franța susține menținerea unirii sub conducerea unui prinț străin, că Rusia se bucură de influența sa pe lîngă moldoveni pentru a încuraja separarea lor, că Austria și Turcia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de sprijin politic și suportă concurența industriei naționale care este susținută de guvern. Constituția din 1923 și legea minelor din 28 iunie 1924 reglementează problemele proprietății subsolului și definesc relațiile între guvern și industrie. Cele două texte sînt prezentate drept garante ale protecției intereselor economice ale țării și ale apărării suveranității naționale. Nimeni nu putea să se plîngă de inexistența voinței de a apăra suveranitatea românească. Chiar și conservatorul Marghiloman se temea, în 1920, de ambițiile imperialismului anglo-saxon, după cum povestește în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
statut al Principatelor. Domnitorii vor fi aleși de adunări speciale și aprobați de sultan. 1858-1859 Iarna Alegeri în Moldova și Țara Românească. Cele două Principate aleg același domnitor, Alexandru Cuza. Această dublă alegere marchează victoria politicii liberal-naționale. 1859 Septembrie Puterile garante ale Principatelor recunosc dubla alegere pe durata vieții lui Cuza 1863 Prințul Cuza secularizează mănăstirile numite consacrate, adică aflate sub autoritatea Constantinopolului. Aceste mănăstiri controlează 11% din pămînturile arabile. 1864 Mai Lovitură de stat a prințului Cuza, care își atribuie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
dintre străini sau dintre împămînteniți. În ședința de la 6 noemvrie: 18. Puterea esecutivă și legiuitoare să fie despărțite în România. 19. Străinii petrecători în Principate să fie supuși jurisdicției țării fără intervenția consulatelor. În ședința de la 9 noiemvrie: 20. Puterile garante să recunoască vechiul și neprescriptibilul drept al Principatelor Unite de a-și regula ele singure relațiile lor comerciale cu alte staturi. În ședința din 18 noiemvrie: 21. Deplina neatârnare a părții judecătorești de puterea curat administrativă. 22. Inamovibilitatea judecătorilor. Modul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Basarabia putea fi din nou a noastră politica externă românească nu are acum decît o singură șansă, cea a încheierii unor tratate urgente, și mai ales realiste, cu vecinii, fapt ce i-ar ușura integrarea în noile structuri euro-atlantice, singurele garante ale independenței și, se înțelege, prosperității. Da, a te bate pentru părți din pămîntul țării, luate cu japca de străini și parafate de trădătorul regim comunist autohton, e o chestiune de demnitate națională, dar de aici și pînă la a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
disoluției Imperiului Otoman, cel puțin în Europa, și conținea în ea germenii tratatului de la Adrianopol (1829) cu toate urmările sale. Istoricii români și numeroși istorici străini au schițat cu exactitate toate fațetele acelui moment istoric. Rusia - nota Albert Sorel - devenea garanta independenței tătarilor și a privilegiilor Principatelor așa cum fusese garanta constituției poloneze și a liberum veto-ului; împărțirea Poloniei a fost corolarul lui Kuciuk Kainardji. Ed. Driault trăgea concluzia că dreptul domnitorilor din Iași și București de a acredita la Constantinopol
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din 1859 a coborât Principatele pe treapta secundă a preocupărilor marilor Puteri, ceea ce a fost în avantajul cauzei române. Doi istorici propun însă câteva considerente pe care ni le însușim. S-a generalizat afirmația - notează ei - că acceptarea de către puterile garante a faptului împlinit (dubla alegere a lui Al. I. Cuza) s-ar fi datorat, cu precădere, consecințelor războiului franco-italo-austriac, fapt care „n-a permis reliefarea adevăratului loc al problemei române în relațiile internaționale. Fără riscul exagerărilor, considerăm că ar fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
imperiilor Otoman și Habsburgic (Buol spunea: o revoluție în Franța - țara rămâne, ceea ce nu e sigur în Turcia și Austria); înțelegând situația, Al. I. Cuza a acționat energic, a intrat în funcțiune fără a mai aștepta învestitura și aprobarea Puterilor garante, a trimis emisari peste hotare și pretindea ca Principatele-Unite să fie reprezentate la Conferință; acționa deci asemenea unui suveran, firește de nimeni recunoscut ca atare. Repetăm, opiniei istoricilor V. M. Russu și Gh. Cliveti se cuvine să i se atribuie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
administrativ, nici vorbă de „egalitate” cu Puterile, nu ne puteam lipsi nici de abilitările Curții suzerane decât prin „efracție”, deși suzeranitatea dobândise mai mult un caracter formal, dar de nimeni contestat, nici măcar de români (o suzeranitate limitată de înseși puterile garante). Iată însă că profesorul Constantin C. Angelescu propune o altă formulă pentru sistemul constituțional de după 24 ianuarie 1859, căreia ne raliem fără rezerve. El demonstrează că dubla alegere n-a dus la o uniune personală, care presupune un sistem succesoral
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
după îndoita alegere a lui Al. I. Cuza. Desigur, compromisurile diplomației au oferit românilor itinerarii profitabile cauzei lor și subterfugii la care erau constrânși să recurgă din pricina statutului lor. Explicația succesului nu se cuvine însă redusă la divergențele între puterile garante, ci să se supună raționamentelor istoriografice și contradicțiilor dintre rezultatele hibride ale negocierilor garanților, stării de fapt și doleanțelor unanime ale românilor. În această din urmă privință, în pofida deosebirilor de păreri între Puterile garante, ele au descoperit un teren comun
