110 matches
-
sau mai tânăr, bruneți, rubiconzi sau mai blonzi. Vin cu lasouri și cuști ferecate, târgul e plin de lătrături, de vechituri aruncate și de umbrele vechi printre lume uitate. La roata norocului am câștigat, un cal costeliv, vai de lume, geambașii strigau: care mai vine? care mai ia? iar lumea năvălea, nu știu de ce și pentru cine anume, în timp ce hoții ascundeau sub tejghea, vise albastre sau verzi, fără chip, fără nume La același talcioc, de noroc, nenoroc, vin țigănci cu ghioc
TALCIOC de LEONID IACOB în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Talcioc_leonid_iacob_1394382977.html [Corola-blog/BlogPost/353643_a_354972]
-
a caracterizat pe ca având un "ton bârfitor și moralizator." Iată un exemplu de "bârfă" a lui Ion Neculce, cu referire la Dumitrașcu-vodă, dat de G Călinescu în Istoria literaturii... ("op.cit".): "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai de la Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; eară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; eară pre fată o chiema
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
cele din urmă viața familiei de Roma! Moșia de la Viziru a fost pierdută ca urmare a unor datorii neonorate. Bătrânul Camil al doilea de Roma se retrăsese de necaz pe rămășița de pământ din Balta Brăilei, trăind printre pescarii și geambașii care negustoreau, din câmpie spre bălțile Dunării și munții dobrogeni. Ai lui l-au găsit mort pe o pomoștea din lut, papură și stuf, un fel de ridicătură făcută de mâna omului pentru supravegherea uneltelor de pescuit în așteptarea mișcării
Conții de Roma by Gheorghe Lupascu () [Corola-journal/Memoirs/8475_a_9800]
-
duce mâncarea la câmp ori se pune pe iarbă(pământ) sub tacâmuri, pâine, mâncare când se servește masa la câmp, prosop special cusut cu flori ori cu modele care se pune în tindă ori pe peretii camerei bune; ciujări=negustor (geambaș) de animale; cigneală=tihnă, tihneala; celeagă=mijloc de transport pe două roți cu care se transportă produse cu volum mic și/sau sarcină concentrată; clopița,a=a bate mai ușor(cu joarda,curelușa); cecărău=bucșă, colier, legătura care fixează două
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
lui Nobunaga se îmblânziră. — M-ai învrednicit cu o cursă grozavă. Când ai găsit un cal atât de splendid? Cum se numește? Ajutoarele se relaxară. Goroza ridică privirea, cu un ușor surâs: — Ați observat? E mândria și bucuria mea. Un geambaș de cai din miazănoapte se îndrepta spre capitală, să i-l vândă unui nobil. Prețul era scump, iar eu nu aveam banii pe care-i cerea, așa că a trebuit să vând o moștenire de familie, un ceainic care mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
ca grup deosebit politic, a cărui existență nu se justifică prin nimic. Logic vorbind înțelegem pe roșii: oameni cari n-au nimic, sau săraci sau scăpătați, cari vor să facă avere prin mijlocul statului. Așa de es. d. Fleva e geambaș de cai, arendaș neplătitor a mai multor moșii ale statului, deschide biurou de împămîntenire și vrea să se facă și ministru. Rezon! De ce să nu fie? Nu e de ai noștri? Nu e din popor? E un punct de vedere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Domnule redactor, În revista ziarului "Timpul" de la 30 octomvrie citesc următoarele rînduri: "Logic vorbind, înțelegem pe roșii, oameni cari n-au nimic, sau săraci, sau scăpătați, cari vor să facă avere prin mijlocul statului. Așa, de esemplu, d. Fleva este geambaș de cai, arendaș neplatnic a mai multor moșii ale statului, deschide biurou de împămîntenire ș. c. l". {EminescuOpX 348} Vă întreb: La atâta sărăcie de argumente ați ajuns încît în polemica d-voastră să nu găsiți alt mijloc de luptă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ea oare o crimă sau o rușine? Și, dacă sânt sărac, păgubit-am cu vreun ban pe cineva? Și care partid, în cel roșiu sau în cel conservator, se găsește mai mult acea sărăcie poleită cu averea altuia? Mă faceți geambaș de cai. Atâta oroare vă face d-voastră acest nobil animal încît să considerați ca un vițiu această pasiune, care în toate țările este considerată ca folositoare? "Sînt arendaș neplătitor a mai multor moșii ale statului". De ce nu arătați, vă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dumneasa e singurul român care s-a ocupat mai profund cu limba și literatura acelei rase cam negre care cutreieră țările Dunării de Jos și ai cării unii din descendenți promit a ajunge departe. Ca lăutari [î]i cunoaștem, ca geambași asemenea, apoi când ca bucatari, când ca jurnaliști, când ca deputați deci - și la mai mare - poate s-avem norocire a-i vedea și ca miniștri, chiar daca n-ar fi la altceva decât la trebile bisericești și a învățăturilor publice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
