100 matches
-
lipsit Ligii Națiunilor a fost o forță militară proprie cu ajutorul căreia să poată soluționa politic crizele ivite și să aplice sancțiuni militare statelor agresoare care prin acțiunile lor atentau la pacea universală, scopul suprem pentru care a fost înființat forul genevez . Cu toate limitele sale, Liga Națiunilor a rămas singura flacără care a luminat un ideal: pacea generală, atunci cînd norii întunecoși ai războiului se arătau la orizontul lumii. Capitolul al III -lea Titulescu și problema optanților unguri Problema optanților unguri
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Titulescu președinte al Ligii Națiunilor Bucurându-se de un prestigiu deosebit în viața politică internațională, Nicolae Titulescu a fost ales de două ori consecutiv, în 1930 și 1931, președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor, fapt unic în istoria forului genevez. În această calitate, Titulescu a avut de soluționat probleme grave reieșite din faptul că, în anii respectivi criza economică mondială tindea să atingă apogeul. La 10 septembrie 1930 în calitate de președinte al celei de-a XI-a sesiuni ordinare a Adunării
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
de Uniune Europeană. Nicolae Titulescu în calitate de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor a primit și a difuzat rezoluția Conferinței europene, pe care a înscris-o pe ordinea de zi a sesiunii Adunării Ligii Națiunilor, apoi a prezidat dezbaterile forului genevez în legătură cu planul de Uniune Europeană . Unul dintre motivele alegerii lui Titulescu în fruntea Ligii Națiunilor a fost tocmai dezbaterea Proiectului de Uniune Europeană, după cum aprecia la momentul respectiv opinia publică internațională. Președintele Ligii Națiunilor trebuia să fie o personalitate puternică
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
vederea: “Uniunea Europeană nu avea nici o putere de decizie în chestiunile care erau de competența Ligii Națiunilor. Și această chestiune nu este de competența Ligii Națiunilor când ea are dreptul să cunoască tot ce afectează pacea lumii ?” întreba retoric președintele forului genevez. În calitate de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor, Titulescu propunea rezolvarea imediată a două probleme, cu scopul atenuării efectelor crizei economice: vânzarea stocurilor disponibile de cereale din recolta anului 1930 și acordarea de credite agricole. Titulescu solicita ca statele vest-europene
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
prezentului” Astfel ne explicăm prestigiul imens de care se bucura Nicolae Titulescu în viața politică internațională, acest fapt fiind încununat de alegerea în funcția de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor, de două ori consecutiv, răsturnând canoanele acestui for genevez. Capitolul al V-lea Titulescu și Conferința dezarmării Dezarmarea a fost o problemă care l-a preocupat pe Nicolae Titulescu, considerând-o “piatra de încercare a înțelegerii dintre națiuni” . Diplomatul român enumera o serie de cauze care, în concepția sa
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
dea rezultate. În anul 1922, S.U.A. au luat pe cont propriu inițiativa rezolvării problemei dezarmării, prin conferința navală de la Washington, subminând în acest fel autoritatea Societății Națiunilor, ținând cont de faptul că S.U.A. se retraseseră chiar de la început din instituția geneveză. Tot în anul 1922, a început și o lungă controversă internațională în jurul unei alternative de principii, anume dacă securitatea trebuia să preceadă dezarmarea sau invers. În spatele acestei controverse și dispute se ascundeau rivalitățile de interese și țeluri dintre marile puteri
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
securitatea, iar cea franceză invers”. În perioada care a urmat, problema dezarmării a rămas pe agenda lucrărilor Societății Națiunilor. Adoptarea de către Adunarea Societății Națiunilor din 1924 a “Protocolului de la Geneva", venea să dea satisfacție tezei franceze. Statele semnatare ale acordului genevez, care interzicea complet războiul și instituia obligativitatea arbitrajului, se angajau să participe la o conferință internațională pentru reducerea armamentelor. România și celelalte țări din Europa centrală și sud-est europeană, îngrijorate de pe urma reînvierii militarismului german și a recrudescenței forțelor revizionist revanșarde
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
Antibolșevic (1924), Institutul Antimarxist (1927), Comitetul de Propagandă al Republicanilor Naționali (1928), Comitetul Internațional de Inițiativă Antibolșevică (1931), Liga Internațională Anticomunistă (1932). Cea mai importantă este Antanta Internațională contra celei de-a III-a Internaționale, fondată în 1924 de către avocatul genevez Thîodore Aubert, prezentă în mai mult de douăzeci de țări, care-și multiplică publicațiile - la Revue internationale antibolchîvique (1926), la Revue anticomuniste (1938) - și încearcă să influențeze elitele politice și din presă. De la anticomunism la antifascism Instalarea lui Hitler la
