244 matches
-
depășea nevoile instituțiilor și ale unui număr restrâns de oameni avuți. Sticla continua să se importe. În catagrafiile târgurilor și ale orașelor n-am întâlnit decât doi meșteri „steclari” în Bucecea, și aceștia erau probabil ceea ce am numi noi astăzi geamgii, deci nu producători de sticlă. Este neîndoielnic că numărul meșterilor sticlari era mai mare decât cel pe care ne îngăduie să-l bănuim statisticile, dar probabil, fiind străini, nu li se menționează în catagrafii profesiunea. Cea mai importantă ramură a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost suspendate pe timp nelimitat, Căile Ferate Independente intrând în remont. 2. Faptele: Da, dar nici SRaCF n-a stat cu mâinile în sân și l-a strecurat pe maestrul Ludovic L. într-unul dintre procesele în care un oarecare geamgiu Japiț Rupert Donn (pe care-l vom numi în continuare J.R.D.) a dat în judecată Societatea pentru o întârziere de șase minute și 43 secunde, pretinzând că din acea pricină a întârziat la o importantă tranzacție imobiliară, întârziere ce l-
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
2. Maestrul L.L. a pierdut și acest proces, rămânând notat cu litere de aur în Cartea Recordurilor. 3. Reclamantul ei, aici apare geniul marelui avocat! nu s-a ales cu milionul de dolari cerut, dar a devenit dintr-un "oarecare geamgiu" un distins membru în Consiliul de Administrație a SCFI (SOCIETATEA CĂILOR FERATE INDEPENDENTE), întrucât SCFI a obținut beneficii imense pe perioada cât dl. Japiț Rupert Donn s-a judecat așa de multă vreme cu marea rivală SRaCF. (Doar amânările au
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
decât de „instigare la agresiune contra URSS”, este condamnat la douăzeci de ani temniță grea, executându-și pedeapsa într-o mină de plumb, la Poarta Albă și la Gherla. După eliberare, în 1956, își câștigă existența cu dificultate, ca salahor, geamgiu, vânzător de cărți ambulant ori dând meditații. Din 1962, gazeta „Glasul patriei”, destinată românilor de peste hotare, și-l face colaborator, dar reintrarea în viața literară se produce propriu-zis după 1968, când izbutește să publice mici studii, articole și proze scurte
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
Verva lexicală și complicarea barocă a textelor pot transforma un crochiu într-o construcție agreabil-enigmatică, etalând un manierism gratuit: „gheparzi pereche azurii (sau poate eu doar cifre pare accept prin ochiuri și grătare, sau poate numai auriu percepe ochiul meu geamgiu), gheparzi boccii la colți și gheară cu reticență funerară și amurgitul vânt satrap câinește-n blana cu valtrap”. Ca prozator, N. a dat povestiri în Întoarce-te să mă vezi (1977), proză poetică în Ninsoarea care ne trebuie (1979) și
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
armăsar încât chestia asta chiar li s-a părut incitantă. Tuturor în afară de tata, și asta numai pentru că el a fost cel care a trebuit să adune cioburile și să lipească o pungă de plastic peste spărtură până când a venit un geamgiu, adică peste aproximativ șase luni. (Am impresia că mama și Helen trăiesc într-o lume imaginară, închipuindu-și că va apărea cineva care le va imortaliza viețile într-un serial de televiziune de mare succes. În care, se înțelege de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mirosul se revărsa peste cartierul din jur, iar din piața de legume și carne răsunau sâmbăta chemările măcelarilor și ale precupeților ce vindeau legume. Meșteri de tot felul mergeau agale pe străzi, oferindu-și în gura mare serviciile: instalatori, spălătorese, geamgii, zugravi. Dacă părăseai străzile principale și intrai în adâncul cartierelor, te aflai cel mai adesea în locuri umbroase și liniștite, unde casele scunde aveau grădini și mici terase ce dădeau înspre ele. Aici făceau zgomot copiii, câinii și uneori câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
numeroși, ce trec la edificarea locuințelor, dar și a construcțiilor social-economice și obștești (ateliere, depozite, magazine, instituții ale administrației locale ș.a.) activitățile meșteșugărești, în care vor fi prezenți evreii vor fi legate de domeniul construcțiilor că: fierari, tinichigii, dulgheri, zugravi, geamgii ș.a. Conform datelor din registrele de stare civilă în care titularii actelor, cât și martorii își declarau pe langă vârstă, domiciliul și profesia, în perioada 1866-1899 și-au desfășurat activitatea 4 fierari, 23 tinichigii, 4 zugravi, 3 geamgii și 1
