1,633 matches
-
mare de a vedea mereu cum mor și cum calc pe moarte. De miliarde de ori îmi vor obosi brațele slăbite, de miliarde de ori mi se va opri inima ostenită în piepturi ce vor muri. - Ah, toate aceste căderi, gemetele și urletele izbind clipă de clipă-n timpanul meu ceresc, o, palmele mele de lumină ce nu vor mai face nicicând bătături, tot mângâind fețe înlăcrimate, spălând rănite picioare, așezându-se de miliarde de ori pe umerii încovoiați! Să fii
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12580_a_13905]
-
Ușurel, ușurel, omilenicule. Olmazul e pe-aproape." Cei doi bătrâni dormeau duși. Mângâiam olmazul. Simțeam cum Mașa se deschide tot mai mult. Aproape că-i auzeam cartilagiile fine cum pocnesc înfundat. Catifelate tresăriri de lujer încordat, topindu-și zvâcnetul în gemete înfundate. Caimacamul înlemnise. Mașa își culcase urechea peste el. Tresări încordat când pistruiata își răsuci ușor capul și-l sărută, într-o fulgerare de secundă. "Vin arhistratizii", șopti el sufocat. M-am ridicat. Mașa a gemut ușor. Și-a tras
Mașa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/12431_a_13756]
-
era întîmplare ci lucru făptuit anume, cu bună-știință. Ilie Dragomir fu printre ultimii care urcară dealul spre linia întîi în acea zi. "Golgota" îi "Dealul Crucii", îi trecut prin minte văzînd fețele mînjite de sînge și de noroi și auzind gemetele care ar fi fost urlete dacă nenorociții nu s-ar fi abținut, rupîndu-și uniforma petice cu degetele crispate. Ajuns în dispozitiv aruncă o privire asupra văii. Nemții nu se retrăseseră dar nici nu mai înaintau. Se îngropaseră în pămînt, ca și cum
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
cu mâinile goale după lipani pe sub maluri, printre rădăcinile de salcie, și nu am observat ca în maluri să fie niscai peșteri minuscule în care apa să facă bulboane gălăgioase. Uooommm! făcuse în sfârșit și a treia oară. Primele două gemete le comentasem în fel și chip - aproape mă certasem cu Cezar, colegul care mă însoțise la Pietriceaua, un "scientist-materialist" care avea răspuns pozitiv la toate. Hotărâsem până la urmă să mergem să ne convingem dacă sunt sau nu sorburi capabile să
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
hotar în eristică. De pe această poziție, ca "brav" al controversei, va agăța în harponul maliției juvenile nume ilustre, de la bunul său profesor M. Dragomirescu pînă la mult încercatul în polemici N. Iorga, care nu întîrzie să reacționeze printr-un scurt geamăt de iritare: Nu așa! Temperamental se apropie mult de Paul Zarifopol, căruia P. Constantinescu îi admiră "gustul diavolesc pentru tot ce este subtilitate a expresiei și luciditate a minții", numindu-l "voltairian, în sensul larg al cuvîntului, adică o totalitate
Septembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14794_a_16119]
-
cearcănul frunzei, răbdarea, dar penița divină altfel a decis Pământul nevăzut tine-n palme cerul cel nou stele cu spini, fără număr limbile moarte-ale fricii dar eu cea văzută de cealalta ființă mă tem chiar la ceasul în care aud geamătul suflet rostind nu te teme Sincronul Reiei firul pierdut, mișcarea nervoasă face sincronul (jurământul de sărăcie și de supunere) Ia aminte, faimosul "play-back" cel ce ducea la perfecțiune hohotul de plâns al eroului, chiar parfumata prostie, iată riscă să atingă
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
în chiote demente când ne îndreptam pașii într-acolo? Undeva într-o curte interioară, la capătul unui lung și strâmt culoar, o macara cu o mare bilă ruginie atârnată de un fel de parâmă izbea într-un turn. Bușituri surde, gemete aproape umane, de trup chinuit de lovituri grele, icnete de ins care nu vrea să țipe, se chinuie în dureri atroce doar cu buzele încleștate, ultimă, disperată dovadă că a rămas viu și nu vrea să se lase învins, biruit
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
trupurile îngreuiate de lacrimile morții numai eu alergam să-ți prind umărul să mă țin de el împăcată ca de un corn sunător de lună bună să mă balansez în umbra lui ca într-un legănat prin care se strecura geamătul subțire al mamei îmi îndrept găteala mă târăsc pe acoperișul de ceară al minții la ureche îmi atârnă Mărgăritarul lui Vermeer pe deget port inel din solzi de sânge tămăduitor în pieptul meu trăiește spaima ca un cameleon uneori îmi
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
poate primi strigă cineva la capătul ceții nu vă încape iată casele sunt strivite sub frig până la măduvă drumuri se sting peste mare flutură steaguri de avarie Sinele și marea Ce spun pescărușii ce veste aduc zborul lor e un geamăt al beznei dincolo de mare alte porunci se aud alte mișcări sufletești într-o pânză de închipuiri și norii mă dor și valuri mă dor și malul stâng sângerează Retorică înfometată de alb mai ascult un discurs despre decapitate nuanțe în
