81 matches
-
la Șiraz, Persia - d. 1292) a fost unul dintre principalii poeți persani. , poetul filozof, este autorul a două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: Golestan (Gradina florilor) și Bustan (Livada / Gradina Fructelor), pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri si catrene. Golestan este considerata cea mai influentă culegere de proză a literaturii persane. Mausoleul lui se află în Șiraz (Iran). Ziua Națională Saadi este celebrată în Iran pe 21 Aprilie (persana: ١ اردیبهشت) Multe aspecte ale vieții lui Saadi
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
De asemenea, pe moneda de 500 riali, se regăsește poza mausoleului lui Saadi Șirazi. Saadi este de asemenea cunoscut ca un mare panegirist si liric. A scris o multitudine de qaside (Qasa’id) atât în Persană cât și în Arabă, gazeluri mistice (poeme de dragoste) (Ghazaliyat) și poezie satirică. Autor a numeroase ode ce înfățișează diverse experiențe ale vremii sale, a scris și despre lamentarea ce a urmat căderii Bagdadului în fața invaziei mongole din 1258. Elocvența și claritatea expresiei lucrărilor lui
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
culturii iraniene, expresia cea mai înaltă, cea mai rafinată, cea mai plină de strălucire a geniului iranian din totdeauna. Impactul său asupra literaturilor lumii, prin multitudinea de traduceri, s-a produs nu numai la nivel de formă - a se vedea gazelul, catrenul, etc. - ci și la nivel ideatic, fiind preluate teme ce țin de o anume viziune asupra lumii, de cunoașterea fină a regulilor care o guvernează, de căutare a divinității, de celebrare a vieții ale cărei neajunsuri sunt privite cu
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
a desăvârșit studiile la Universitatea Nizamiyyah din Bagdad și apoi a călătorit prin țările lumii islamice și chiar dincolo de hotarele ei. A revenit la Șiraz în 1256-1257, unde a și murit în 1292. Pe lângă producții pur lirice, însumând sute de gazeluri și catrene, opera lui "Saadi" cuprinde două vaste culegeri de un pronunțat caracter moralizator: "Golestan" ("Grădina florilor ") și "Bustan" În cele două capodopere ale sale: "Bustan" ( "Livada cu fructe" ) și, mai ales, "Golestan" ( "Grădina florilor" ) găsim elemente autobiografice și un
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
În toamnă"," nu privi înspre copac": "de frunze și de poame e sărac..." "Precum crengi goale", "mâinile-nălțăm"," Stăpâne", " Căci desfrunziți prea mult noi nu putem rămâne". ” , "Saadi" a cântat, de asemenea, și natura, și dragostea, folosind forma fixă a "gazelului" , Poetul care adus gazelul la culmi de perfecțiune neatinse de alții a fost "Hafez "( secolul al XIV-lea).” Despre viața celui mai mare poet liric persan, Șamsoddin Mohammad, supranumit și Hafez ( cunoscător pe dinafară al Coranului ), se cunosc puține date
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
înspre copac": "de frunze și de poame e sărac..." "Precum crengi goale", "mâinile-nălțăm"," Stăpâne", " Căci desfrunziți prea mult noi nu putem rămâne". ” , "Saadi" a cântat, de asemenea, și natura, și dragostea, folosind forma fixă a "gazelului" , Poetul care adus gazelul la culmi de perfecțiune neatinse de alții a fost "Hafez "( secolul al XIV-lea).” Despre viața celui mai mare poet liric persan, Șamsoddin Mohammad, supranumit și Hafez ( cunoscător pe dinafară al Coranului ), se cunosc puține date. S-a născut și
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
Coranului ), se cunosc puține date. S-a născut și a trăit la Shiraz între 1325 și 1390; a început să scrie de timpuriu, cîștigând o notorietate care avea să crească neîncetat. Opera lui poetică se compune din cinci sute de gazeluri, o sută de catrene și câteva poeme în distihuri. Gazelul, poezie lirică în distihuri, ale căror monorime sunt distribuite astfel: versurile primului distih rimează între ele, aceeași rimă păstrându-se în al doilea vers al celorlalte distihuri, primul vers rămânând
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
sută de catrene și câteva poeme în distihuri. Gazelul, poezie lirică în distihuri, ale căror monorime sunt distribuite astfel: versurile primului distih rimează între ele, aceeași rimă păstrându-se în al doilea vers al celorlalte distihuri, primul vers rămânând nerimat. Gazelul apare în cadrul poeziei lirice persane în secolul al X-lea, reflectând caracteristicile acesteia. Blamul religios adus poeziei de către religia islamică se manifesta prin susținerea că poezia este o modalitate de a falsifica realitatea și de a-l duce pe om
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