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
dulgheri, zugravi, geamgii ș.a. Conform datelor din registrele de stare civilă în care titularii actelor, cât și martorii își declarau pe langă vârstă, domiciliul și profesia, în perioada 1866-1899 și-au desfășurat activitatea 4 fierari, 23 tinichigii, 4 zugravi, 3 geamgii și 1 tâmplar-evrei.. În concordanță cu modele și preferințele epocii privitoare la port, la o populație tot mai numeroasă și-au mai desfășurat activitatea 26 croitori, 6 cismari, 1 pălărier, 1 ceaprazar și 1 curelar.-evrei. În domeniul meșteșugurilor de
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
Simaeva (str. Traian 257), Leibu Israil (str.Traian 257), Zissu Herman -croitori, Fridman Avram (str.Traian 22) Goldenberg Iosif (str. Concordiei 35), Iacob Iosif (str.Matache 67), Maer Ufaru (str. Monumentului), Iancu Solomon-cismari, Iancu David (str.Concordiei), Solomon Sticlaru (Saxu) - geamgii, ,Silberman Aroncurelar, Herscovici Thoba-ceaprazar, Moritz Elmanpălărier, Smilovici David (str.Concordiei), Fridman Nathan David, Steinberg Avram (str.Traian 186), Leibu Solomon (str. Concordiei 125), ,Moscu Solomongiuvaergii și ceasornicari, Haimovici Samuel (str.Carol I59), Wexler M. (str. Carol I) - fotografi.. În întreaga
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
Tot așa și cu mașina. Dar cu căruța? Amuzantă întrebare. Pare imposibil. Nu-i deloc imposibil. Doar, în copilărie vedeam, adesea, căruțe cu coviltir care treceau prin sat... unele se opreau. Atunci, stăpânii lor vindeau te-miri-ce, alteori făceau și pe geamgiii. Mă rog, policalificarea... țărănească. Când am mai crescut puțin , am băgat de seamă că unii vorbeau, parcă, altfel decât noi. Bineînțeles, tot românește, dar, mi se părea atunci, oarecum diferit și, totuși, parcă la fel ca noi. Însă, în gura
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
apoi, la mijloc, deasupra, au pus o floare cât omul, cu petale de marmură. Jos, ucenicii lui înveleau stâlpii și bolțile cu plăci subțiri, lipindu-le cu ipsos, ușor de nici nu se vedea lucrătura. La firide, în margini, unde geamgiii puseseră sticle colorate, să îndulcească lumina, talianu scobea figuri de sfinți. Lucra cântând cu vocea lui puternică, și fetele zidarilor se luaseră de gânduri. Oftau lângă cratițe, mai ieșeau afară să privească. Așa tablou de bărbat nu mai pomeniseră. A
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
că toți privitorii, să fi fost vreo treizeci la număr, par să-și fi dat cuvântul pentru a oferi nefericitului proprietar această consolare uniformă: Tot răul spre bine. Astfel de accidente dau de lucru industriei. Ce s-ar alege de geamgii dacă nu s-ar sparge niciodată geamuri? Există însă în această formulă de condoleanțe o întreagă teorie, care merită suspendată flagrante delicto, în acest caz foarte simplu, din moment ce este exact la fel ca aceea care, din nefericire, dirijează majoritatea instituțiilor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ca să se repare paguba, dacă se consideră că accidentul face ca șase franci să ajungă la industria producătoare de geamuri, și că stimulează, în măsura celor șase franci, susnumita industrie, o conced, nu contest în niciun fel, se raționează corect. Geamgiul va veni, va face treabă, va pune mâna pe cei șase franci, își va freca mâinile și va binecuvânta din tot sufletul copilul neastâmpărat. Este ceea ce se vede. Dar dacă, pe calea deducției, se ajunge să se conchidă, așa cum se
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
străduiască să constate că nu există doar două personaje, ci trei, în mica dramă pe care i-am supus-o atenției. Unul dintre ele, Jacques Bonhomme, reprezintă Consumatorul redus prin distrugere la o satisfacție în loc de două. Celălalt, ascuns sub figura Geamgiului, ne arată Producătorul căruia accidentul îi stimulează industria. Cel de-al treilea este Cizmarul (sau orice alt producător) a cărui activitate este descurajată în aceeași măsură de aceeași cauză. Acest al treilea personaj este cel pe care îl ținem totdeauna
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
într-o restricție a comerțului, care nu este la urma urmei decât o distrugere parțială. Astfel, dacă mergeți la fondul tuturor argumentelor care se aduc în favoarea sa, nu veți găsi decât parafraza acestui dicton vulgar: Ce s-ar alege de geamgii dacă nu s-ar sparge niciodată geamuri?". Demobilizarea Ce e valabil pentru un om este valabil și pentru un popor. Când cineva dorește să își ofere o satisfacție, el trebuie să vadă dacă aceasta își merită costul. Pentru o națiune