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
nuc am ieșit să ne privim unul pe altul în lumina rece a dimineții ne-am oprit pe aleea galbenă frunzele se roteau în jurul nostru toate lucrurile așteptau să ne apropiem de ele să vorbim despre ele să le ascultăm gemetele înfundate mirosul de iod ne intrase în plămâni ne priveam unul pe altul gustând cerul cu vârful limbii prin aer săgetau veverițe virgine soarele se izbea de un zid înalt căptușit cu iederă - despre el vorbim și azi în șoaptă
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
intrigii, ci și un prim simptom de sănătate mentală și morală. În spațiul non-literar al jurnalului și corespondenței - e un fel de a spune, căci resursele expresive ale lui Sîrbu fac literatură și din aceste pagini -, râsul catartic lasă loc geamătului de disperare și protestului strigat, iar și iar, în caietele de noapte ale diaristului. Fostul "cerchist" își creează singur un cerc, al cărui centru este. La distanță egală de naționalismul primar al lui Ceaușescu și de internaționalismul sovietic, de logica
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
ar fi în esența sa, neîndoielnic este „Omul”: „Covârșitoarea durere/ alunecă pe întunecatul cer/ și firul alb voalat/ străpunge marea resemnării./ Suferință adâncă/ cu degete crispate/ spre înfiorătorul cui/ ce carnea o străpunge./ Pe cruce,/ părăsit durerii sale, Omul./ Și geamătul cu plânsul simplu/ al clipei fapt, cu viața în valoarea sa/ circulatorie./ În golul rece al durerii,/ în chinuri zvârcolite./ respectul temător/ acolo/ unde atârnă El/ ca Tu/ să știi să ceri și de la tine.” Momentul esenței se ridică iar
DANIEL MARIAN DESPRE POEZIA LUI DOREL COSMA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380658_a_381987]
-
de Crăciun. Ne comunică cu bucurie izvorâtă ca din fundul iadului, că ne pregătesc pașapoartele pentru drumul cel lung și fără sfârșit. Ei vor ca iubirea mirosind a floare de mirt și omenescul din noi să ni le transforme în gemete de durere arzând în flăcările cu putere de a distruge tot. Dar, oricâte necazuri și amenințări am avea, ele nu ne pot împiedica să visăm la frumusețile acestei sărbători, vise mai frumoase decât realitatea însăși, zile care ne trimit la
RUGĂ PENTRU CRĂCIUNUL ANULUI 2015 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1819 din 24 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380797_a_382126]
-
tine pe streets? Dar n-au fost camonii, a fost Angelo, Angelo s-a ambalat imediat, a fost o ispravă de-a ăstora din Cap sau Pajură, Cap sau Pajură împreună cu camonii sunt ca tusea cu junghiul, ca lacrimile cu geamătul, Nea Mârâilă cu bastonul în aer apărând la colțul străzii în brațele lui Roque Paracliseru, Mafalda Claponăreasa alergând după găini, Zeca Trampa căutând calamari și sborși printre verzele lui Hipólito, Un-Metru-Jumate vomând tot soiul de materii în culori ciudate, verzui
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
taburet, mă prinde de umeri și urlă zgâlțâindu-mă: - Nu se poate, mă bade! Așa ceva nu există să existe! Auzi? Antohi, turnător? Femeile se cutremură privind speriate spre televizor de unde, venind dinspre clădirea "Presei Libere", se aude un fel de geamăt deznădăjduit aducând puțin cu vocea lui Gabriel Liiceanu într-un talk-show la Realitatea Tv: - Și tu, Antohi, fiul meu? A, nu - scuze! De fapt e un fragmențel din bocetul GDS-ului învățat de la strămoșul Cezar... Iar crainicul Jurnalului, cu voce
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
nu veneați, zise Încet, dar ferm, profesorul. - Soția dumneavoastră a suferit un accident. Se pare că a vrut să schimbe trenul și nu a fost atentă la trecerea unui marfar. A fost lovită din plin..., zise civilul, oprindu-se la geamătul bătrânului. Îl văzu pe acesta cuprinzându-și capul În mâinile ce-i albiseră Întro clipă. - Un singur lucru ne face să ne gândim că ceva nu este În regulă, zise plutonierul. Unde ați spus că a plecat? Profesorul nu le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mai putut fi recuperată, preciză el În vreme ce dezlega gura sacului. Apoi, Îi răsturnă conținutul pe masa acoperită cu tablă zincată. Fragmente din ceea ce fusese odată un trup, se Împrăștiară Înghețate, scoțând un zgomot sec, pe tabla curată. Profesorul scoase un geamăt, și se prăbuși murmurând. - Pantoful, paaantoooful!- Apoi nu mai zise nimic. Rămase rigid, cu ochii ieșiți din orbite, În vreme ce plutonierul se uita la pantoful căzut laolaltă cu ce mai era În sac, pe masa zincată. Nu Înțelegea mare lucru. Îl