drum care duce spre toate: "dragostea". Nici în momentele sale cele mai depresive Hafez nu atinge nici pe departe limitele pesimismului lui Khayyam. Caracteristic poeziei lui Hafez este optimismul în general, luminozitatea, sinceritatea, spontaneitatea și o deosebită eleganță a stilului. ” , "GAZELURI" 1(4) Paharnice, fă-mi vinul din pocal făclia mea!" " Cobzare, cântă-mi, vreau s-am lumea în sclavia mea!" În cupă văd răsfrânta față ce mi-e dragă." " Voi nu știți ce plăceri mi-aduce-acum beția mea." " Nu moare cel
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
rima păstrându-se în al doilea vers al celorlalte distihuri. În majoritatea cazurilor, după rimă urmează "radif"ul — un cuvânt sau grup de cuvinte care se repetă — iar ultimul distih conține "takhallos"-ul, pseudonimul poetului. Cele două tipuri principale de gazel își au originea în Hejaz (în prezent regiunea este inclusă în vestul Arabiei Saudite, respectiv în Irak. În literatura arabă, în acest gen de literatură sunt incluse poeziile războinice sau sentimentale, cu 20 până la 100 de versuri, care preamăresc viața
Gazel () [Corola-website/Science/306018_a_307347]
-
războinicului și emoțiile vieții petrecute în deșert. Cel mai de seamă reprezentant al genului a fost poetul persan Hafez, pe numele său complet Șamsoddin Mohammad Hafez din Șiraz (1320—1390) (în limba persană : خواجه شمسالدین محمد حافظ شیراز) . În prezent, gazelul este o formă de cântec uzuală în India și Pakistan, care, de fapt, nu se cântă propriu-zis, ci se recită. În literatura română, gazeluri a scris George Coșbuc.
Gazel () [Corola-website/Science/306018_a_307347]
-
Mohammad Hafez din Șiraz (1320—1390) (în limba persană : خواجه شمسالدین محمد حافظ شیراز) . În prezent, gazelul este o formă de cântec uzuală în India și Pakistan, care, de fapt, nu se cântă propriu-zis, ci se recită. În literatura română, gazeluri a scris George Coșbuc.
Gazel () [Corola-website/Science/306018_a_307347]
-
al XIX-lea. Parnasianismul a apărut ca o reacție (neo clasică) la romantism, cultivând expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo, gazel ș. A.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dar și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, rondo, gazel ș. A.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natura obiectivată - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirică devenind planetară; surprinderea spațiilor exotice sau luxuriante, de la cele polare la cele ecuatoriale, și lauda obiectelor sau lucrurilor din sfere înalte (nestematele, metalele rare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
re)descoperă forme fixe prozodice din cele mai alambicate și le pun în circuit: hexametrul, versul safic, dactilul, anapestul, amfibrahul, coriambul, spondeul, amfimacrul, peonii etc.; prețuiesc și cultivă foarte mult poezia cu formă fixă: sonetul (pe primul loc), rondelul, glosa, gazelul, epitalamul, rubaiatul, pantumul, haiku-ul, micropoemul-tanka etc.; preiau de la romantici ceea ce le convine, fiind preocupați de exotism (cadre și atmosferă), de feeric, de peisajele luxuriante, ori de cele ecuatoriale, polare, extrem-orientale, de japonezerii sau chinezerii etc., dar cu proiectare în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lirica cetății (poezia patriotică și poezia socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal are în vedere poeziile cu formă fixă: sonetul, rondelul, gazelul, glosa, haiku, trioletul etc. Criteriul dominantei afective vizează tonalitatea definitorie a discursului liric (imn, odă, doină, elegie, satiră, parodie etc.). Ca „artă a Limbajului“, mai mult decât celelalte genuri, genul liric apelează la procedee expresive care evoluează de la simplul strigăt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mureau,/ Departe, la o stână din câmp, alcătuită din taine” (Tata se ducea în câmpia Ardealului). Impunându-și rigori clasicizante, în linia lui Pillat, R. nu rămâne la stanță și sonet, ci compune și în forme fixe proprii poeziei orientale (gazel, haiku). Dar utilizează, pe de altă parte, și tehnici constructiviste, simultaneiste, produce imagini de tip suprarealist („moara mănâncă râul”, „Luceafărul schimbă garda”), scrie versuri în monorimă, inventează caligrame, practică exhibiționisme grafice. Cu Ion Vinea are în comun imagismul. Astfel, „străzile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