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă redusă la divergențele între puterile garante, ci să se supună raționamentelor istoriografice și contradicțiilor dintre rezultatele hibride ale negocierilor garanților, stării de fapt și doleanțelor unanime ale românilor. În această din urmă privință, în pofida deosebirilor de păreri între Puterile garante, ele au descoperit un teren comun de acomodare pro forma, care însă „controvenea flagrant aspirațiilor românești, exprimate după 1856 în determinări și forme (Adunările ad-hoc) stabilite chiar de garanți. S-a agravat astfel contrarietatea între dictatul internațional formal (debilitat însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
amici”) conduita politică pe care astăzi, de-abia astăzi, dispunem de argumente pentru a o numi nu doar oportună, ci optimă. Într-adevăr, Puterea protectoare, abolită în „atribuțiile” ei, cea suzerană, în defensivă neputincioasă, agresivă doar pentru circulare diplomatice, Puterile garante, incapabile de o asociație durabilă care nicicând n-a fost credibilă, încât românilor li se oferea un câmp de manevră pe care nu l-au neglijat, dimpotrivă. În acea conjunctură, Al. I. Cuza, modest sub anume însușiri față de contemporani ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1) Garanțiile sub forma depozitelor bancare - reprezintă sume În lei sau În valută, depuse de clienți la băncile comerciale, În favoarea băncilor comerciale creditoare sau altor categorii de creditori; 2) Garanțiile bancare - reprezintă documente sau Înscrisuri bancare, prin care băncile comerciale garante, pe baza contractelor de garanție Încheiate cu clienții lor, se angajează să plătească În locul clientului aflat În postura de debitor, sumele reprezentând valoarea creditorului primit, dacă plata creditului nu se realizează la termenul scadent; 3) Gajul fără deposedare - constituie acea
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
mandatul Comisiei Europene, pe când pe de altă, parte iar nu e un secret că, așa cum Adunarea e compusă, guvernul ar întîmpina cele mai mari greutăți parlamentare dac' ar voi să se primească propunerea Barrere, care apropie pe România de puterile garante ale Tractatului de la Berlin și evită izolarea ei. Astea deci sunt, după cum se pare, cuvintele adevărate pentru dizolvarea la toamnă a Corpurilor legiuitoare. [16 iulie 1882] [""GAZETA GENERALĂ DE AUGSBURG" ARE ÎN BUCUREȘTI... "] "Gazeta generală de Augsburg" are în București
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
gratitudinea cu care Rusia a răsplătit României după încheiarea campaniei. E cunoscut pe de altă parte că, la deschiderea războiului, românii se temeau mult mai mult de liberatorul rus decât de opresorul musulman; că - în zadar - s-au adresat puterilor garante cerând sfat și ajutor, că au protestat în contra intrării rușilor; că s-au văzut siliți a încheia o convenție cu Rusia pentru a nu fi tratați ca inamici de armia ei supraputernică și că, la urma - urmelor, românii fură siliți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1190, oastea și podoaba capului său (?? s?? ). Descrierea pe care Niketas o face despre purtarea împăratului Isaak Angelos confirmă pe deplin ceea ce tot el relatează, cumcă frații vlahi nu doreau nimic mai mult decât păstrarea acestui împărat, a cărui incapacitate garanta vlahilor și amicilor lor skythici victoria armelor. Cetele lor nu se puteau oare înarma cu armele pe cari romaeii fugari le pierdeau în strâmtorile munților și pe cari le luau de la romaei oamenii lor ce se cățărau ca și caprele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
astfel neoiobăgia. De jure țăranul părea liber, de facto era (ntr-o stare de neoiobăgie. Apărea astfel un regim neoiobag sau "iobăgisto-capitalist" cum (( mai spunea Gherea. O parte a soluției era transformarea țăranului (n cetățean, prin acordarea dreptului de vot ce (( garanta ș( libertatea cuv(ntului, dreptul de asociere ș.a. El era (mpotriva măsurii de expropriere forțată ca soluție a problemei agrare pentru că, arăta el, introducerea unor elemente socialiste (ntr-o societate neoiobagă ș( neofeudală nu ar fi făcut dec(t să perpetueze
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
informațiilor asimetrice sau a interpretărilor diferite în legătură cu cursul cel mai potrivit al acțiunii” (Munro, 1999, p. 5). Succesul acțiunilor întreprinse de inițiator nu depinde doar de competența sa, ci și de factori externi incontrolabili. De exemplu, un avocat nu poate garanta unui client câștigarea unui proces, oricât de competent ar fi; nici un medic nu poate garanta succesul unei operații. În procesele de dezvoltare socială, relevanța factorilor externi intervenției specialiștilor este cu atât mai ridicată. Asistenții sociali sau comunitari, de exemplu, au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe teritoriul ei a unui convoi, format din 500 de căruțe, cu arme și muniții pentru Serbia, cumpărate din Rusia 6. Complicitatea românească la această „afacere“ a provocat un conflict diplomatic, încheiat cu o conferință a ambasadorilor celor șapte Puteri garante la Constantinopol, nu înainte ca Austria, Anglia și Turcia, iar de la 1 decembrie și Franța, să ceară sechestrarea armelor. Armele vor ajunge la destinație, în pofida presiunii Puterilor, românii obținând o importantă victorie diplomatică, victorie care a probat, a câta oară
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
225-238; idem, Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Iași, Editura Junimea, 2001, p. 118-128. cu sumele „ofertate Ministerului de Război pentru a întreține o armată prea mare cu nevoile țării“7. E lesne de imaginat care a fost reacția Puterilor garante când 500 de care, cu arme și muniții, au început să traverseze teritoriul României; consulii de la București fiind conștienți că nu vor putea opri acest convoi, cu toate protestele lor, și că domnitorul Cuza îi va pune din nou în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]