încearcă de clanță! Se deschide... Bun! Se codesc, se fâțâie un pic, ca damele... Hai, hai cu tata! Haideți! Hai, intrați...! Uite-i că intră! În formație completă! Băi...! S-au aplecat și s-au băgat înăuntru, cu caii, ca geambașii! continua să descrie Vierme cinematografic, cele ce se petreceau peste șleaul drumului. Numărul telefonului, nea Sandule! cere imperativ Fratele. Imediat...! Formează-l, Dănuțule! zice polițistul. Gata...! Pătrundere neautorizată, pe timp de noapte, într-o instituție publică! Aruncă-i în aer
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pluralului persoanei întâi, iar în planul profund, odată cu implicarea sa afectivă generatoare de expresivitate: "Toată ziua, de vreo douzeci de ani mai ales, avem de-a face cu acest tip de cărturar, care nu-i nici dascăl nici creator, un geambaș de sensuri, un misit al înțelesurilor, un individ todeauna de a doua mână cel puțin, un dragoman, un portar cu lexicon". Prin procedeul acumulării, tensiunea intradiscursivă crește, iar tonalitatea capătă accente oratorice, amintind, din nou, de elocvența sobră a predecesorilor
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
evocativă, V. fiind interesat să reconstituie din atmosferă portretul-destin al eroilor, nu acțiunea. Tilia este fierar - omul a ajuns să scuipe foc, asemenea lui Hefaistos; Bucșure are o inimă pustie, „pe care n-o putea umple cu nici o dorință”; Chebere, geambașul de cai, trăiește „o vrășuleală liniștită după o zi de frământare între oameni, laolaltă cu animale și lucruri”; un călugăr îl poartă pe Așunel prin satele din jur ca să scoată diavolul din el; Ilie, copilul dat la carte, înnebunește, își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290594_a_291923]
-
întâmplări și de epidemii. Totalitatea străinilor aflători în Iași în diferite epoce întrunește toate elementele negoțului și industriei; importatori și exportatori de mărfuri (toptangii), vânzători de ferărie și hăinărie, și proastă și de lux, de obiecte de gospodărie și mărunțișuri, geambași și... ceasornicari, juvaergii, pietrari, zugravi, etc. Ei fac adesea obiectul unei atenții deosebite din partea Domnitorilor și Cârmuirei, după cum sufla vântul politic dintr-o țară sau alta. Cu toate acesta, de pe la jumătatea veacului al XVIII-lea străinii „sudiți" sunt în genere
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Kalkund Gypsbrennerei> ( Întreaga fabricare a țiglei, ca și a arderii calcarului și ghipsului), Quedlinburg, 1837, 1. 8; 28. Joseph B. Beichel, Praktische Anleitung zur Rechenkunst (Introducere practică în știința socotitului), Wien, 1833, 1, 8; 29. Johann Friedrich Rosenzweig, Rosstäuscherkünste (Știința geambașului) , Leipzig, 1780, 1, 8; 30. Friedrich Mohs, <Leichtfaßliche Anfangsgründe der> Naturgeschichte des Mineralreiches (Introducere în istoria naturală a mineralogiei), Wien, 1836, 1, 8; 31. J. A. Bruckmann, Artesischen Brunnen (Fântâni arteziene), Heilbronn, 1833, 1, 8; 32. Lukas Joseph Martenburg, Oeconomisches
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și că aceasta a fost cauza pentru care mușcătura de viperă l-a afectat, ceea ce se poate să fie adevărat. În călătoria mea de la Kabul la Buhara m-am Întâlnit cu un afgan care venea din Buhara; era medic și geambaș și, se spune, consuma În fiecare zi un dram de arsenic pentru a-și menține apetitul pe care l-a pierdut În absența acestui remediu, și care fusese În obișnuința lui Încă din prima copilărie. Era un om Îndesat, trupeș
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o elită a neamurilor rromilor. În prezent mai sunt foarte puțini În județele Teleorman, București, Ialomița, Tulcea și prin marile orașe. Specificitatea lor este dată de practicarea Încă a judecății (de tip ”stabor”) și căsătoria tradițională (Între minori). 5.2. Geambașii se ocupă cu comerțul cu cai. Deși aproape dispărut În vremea comunismului, neamul lor a Înregistrat un ușor reviriment În ultimii 15 ani În județele: Arad, Brașov, Mureș sau Brăila (figura nr. 6). Au fost și rămân specialiști În „Întinerirea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
altă ocupație a rromilor, dispărută În vremea comunismului și rectivată după anul 1990, a fost geambășia sau negustoria de cai. Proverbul ”un țigan fără cal nu e țigan adevărat!” arată cât de important este liantul om-animal; legendele spun că rromii geambași cunoșteau graiul cailor. Geambașii cei mai vestiți erau lovarii din Transilvania, fiind una dintre ocupațiile importante ale rromilor unguri din fostul Imperiu Austro-Ungar. Această ramură a rromilor nu au fost pricepuți doar la cântat, ei au fost cunoscuți drept crescători
