54 matches
-
corespund anumite caracteristici proprii. Instinctul de conservare se raportează la nevoile sau apetențele nutritive; posesiunea de bunuri materiale, respectiv instinctul de proprietate și, în fine, la sentimentul propriei sale personalități (egocentrism, ambiție, orgoliu, vanitate etc.). Instinctul de reproducere privește funcțiile genezice, viața si activitatea sexuală a individului, perpetuarea speciei, dorința de a avea copii, sentimentele de ocrotire și de creștere a copiilor. Instinctul de asociere, privește instinctele sociale, altruiste, în raport cu viața colectivă. Aceste instincte grupează ansamblul de tendințe constituționale care permit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de supraevaluare a „caligrafiei stilistice”, la „sacrificarea autenticului, a pateticului, a străfundurilor psihologice”, ajungând să se osifice apoi în criterii axiologice dogmatice, atotprezente atât în sistemul educațional, cât și în critica și estetica interbelice. Studiul Limba literară - concentrat asupra gestului genezic al lui Titu Maiorescu de a fi despărțit, în mod discriminatoriu, cuvintele „poetice” de cele „prozaice”, dând astfel naștere unei lumi culturale împărțite în „clase” - este, într-o simetrie negativă desăvârșită cu „poruncile” întemeietoare ale junimismului, un eseu „în contra direcției
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
totalitatea sa poate fi omologată Vieții cosmice, prin urmare sanctificată, deoarece Cosmosul este creația supremă a zeilor. Orgia rituală închinată recoltelor are și ea un model divin: hierogamia Zeului fecundator cu Pămîntul-Mamă.27 Fertilitatea agrară este stimulată cu ajutorul unei frenezii genezice neînfrînate. Dintr-un anumit punct de vedere, orgia amintește de nediferențierea de dinaintea Creației. Așa se explică de ce unele ceremoniale prilejuite de Anul Nou cuprind ritualuri orgiastice: "amestecul" social, libertinajul și saturnaliile simbolizează întoarcerea la starea amorfă care a precedat Facerea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
real la imaginea Însăși”, la „această iluzie de imanență pe care o numim frumusețe”. A alege „dintre toate NAȚIUNILE... imagi-NAȚIUNEA” devine astfel o opțiune fundamentală În sensul eliberării ființei de opresiunile „realului” Într-un spațiu mereu nesigur, care e locul genezic al poeziei, spațiu de așteptare tensionată a inepuizabilelor Întîlniri „revelatoare”. Se Înțelege atunci de ce poemul poate fi identificat cu existența Însăși, În expresia ei cea mai dinamică - pentru că aflată mereu În stare de alertă, predată neprevăzutului, hazardului, Într-un spațiu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
apucă o furie de a distruge materia" ș.a.m.d. La originea actului creator (definit în studiile de antropologie drept un fenomen de "proiecție"140) stă deci dorința transfigurării realului, care se manifestă și ca obsesie a auroralului, a elementului genezic: "[...] realizarea este, negreșit, un fapt mare și categoric" dar mult mai de preț e devenirea, "momentul unic al începutului, al punctului inițial de evoluție și de metamorfoză". În locul produsului artistic finit, în locul "operei" (realitate estetică autonomă), este exaltată creativitatea in
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în această privință, criticul învinge "poetul" (romantic) din Lovinescu. Rezumând cele prezentate mai sus, putem spune că poezia lirică (formă de creativitate în care temperamentul "moldovenesc" își găsește expresia sa cea mai potrivită) transfigurează realitatea și surprinde, cu ajutorul sugestiei, momentul genezic, auroral, ce anticipează totodată fenomenul devenirii, al "trecerii" inexorabile. Dar cum erotismul și creativitatea sunt fenomene interdependente, e limpede că poetul liric (Eminescu, în cazul de față) va fi sensibil mai mult la "sugestia erotismului" decât la ipostazele lui concrete
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Radcliffe-Brown) va imprima acesteia o la fel de important-constitutivă dimensiune socială. Autorul se referă în continuare la „locurile supralicitate” în practica empirică și teoretică a antropologiei, și anume „fenomenul primitiv” și „comunitatea mică”. Atunci când studiul societăților aliterate dezvăluie interesul antropologilor pentru „explicații genezice” (printr-o asociere relativă a populațiilor „arhaice” contemporane cu cele preistorice), micile comunități răspund nevoii științifice a unei „percepții sinoptice” sau „holistice” a comportamentului uman. Profesorul Geană vorbește în acest context de „unitățile existențial-umane”, prin care antropologia își concretizează „ipostazele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fiul lor. La Zola și Maupassant semnificațiile personajului feminin sunt sexualitatea și alteritatea 223. Dragostea este reprezentată de naturaliști că un șiretlic al speciei feminine, care neagă toată valoarea sentimentului amoros, pentru a-l readuce la o manifestare a instinctului genezic; aceasta concepție se integrează perfect noii poetici a românului, elaborată contra romanescului. Pentru romancieri, căsătoria devine nucleu de tensiune, de conflicte, de intrigi și drame. Criticând căsătoria, Maupassant și Zola nu erau originali 224. Instituția a suferit numeroase asalturi pe parcursul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