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oraș, din asfințit, departe, Cu mult negoț și știitori de carte, Trăia pe vremuri un bătrân evreu Pe nume Baruch... Fire de elită, În lume viețuind ca-ntr-un pustiu, Știa să taie sticlă poleită Și toți nerozii îl credeau geamgiu. Dar timpul suflă limpede ca vântul Și moartea le-a grăbit metamorfoza: Pe toți făcându-i una cu pământul, A transformat pe Baruch - în Spinoza. Golful de cuvinte, explică Vasile Turculescu, constă în trecerea de la un cuvânt la altul prin
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
comerciale<footnote id=”31”><D.J.B.A.N., fond Primăria Bacău, dosar 63/1919, f. 35./footnote>. Coroborând aceste date cu cele din listele provizorii (octombrie 1919)- în care au fost trecute și alte categorii socioprofesionale precum birjarii, bragagiii, zugravii, simigiii, geamgiii, zarzavagiii ș.a. - ajungem la următoarea hartă etnică a economiei băcăuane din anul 1919: total - 387 de patentari, din care 264 etnici evrei (68,2%), 121 etnici români, armeni, greci, italieni (31,3%) și 2 societăți comerciale (0,5%). Fructificăm aceste
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din Paris. În amintirea fericitei întâmplări, copilul a fost botezat Jean le Rond și, în cele din urmă, și-a luat supranumele de d’Alembert. Deși a fost crescut de un cuplu sărac din clasa muncitoare - tatăl lui adoptiv era geamgiu -, s-a dovedit că tatăl biologic era general, iar mama, o aristocrată. D’Alembert este cunoscut în special pentru colaborarea sa la realizarea celebrei Encyclopédie - o enciclopedie a cunoașterii umane, care a necesitat un efort de 20 de ani, depus
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
aproape. Și o faci undeva În dreptul străzii Țepeș Vodă, acolo unde macadamul nu mai este neted, ci pare a fi un imens covor din capete de pisică. Împingi și tu. Din când În când vă opriți. Caști gura la un geamgiu care lipește cu chit geamul proaspăt pe care l-a montat la un centru de pâine peste drum de o sifonărie. În sifonărie, sifoanele stau cu capul În jos prinse În botnițe de sârmă și se umplu Încet cu sifon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
scuipat În ureche. Și mai apuci să-i spui: „Ascultă bă oaie proastă și fugăcioasă, tu știi cum se taie sticla?” Și el nu știe. Îi dai un bobârnac În chelie și-l luminezi: „Cu diamantul bă, cu diamantul de la geamgiu!” În cealaltă cameră mama și tata nu se pot hotărî dacă să dea cu rulou sau nu. Decid Într-un târziu. Cu praf de mătase și toată lemnăria maro. Adorm În patul lor. Patul se află exact În locul În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
diferite nespecificate, din 7225 sufl[ete], 5281 izr[aeliți], 1576 ort[odocși]; 5. Marchitani, mănușari, din 885 sufl[ete], 608 izr[aeliți] 186 ort[odocși]; 6. Comercianți de mobile, din 102 sufl[ete], 68 izr[aeliți] 9 ort[odocși]; 7. Geamgii, din 126 sufl[ete], 119 izr[aeliți], ort[odocși] nici unul. Sânt alte ramuri de comerț în care izraeliții sânt în mare număr precum: 8. Birtași, din 324 sufl[ete], 153 ort[odocși], 79 izr[aeliți]; 9. Bogasieri, din 374 sufl
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
scoate un plic subțire din cutia de carton a celui ce ne pândește la colțul străzii. Care ne pândea, deoarece figura acestui mărunt apostol al străzii a dispărut, a fost măturată, ca și aceea a tocilarului care ascuțea cuțite, a geamgiului, a iaurgiului și a altora ce curgeau din alte secole, din alte mentalități. (În anii ’70, locuind la Paris Într-un mic hotel În „cartierul latin”, la colțul unei străzi ce dădea În cunoscuta rue Saint-Jacques, am văzut, am „trăit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
al doilea copil În familia mea. Sora mea este Miriam, născută cu patru ani Înaintea mea. Tata avea un magazin de sticlărie: erau pahare, farfurii, tot ce era de sticlă, chiar cristaluri. Dar era și un meseriaș foarte bun, era geamgiu și tinichigiu. Dacă veți trece prin Câmpulung și prin Sadova și veți vedea bisericile alea frumoase de tot, să știți că sunt acoperite de tatăl meu, ca tinichigiu. Dacă mergeți un pic mai departe, unde este castelul de vânătoare al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]