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dispărută În vremea comunismului și rectivată după anul 1990, a fost geambășia sau negustoria de cai. Proverbul ”un țigan fără cal nu e țigan adevărat!” arată cât de important este liantul om-animal; legendele spun că rromii geambași cunoșteau graiul cailor. Geambașii cei mai vestiți erau lovarii din Transilvania, fiind una dintre ocupațiile importante ale rromilor unguri din fostul Imperiu Austro-Ungar. Această ramură a rromilor nu au fost pricepuți doar la cântat, ei au fost cunoscuți drept crescători și vânzători de cai
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
treia zi m-am întins pe jos de foame iar mama a spus atunci: "copilul ăsta moare!" Eram și bolnav. A venit atunci o țigancă la noi, nu știu de unde o fi auzit țiganca aceea că-s bolnav. Erau niște geambași de cai, țigani boieri, nu țigani amărâți. A adus un pește la grătar și o bucată de mămăligă, pe o farfurie. Eu n-am vrut să mănânc, așa flămând cum eram. A zis țiganca: "Nu vrei să mănânci de la țigani
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
atât mărfurile, cât și oamenii trebuiau să fie transportați. Mulți evrei s-au ocupat de cărăușie, cu cotiga, cu birja, cu droșca sau cu harabaua. Alții au devenit negustori sau chiar crescători de cai necesari transportului : „Restul de jidovi sunt geambași” <endnote id="(cf. 615)"/> ; sau : „calul e din vechime unul din obiectele de predilecție a negoțului lor [= al evreilor]” <endnote id="(80, p. 139)"/>. În 1808, un curier diplomatic rus, călător prin Țările Române, scria următoarele : „În păduri [din Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Primăriei și intrară într-o cârciumă. Bătăușii erau beți și veneau de pe la celelalte secții unde operaseră. De cum fură semnalați, cârciuma fu asediată. În ziua aceea mai multe mii de oameni staționau împrejurul Primăriei, prin piață și pe Calea Șerban-Vodă. Ilie Geambașul avea mulți dușmani, pe mulți îi bătuse, multora le ne cin stise femeile, pe toată lumea o teroriza la mahala. Nu e de mirat, dar, că ura dez lănțuită se abătu asupra lui. Într-o clipă fu atacat, înconjurat și doborât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ura dez lănțuită se abătu asupra lui. Într-o clipă fu atacat, înconjurat și doborât. Ilie primise un glonte de revolver și o împunsătură de cuțit. Teme lie Trancă fu lovit cu aceeași furie. De îndată ce s-a aflat despre prezența Geambașului, valu rile mulțimii se abătură asupra cârciumii. Unii s-au înar mat cu bastoane, cio mege, pietre, alții au scos parii de pe marginea Dâmbo viței, căci pe vremea aceea gârla curgea joasă puțin mai spre nord și era, pe alocurea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cio mege, pietre, alții au scos parii de pe marginea Dâmbo viței, căci pe vremea aceea gârla curgea joasă puțin mai spre nord și era, pe alocurea, împrejmuită cu uluci. Mulțimea năvăli în cârciumă și o pocnitură de revolver se auzi. Geambașul căzu fără să sufle 41, dar Temelie Trancă, care avea o statură de Hercule, 260 bucureștii de altădată 41. Ilie Geambașu (Ilie Tabacu) era unul dintre cei mai vestiți bătăuși electorali ai epocii, o adevărată teroare a străzilor bucureștene; l-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
41. Ilie Geambașu (Ilie Tabacu) era unul dintre cei mai vestiți bătăuși electorali ai epocii, o adevărată teroare a străzilor bucureștene; l-am găsit menționat în presă și în 1871, ală turi de alți indivizi de aceeași teapă („bandiții Ilie Geambașul, Deciu și Dumitru Ghețu“ - Deciu fiind finul lui Geambașu - TEL., an. I, 19 mai 1871, p. 1). După moartea violentă a lui Ilie Geambașu, regimul conservator a încercat să-l prezinte pe acesta ca pe un „proprietar“ cinstit, victimă nevinovată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noștri Ilie Geambașu și Temelie Trancă, morți întru partid în zilele de... și de ... Rugați-vă pentru ei.“ Iar un poet de oarecare talent, anume Nicolae Safir 42 a scris următorul epitaf: Aicea răposează cu jale, în vecie, llie zis Geambașul și Trancă Temelie. Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași.43 Moartea lui Ilie Geambașul și strivirea lui Temelie Trancă exasperă presa guvernamentală și chiar pe guvern. O violentă campanie de presă începu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]