decît în virtutea faptului că a devenit o noțiune istorică. Cea din urmă nu posedă calitățile de stabilitate ale celei dintîi, însă dobîndește în schimb calitățile dinamice ale genezei și transformării. Astfel, Europa s-a format și a supraviețuit ca haos genezic. Contribuția inițială a barbarilor nu a fost oare tocmai haosul? Însă acesta a fost genezic, pentru că a amestecat și combinat germenii și polenurile culturii mediteraneene, greacă și latină, și pentru că din Orient a apărut o religie, purtătoare ea însăși de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de stabilitate ale celei dintîi, însă dobîndește în schimb calitățile dinamice ale genezei și transformării. Astfel, Europa s-a format și a supraviețuit ca haos genezic. Contribuția inițială a barbarilor nu a fost oare tocmai haosul? Însă acesta a fost genezic, pentru că a amestecat și combinat germenii și polenurile culturii mediteraneene, greacă și latină, și pentru că din Orient a apărut o religie, purtătoare ea însăși de gene grecești și latine împreunate cu gene ebraice, care a civilizat haosul. Din acest moment
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
asemenea „cauză” a morții este de-a dreptul rizibilă. Se cunosc basme care narează nașterea eroului dintr-un lemn (Tei-Legănat) sau din piatră (Omul din piatră). Lemnul și piatra (dar nu orice lemn și nu orice piatră) apar ca materii genezice în credințele străvechi. Personajele masculine ivite pe această cale sunt apte de aventuri eroice deosebite, iar cele feminine devin modele de frumusețe (Fata din Dafin). Eroina încearcă să se ferească de privirea pîrjolitoare a Soarelui, semn că adversitățile cu înțelesuri
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
rit de inițiere familială; e drept, prin luptă voinicească; bourul schimbă cursul în direcția riturilor de întemeiere, de dinastie și de țară. În mod curios, Berbecul și-a adjudecat, cu timpul, spațiul acvatic. Domeniul lui este marea primordială în mișcare genezică; se arată totdeauna disponibil s-o înfrunte cînd se anunță momentul insurecțional. O face în favoarea omului, mai precis a ciobanului (păstorului „ne-mioritic”), în ipostaza lui „voinicească”. Interesantă mi se pare și schimbarea formală a rolurilor, în cazul de față
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mitologice cunoscute . Ceea ce se venerează, în primul rând, la acești zei, soți ai Marii Zeițe, nu este caracterul lor ceresc, ci virtuțile lor fecundatoare. Sacralitatea lor derivă din hierogamia cu Marea Mamă, esența lor celestă fiind valorizată în funcția ei genezică. Cerul este, înainte de toate, regiunea unde „mugește” tunetul, se adună norii și se hotărăște rodnicia ogoarelor (ELIADE 1992, 83). Asocierea tunetului, ca manifestare concretă a divinității, confirmând, încă o dată, caracterul uranian al acesteia, cu mugetul taurului, ne este sugerată, în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
1954, 432 și pl. CXIII/3). Tot pe aceste baze credem că se poate explica și preferința manifestă de figurare a divinității masculine sub forma taurului și raritatea reprezentărilor antropomorfe. Principalul argument este constituit de poziția secundară pe care zeii genezici o ocupă în cultele fecundității, îndeosebi cele agrare, funcția lor esențială fiind hierogamia (ELIADE 1992, 18). Se face astfel loc unui primat al funcției asupra formei. Trebuie, de asemenea, luată în calcul și prelungirea vânătorii, ocupație exclusiv rezervată bărbatului, ca
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
real la imaginea însăși”, la „această iluzie de imanență pe care o numim frumusețe”. A alege „dintre toate NAȚIUNILE... imagi-NAȚIUNEA” devine astfel o opțiune fundamentală în sensul eliberării ființei de opresiunile „realului” într-un spațiu mereu nesigur, care e locul genezic al poeziei, spațiu de așteptare tensionată a inepuizabilelor întâlniri „revelatoare”. Se înțelege atunci de ce poemul poate fi identificat cu existența însăși, în expresia ei cea mai dinamică - pentru că aflată mereu în stare de alertă, predată neprevăzutului, hazardului, într-un spațiu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de infantilism genital (organe de procreare insuficient dezvoltate), exemplarele cu monorhidie sau criptorhidie, anomalii ale penisului și furoului, cei cu chiști testiculari sau al epididimului, cu tumori ale testiculelor sau prostatei etc. și toți cei cu tulburări În funcționarea instinctului genezic. Dintre femele, vor fi excluse la selecție cele cu infantilism genital, leziuni cronice ale tractusului genital, chisturi ovariene, călduri prea liniștite sau prea violente sau cele cu ciclul de călduri neregulat, cât și cele cu tulburări ale instinctului genezic sau
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
instinctului genezic. Dintre femele, vor fi excluse la selecție cele cu infantilism genital, leziuni cronice ale tractusului genital, chisturi ovariene, călduri prea liniștite sau prea violente sau cele cu ciclul de călduri neregulat, cât și cele cu tulburări ale instinctului genezic sau matern. Se va acorda atenție deosebită examinării simțurilor mirosului, văzului și auzului. Pentru a verifica capacitatea olfactivă (mirosuluiă se scoate câinele pe un teren necunoscut pentru el, unde este lăsat liber să miroase, iar dacă această operațiune o face