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
am omis un tip de delicte care a acoperit Europa de sânge omenesc și care a înălțat acele estrade funeste, unde corpurile umane vii serveau de aliment flăcărilor, când spectacolul era vesel și armonia plăcută pentru mulțimea oarbă la auzul gemetelor confuze și surde ale nenorociților care ieșeau din vârtejurile de fum negru, fum de membre omenești, între trosnetul oaselor carbonizate și sfârâitul viscerelor palpitând încă. Dar oamenii cu judecată vor vedea că locul, secolul și materia nu-mi permit să
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
smulsă de călău cu clești înroșite din trupul mizerabilului Doja. Trei dintre ei, care refuzară această mâncare înfiorătoare, fură pe loc trași în țeapă. Deși ars la trup și sfârtecat în mai multe locuri, acest criminal nu scoase totuși vreun geamăt, netrădând vreo spaimă față de acest îngrozitor fel de moarte. Doar când îi fură smulse din trup măruntaiele fu cuprins de un fior și își dădu sufletul. Leșul îi fu tăiat în bucăți, parte fierte într-un cazan, parte arse pe
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
să sară și chiar pe cea mai liniștită vreme, cănd pescărușii par cloști ațipite în nisip, el scârțâie și trozneste, mărturisind ruperea de la sine a vreunui lanț, cădere de burlane, plesnituri de pereți, scrâșnete în magazii, suspecte scâncete ale punții, gemete ale ancorei, în străfunduri. Și pretutindeni, invincibil, aproape sonor, mirosul de lucru vechi, statut, pătruns în ficare atom al covertei și pe care cea mai slabă pala de vânt îl răspândește până la Yalta. În această piesă de muzeu, pe care
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
cretan al senzației pe cînd sunetul gras ca un taur/ lent se prelinge pe coridorul poros sîngeros/ un melc somnoros/ smuls din fragila sa cochilie triasică/ scîncetul nașterii încoronează opera nu alămurile fanfarei/ intervenția contrabasului (glaciară) a fost oportună după gemetele violei/ încît pînă și ihtiozaurii Chinei și șarpele cu pene Quetzalcoatl/ au cedat în sfîrșit piculinei și cornului/ abia a mai rămas din uvertură/ zvîrlită ca trompeta în zăpadă (zăpada abundentă din "Vara indiană")/ într-o firidă algonkiană a craniului
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
preferate. Un fel de descripție naturalista e investita cu rol de poetizare à rebours, nonșalant punctata de comparații dezavantajoase (o "bîrfa" ontologica): Mirosul e primul indiciu că intri într-un loc bîntuit de oameni grăbiți. Apoi zgomotul, un fel de geamăt prelung./ Ți-e sete și foame, n-ai parale, dar nici nu-ți vine să te plîngi/ cînd vezi că pe fiecare calorifer din sală zace cîte un/ nenorocit, bătrîni că vai de capul lor sau monștri tineri,/ puști cu
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
periculos de a vorbi an public și de a vantura cuvinte magice precum acela de "patriot" spre a camufla astfel hidoșenia xenofobiei sau cicatricile unei găndiri socialiste). Acesta este următorul: orice schimbare de paradigmă se produce inevitabil cu scrăsnete și gemete, ea presupune ămpotriviri, revolte, vehemență, dezacorduri radicale. Dar, și aici urmează vestea bună, pana la urma modificarea de produs se produce, inevitabil. an ciuda ireconciliabilului opiniilor adverse, cea nouă, nu cea veche, castiga. Nu e verdictul meu, ci al unei
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
strînși/ care se desfac încet/ și se-apropie// nu știu cum să-ți explic“ (nu știu cum să-ți explic). tatăl bosonilor, un poem din secțiunea secundă, anunță auto-persiflant maelström-ul final, „discursul diform incapabil să urmeze-o retorică sau o poetică/ paralogic/ întrerupt de gemete și horcăieli de fîsîituri/ adeseori indecente de strigăte și sughițuri/ de repezi aglutinări și/ tăceri succedate de explozii“. Discursul vorticist și extensibil (fragmentele au ca titluri &&&) adună, teoretic, tot ce se poate aduna: pasaje confesive, memorialistice, reflecții intelectualiste, note diaristice
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
se apropiară cu targa, foamea. Pepita îi opri lătrând furioasă. Nici vorba bună, nici Un tractorist se apropia hoțește să-l prindă. Mai amenințările nu reușiră s-o potolească. Numai mult îl simți, decât îl zări. Zbură speriat. În urma lui, geamătul scos de bătrânul Constantinidis, o făcu să tractoristul înjura, blestemându-și neîndemânarea. se oprească și să permită să-l ia în salvare. Pepita ar fi Cei câțiva bulgări de pământ aruncați cu furie de vrut să ajungă la căpătâiul bolnavului
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]