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Coșeriu. Cercetarea lingvistică postssausuriană a propus uneori corespondente ale complexului conceptual limbă - vorbire, mai notabile fiind, în acest sens, propunerile lui Louis Hjelmslev (schemă - uzaj) și G. Guillaume (limbă - discurs), propuneri care nuanțează sau redimensionează platforma teoretică instaurată de lingvistul genevez. F. de Saussure a realizat, prin urmare, pentru prima dată, distincția clară dintre limbă și vorbire, deși ele sînt definite uneori prin opoziție, printr-o raportare una la alta, cu intenția de a stabili în mod precis obiectul științei limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lingvistic al sintagmei, concept care, în opinia sa, "se aplică nu numai cuvintelor, ci și grupurilor de cuvinte, unităților complexe de orice dimensiune și de orice fel (cuvinte compuse, derivate, fragmente de frază, fraze întregi)"10. În acest context, savantul genevez atrage atenția că nu toate sintagmele aparțin planului vorbirii: Întâlnim mai întâi un mare număr de expresii care aparțin limbii; sunt locuțiuni gata făcute, în care uzajul îți interzice să schimbi ceva, chiar dacă putem distinge în ele părți semnificative (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și simplu cu suma semnificațiilor elementelor sale"15. "Unitățile frazeologice" rezultă astfel, potrivit lui Bally, dintr-un proces de "fixare" (figement) a sensului, care face ca actualizarea acestor "locuțiuni" într-un discurs să comporte o serie de "valori expresive". Pentru savantul genevez, frazeologia rămâne, așadar, subordonată proiectului său de "stilistică afectivă" sau "stilistică a limbii", care, ocupându-se exclusiv de "ceea ce este deja socializat", reprezintă, în esență, "o punte pentru a salva separația între langue și parole"16. Cu alte cuvinte, Bally
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cuvinte, Bally preia modelul conceptual și metodologic al precursorului său, ceea ce îl determină, pe de o parte, să privilegieze "limba" în raport cu "vorbirea", iar, pe de altă parte, să prefere abordarea gramaticală a unităților frazeologice unei analize semantice propriu-zise. Totuși, lingvistul genevez are marele merit de a fi sesizat pentru prima oară fenomenul de "defixare" (défigement) a "locuțiunilor frazeologice"17, sesizabil în exemple precum Le sens commun este moins commun qu'on ne pense. Fenomenul ar fi putut deschide calea către o
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și membră a instanței sale naționale, însărcinată cu "problema femeilor"; membră în Biroul politic al Ligii marxiste revoluționare din 1969 până în 1976 și, în această calitate, prima candidată la un organ executiv politic în Elveția în 1973 (Consiliul de Stat genevez); membră a instanței directoare a unei organizații politice internaționale de extremă stânga timp de mai bine de zece ani, din 1976 până în 19862; una dintre rarele femei jurnaliste străine care a urmărit de la un capăt la celălalt - pe teren și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Identitatea interculturală Exerciții. Aplicații 5. Cultura română. Repere 1. Valorile culturii române 2. Stilul de a vorbi al românilor Exerciții. Aplicații Teoria prezentată mai sus poartă numele de teoria semnului lingvistic, elaborată la începutul secolului al XIX-lea de lingvistul genevez Ferdinand de Saussure, în cadrul unei teorii mai ample a semnelor, semiotica. Semnele lingvistice sunt doar un tip de semne care funcționează în societate, alături de altele cum ar fi: semnele marinărești, semnele de circulație, semnele prin care comunică surdo-muții, semnele matematice
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
curții, opera comică Ghicitorul satului (Le devin du village), cu un succes real. Regele, prin ducele de Aumont, îl cheamă la castel în vederea acordării unei pensii, ca răsplată a acestui succes; Rousseau refuză. După publicarea Discursului asupra inegalității, dedicat "Republicii" geneveze, Rousseau se întoarce pentru scurt timp la Geneva, la 26 de ani după ce o părăsise. Revine în mod public la calvinism și își reia titlul de "cetățean al Genevei". Reîntors în Franța, se instalează, în 1756, într-o căsuță de
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Baetorium, palais burgonde et château comtal”, Geneva, XVII, 1940, pp. 60-89; cf. Riché, op. cit., p. 302). Acesta citează o mențiune care apare în patru manuscrise ale lucrării Notitia Gallorum: Civitas Gennavensium, quae nunc Geneva, a Gundebado Rege Burgundionum restaurata („Cetatea genevezilor care este acum Geneva a fost restaurată de regele burgunzilor Gundebad”). Se vede că „cetatea educației” lui J.-J. Rousseau, Pestalozzi, Claparède și Piaget își datorează existența acestui rege „barbar”. Despre restaurările lui Euric la Merida atestă un manuscris din
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