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
intensă se Înregistrează În perioada de maturitate corporală și somatică, după care Începe declinul până la Încetarea funcțiilor sexuale care la femelă se numește menopauză, iar la mascul andropauză. Dorința de Împreunare sau pofta de Împreunare (libidoulă Începe odată cu apariția instinctului genezic, ceea ce nu Înseamnă că individul este și capabil de procreare, fiindcă aparatul genital elaborează, la ambele sexe, celule sexuale (ovule și spermatozoiziă mai târziu, odată cu instalarea maturității sexuale care, de obicei, precede maturitatea corporală. Pubertatea sexuală, la ambele sexe, are
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
totdeauna când raportează complexitatea cosmosului eminescian atât la contemporanii poetului, cât și în postumitate. Provoacă amărăciune receptarea limitată sau intenționat obstrucționistă, din cauze subiective și obiective, a dimensiunii reale pe care o legitimează omul deplin al culturii române. O creativitate genezică și ctitorială merita o înțelegere pe măsură, măcar din partea urmașilor. Dar, se subînțelege, Eminescu n-a avut noroc nici în viață, nici după aceea; nici acasă, nici aiurea. Dimpotrivă, cu excepția lui Maiorescu, extrem de puțini dintre contemporanii săi vor fi avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
europeni la începutul secolului actual, în Franța, pentru a avea copii tinerele femei practicau "glisada" (lăsându-se să alunece de-a lungul unei pietre) și "frecarea" (așezându-se pe monoliți sau frecându-și burta de anumite stânci)8. Această funcție genezică nu trebuie explicată prin simbolismul falie al menhirului, deși un asemenea simbolism este atestat în anumite culturi. Ideea primă și fundamentală era "transmutarea" strămoșilor în piatră; fie prin intermediul unui menhir "substitut al corpului", fie integrând în structura însăși a construcției
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
populațiilor Dasyu ori Dasa. Tovarășii săi, Măruții, reflectă, la nivel mitologic, societățile indo-iraniene de tineri luptători (maryă). Dar Indra este demiurg și fecundator totodată, personificare a exuberanței vieții, a energiei cosmice și biologice. Neistovit băutor de soma, arhetip al forțelor genezice, el declanșează uraganele, stârnește ploile și comandă tuturor apelor 32. Mitul central al lui Indra, de altfel cel mai important mit al Rig Vedeî, relatează lupta victorioasă a acestuia împotriva lui Vrtra, balaurul uriaș care închidea apele în "adâncul muntelui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
fiul lor. La Zola și Maupassant semnificațiile personajului feminin sunt sexualitatea și alteritatea 223. Dragostea este reprezentată de naturaliști că un șiretlic al speciei feminine, care neagă toată valoarea sentimentului amoros, pentru a-l readuce la o manifestare a instinctului genezic; aceasta concepție se integrează perfect noii poetici a românului, elaborată contra romanescului. Pentru romancieri, căsătoria devine nucleu de tensiune, de conflicte, de intrigi și drame. Criticând căsătoria, Maupassant și Zola nu erau originali 224. Instituția a suferit numeroase asalturi pe parcursul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
născut în acest sat sau regiune și nu venit din alte părți ale țării. Aproape jumătate dintre săteni moștenesc acest antroponim și înclin să cred că mulți purtători ai acestui nume de prin diverse localități ale țării au drept centru genezic satul Stâncășeni. Însăși mama mea este urmașa unui Ouatu, respectiv moș Costache Ouatu, bunicul meu. Urmează ca frecvență numele de Jerebie sau Jirebie (posibil poreclă derivată din jordie, jerghie, jerbie (=nuia). Din această listă atrage atenția mulțimea numelor de femei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
are rădăcini și în credințele populare autohtone legate de strămoșul totem: "poate sufletul acel din vită e un moș al meu"429. Taurul este analizat de M. Eliade în subcapitolul Fecundatorii din Tratatul de istorie a religiilor ca o divinitate "genezică celestă" care apare în strânsă legătură cu luna: "Luna comandă asupra apelor și ploilor și distribuie fecunditatea universală; coarnele taurului au fost asimilate de timpuriu cu crescentul lunar"430. Totodată, Eliade subliniază că taurul și trăsnetul au fost asimilate simbolurilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
epifanie a forței fecundante"; la toate popoarele apare ca simbol al puterii și al fecundității. Adeseori zeul reprezentat ca taur apare însoțit de o Mare Zeiță, de care depinde fecunditatea universală. În acest caz, zeii meteorologici (trăsnetul, furtuna, ploaia) și genezici (taurul) își pierd suveranitatea absolută, nu mai sunt creatori cosmogonici, ci "fecundatori și procreatori în ordinea biologică", iar "hierogamia devine funcția lor esențială"431. Substratul mitologic (Oana / Marea Zeiță) se împletește cu credințele din mitologia românească; Oana amintește de fata
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]