sau dunăreană, mărturisesc pasiunea pentru meseria sa, cea de navigator. Orientul și marea sunt cele două filtre esențiale prin care este văzută lumea: Dobrogea este o „Persie mică”, nalbele sunt flori orientale, versurile din Barcagiul Barbălată poartă drept moto un gazel, marea are „ochi de pisică siameză”. Acuarelele dunărene sunt proiecții care și ele au inflexiuni orientale: „Dintr-un fildeș lucrat foarte proaspăt/ stârcul alb ia o gâză în cioc;/ ce subțire-i al smârcului oaspăt/despletindu-și penajul din coc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
al Academiei Române pentru volumul Fratele meu (2000), un prim volum dintr-o serie continuată în 2002 și 2003. Poet de factură filosofico-hermetică, descinzând conceptual și stilistic din Ion Barbu, S. condensează în formele fixe ale tehnicilor prozodice - sonetul, glosa, rondelul, gazelul, pantumul - o viziune a lumii fundamental gnostică, a cărei fervoare intelectuală își proiectează tensiunile și erudiția într-un limbaj liric simbolic și enigmatic, construit în spiritul esoteric al „științelor” tradiționale - astrologia, alchimia, numerologia, pitagoreismul, teosofia. Cercuri la Elsinore, volum socotit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
la capătul a 8 ani de școală materiale cu titluri semnificative: „Colegele mele” de Sanda Stroja, „Creatori de suflete”, de Getta Ștefănescu, „Privind în urmă”, de Silvia Rotar, „Oglinda clasei” de Tica Percep dar și poezii: „Cântec de zefir” și „Gazel” de Claudia Ostafi. E vorba de o revistă de aduceri aminte, de prietenie și nostalgie către drumul în viață: „Nu așteptați prea multe de la viitor...Nu disperați la prima înfrângere. Nu vă plecați genunchii, nici sufletul în durerea loviturilor soartei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
muzică. Exemplu: De ce nu-mi vii de M. Eminescu - satira - specie a genului liric ridiculizând moravuri, caractere, aspecte negative, individuale sau sociale. Exemplu: Satiră. Duhului meu de Gr. Alexandrescu Tot în cadrul genului liric se întâlnesc unele poezii cu formă fixă: - gazelul -specie a genului liric, alcătuită din distihuri, folosind aceeași rimă din primul distih în versul al doilea din celelalte distihuri, după ce primele două versuri rimează între ele. Fiecare distih are caracter de maximă. Exemplu: Gazel (din Postume) de M. Eminescu
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
unele poezii cu formă fixă: - gazelul -specie a genului liric, alcătuită din distihuri, folosind aceeași rimă din primul distih în versul al doilea din celelalte distihuri, după ce primele două versuri rimează între ele. Fiecare distih are caracter de maximă. Exemplu: Gazel (din Postume) de M. Eminescu - glosa - poezie cu formă fixă, cu caracter filozofic, alcătuită din tot atâtea strofe câte versuri are strofa inițială sau strofa temă, plus prima strofă cu versurile în ordine inversă. Strofele următoare dezvoltă ideea din fiecare
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
îl leagă pe Vasile Alecsandri de St. O. Iosif și Ion Pillat. Incursiunile în zona simbolistă sunt repede abandonate. Poezia lui este cuminte, reținută, predominant nostalgic-evocativă, elegiacă, iar stanța, cizelată cum se cuvine atunci când forma aleasă e sonetul, rondelul ori gazelul. SCRIERI: Trec păsări în amurg, Râmnicu Sărat, 1929; Aspecte din poezia noastră națională și socială, Râmnicu Sărat, 1930; N. Iorga, Râmnicu Sărat, 1930; Nopți provinciale, Râmnicu Sărat, 1931; Ion Creangă ca pedagog, Râmnicu Sărat, 1931; Humorul lui Creangă, Râmnicu Sărat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286549_a_287878]
-
Existența duplicitară a poeziei, ca un construct shematic lingvistic și ca stare spirituală, duce la o metafizică a obscurității existenței poemului în general. Identificarea tropilor constituenți poeziei ține de forma apariției și spațiul geografic al prezenței poeziei. Atunci când vobim de gazel, elegie sau sonet descriem atât specificul unei culturi, dar și modul compozițional interior. Adițional, poezia este gândită și în genuri diferite prin care se poate identifica și clasifica. În funcție de subiectul său, de stil și de caracteristicile literare, putem vorbi de
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
scutiți de asemenea experiențe, democrația ar trebui să ofere și altceva pe lângă libertatea de exprimare! 27 ianuarie 2010 O ecuație cu prea multe necunoscute Motto: „Să nu te înșele mirosul trandafirului; Cel mai frumos înflorește pe morminte” (August von Platen, Gazel, 1821) Așa după cum se rostogolesc evenimentele în P.S.D., ajuns material didactic pentru analiștii de toate soiurile, peste puțin timp, dacă nu se va întâmpla o minune, despre domnul Geoană se va vorbi la trecut, deși, el , oficial, se mai află
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]