delegarea către o echipă (team) de persoane care 3) ar dobîndi o imensă putere 4) pe toată durata exercitării funcției lor. Po-porul, pentru a-l cita pe Rousseau, ar fi liber (ca în cazul democrației engleze, țintă a criticilor gînditorului genevez) doar o dată la fiecare patru sau cinci ani, cînd se țin alegeri. În restul timpului, poporul ar fi subiectul pasiv al deciziilor grupării politice învingătoare. Critici mioape și grăbite Criticii definiției lui Schumpeter și ai concepției sale despre democrație au
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
La intrarea în "Mărțișor", ne aștepta Mitzura, pe care eu o vizitasem în cursul dimineții și cu care convenisem să facă și unele referiri pe care le consideram utile privind sejurul și activitățile tatălui ei în perioada elvețiană, mai ales geneveză. Vizita s-a desfășurat într-o atmosferă prietenească, Mitzura dovedindu-se încă o dată o gazdă excelentă și o cunoscătoare a protocolului adecvat în asemenea situații. La încheierea vizitei la muzeu, înalții oaspeți au exprimat calde mulțumiri pentru competenta prezentare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a născut și nepotul lor, ce avea să-mi fie genitor. Numele de Filofteia mi s-a părut ridicol și-mi era parcă rușine să-l atribui mamei părintelui meu, până când mi-a căzut în mână faimoasa operă a episcopului genevez François de Sales, Introduction à la vie dévote, în care sfântul om își adresează îndemnurile unei Philothée, simbol al tuturor femeilor iubitoare de Dumnezeu. Că purtătoarea lui de pe îndepărtate meleaguri dunărene s-a arătat în viață destul de indiferentă față de Cel
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la zece și jumătate, cu escorta ei obișnuită, s-a oprit la intrare, n-a vorbit decât cu mine și cu persoanele care veniseră cu ea de la Coppet, și a plecat fără ca măcar să intre în salon. De aici faptul că genevezii o detestau, fiind totodată aproape la fel de mândri de ea ca de lacul lor. A fi primit de Doamna de Staël era la Geneva un titlu de distincție. Viața la Coppet era ciudată. Părea la fel de trândavă pe cât de dezlânată; nimic nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a optanților unguri", teatrul de la Geneva 209 era arhiplin de oameni veniți să asculte duelurile oratorice în care se întreceau bătrînul conte Apponyi și vivacitatea dialectică, bogată în resurse juridice, a reprezentantului nostru, Titulescu, a cărui stea urca pe cerul genevez. Budapesta și Bucureștiul întăreau tezele lor adverse consultînd juriști cu renume din Europa și America de Sud, argumente pe care le plăteau cu greutatea lor în aur în sensul literal al expresiei. Erau vremurile fastuoase ale Ligii Națiunilor, cu plusul de muncă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Iarbă. Sau Sac de Călătorie. - Corinne, ești o scriitoare plurilingvă, o „metaforă” întruchipată a Elveției însăși - Țara Cantoanelor, țara unor comunități naționale și culturale diferite. Cum ai caracteriza peisajul cultural elvețian? - Născută în Franța, la Sete, corespondentă a unui ziar genevez din New York, locuind în Franța la câțiva kilometri de frontiera elvețiană, mi-e foarte greu să spun de unde vin. Totuși, am învățat să iubesc Elveția, care nu este numai țara ciocolatei și a conturilor bancare, și mai cu seamă Cantonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dacă va semăna mult celei din Hanovra, pe care am vizitat-o noi, riscă să nu fie decât o genune a milioanelor, fără o semnificație reală. Ar fi mai bine să se propună niște schimburi de persoane sau de familii: genevezii să-i descopere pe cei din Zürich, o scriitoare din Tessin pe una din Bale ș.a.m.d. - Cum se definește fiecare literatură din Elveția - ca parte a culturilor de origine (franceză, italiană, germană) sau drept ceva deosebit, aparținând comunității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
același timp" [Idem]. În afara discursului, arată Ferdinand de Saussure în continuare, "cuvintele ce au ceva în comun se asociază în memorie; în acest fel ele formează grupuri în sînul cărora domnesc raporturi foarte diferite". Raportul sintagmatic este, în opinia lingvistului genevez, in praesentia și se bazează pe doi sau mai mulți termeni prezenți într-o serie efectivă, iar raportul asociativ este in absentia într-o serie mnemonică virtuală. Memoria lingvală individuală reflectă asociațiile individuale ale omului ca ființă vorbitoare. Analiza unui
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sau numele unui cineast elvețian. Poate doar cinefilii împătimiți - cei ce mai frecventează Cinemateca sau mai consultă câte un dicționar de cinema - și mai amintesc că unul dintre monștrii sacri ai ecranului - Michel Simon, actor fetiș al lui Renoir - este genevez prin naștere, la fel cum este și regizorul Claude Goretta, cel ce a lansat pe Isabelle Huppert în Dantelăreasa; că Ursula Andress - "bomba sexy" a anilor '60-'70 a văzut lumina zilei la Berna; că "cel mai rebel și iconoclast
Sărbătoarea filmului elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17322_a_18647]