72 matches
-
pentru a avea o imagine asupra acestei ierarhii în procesarea spontană a construcțiilor relative. 16 Abrevierile din tabel au următoarea semnificație: S= subiect, Od= obiect direct, Oi= obiect indirect, GPrep= grup prepozițional (circumstanțial sau obiect prepozițional), Np= nume predicativ, A genitival= atribut genitival, A prep= atribut prepozițional. 17 Vezi Vulpe (1980, passim); rezultatele similare obținute în cazul altor limbi confirmă statutul de universalii lingvistice al propozițiilor relative și interogative. A se vedea și studiul descriptiv, bazat pe British National Corpus - (Gramatica
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
avea o imagine asupra acestei ierarhii în procesarea spontană a construcțiilor relative. 16 Abrevierile din tabel au următoarea semnificație: S= subiect, Od= obiect direct, Oi= obiect indirect, GPrep= grup prepozițional (circumstanțial sau obiect prepozițional), Np= nume predicativ, A genitival= atribut genitival, A prep= atribut prepozițional. 17 Vezi Vulpe (1980, passim); rezultatele similare obținute în cazul altor limbi confirmă statutul de universalii lingvistice al propozițiilor relative și interogative. A se vedea și studiul descriptiv, bazat pe British National Corpus - (Gramatica Longman), Douglas
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
relativ sau un pronume semiindependent: Ana1 și-a cumpărat o casă. Ea1 e mulțumită, dar soțul său1 se gîndește la ratele 2 pe care2 le vor plăti.), anaforă nominală (expresia anaforică este formată din substantiv și articol hotărît, sau articol genitival sau adjectiv posesiv, demonstrativ sau nehotărît: Ana și-a cumpărat o casă1. Casa/ Clădirea 1 e cam dărăpănată.), anaforă adverbială (anaforicul este un adverb de loc, de timp de mod sau un adverb relativ: [Ana și-a cumpărat o casă1
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acordul intern, din interiorul grupului N1 de N2, acesta nu variază în funcție de vorbitor sau de trăsăturile gramaticale ale celor două nominale. Determinanții care se atașează construcției N1 de N2 se acordă întotdeauna cu N1. N2 poate primi doar subordonați adjectivali, genitivali și prepoziționali: (154) a. prostia asta de calculator, această prostie de calculator b. *prostia de calculatorul ăsta, *prostia de acest calculator c. deșteptul de băiat al vecinei d. *deșteptul de băiatul vecinei e. canalia asta de politician corupt f. tâmpenia
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fi', impun folosirea genitivului când sunt negate, indiferent de specificitatea argumentelor. Obiectul în genitiv intră în domeniul negației, iar cel în acuzativ este în afara acestuia. Genitivul negației apare în cazul argumentelor Temă și Pacient ale verbelor inacuzative și pasive. Grupul genitival se comportă ca un subiect în nominativ, nu ca un obiect direct obișnuit. Schoorlemmer (2004: 209) menționează că testul a fost introdus de Babby (1980)39 și este limitat la verbele inacuzative care exprimă existența. Babby (2001)40 a atras
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cluj-Napoca, 1978. [52] GRÜN, ERIKA, Curs de limbă română. Pentru anul 2. Facultatea de mecanică agricolă, Timișoara, [f.e.], 1978, 135 p. multigr. (Institutul politehnic “Traian Vuia” Timișoara. Catedra de limbi străine). [53] HORNEȚ, NEONILA, Unele observații cu privire la folosirea articolului genitival de către studenții străini, CRIP, 61-63. [54] HOSSU SIDONIA, Exerciții cu caracter creator în predarea cunoștințelor de limba română la clasa a II a, în Caiet de îndrumare metodică pentru limba română (ciclu primar și gimnazial), Cluj Napoca, 1978, p. 102-105. I.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în patru clase: a. - simple; substantive primare constituite dintr-un singur termen, cu un singur morfem-rădăcină; reprezintă majoritatea substantivelor: alean, dor, înțelepciune, răsărit, unt, Daniel, Milano, Dunărea etc. b. - sintagmatice: sintagme constituite din termeni substantivali sau nesubstantivali precedați de „articolul” genitival al sau de „articolul” demonstrativ cel, care funcționează ca instrumente de substantivare: „Toți ai casei erau neliniștiți.”, „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni în munte.” (Sadoveanu, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de număr la nivelul primului constituent: drum de fier/drumuri de fier sau la nivelul ambilor constituenți nominali: cale ferată/căi ferate. Opoziția de număr a substantivelor sintagmaticetc "Opozi]ia de num\r a substantivelor sintagmatice" Substantivele formate prin articol genitival sunt defective de singular: ai casei. Substantivele formate prin articol demonstrativ exprimă opoziția de număr prin variația articolului: cel de pe comoară - cei de pe comoară. Opoziția de număr a locuțiunilor substantivaletc "Opozi]ia de num\r a locu]iunilor substantivale" Cele mai multe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neutre pot fi considerate chiar invariabile. Identitatea specifică a cazurilor este marcată, în planul expresiei, prin convergența mai multor mijloace, unele directe: 1) dezinențe, 2) prepoziții-morfem, 3) articolul, 4) intonația, 5) topica, altele indirecte: 6) prepoziția, 7) interjecția, 8) articolul genitival. 1. Dezinențe. Prin dezinențe se disting numai trei forme cazuale: nominativ-acuzativ, genitiv-dativ și vocativ, la nivelul întregii clase a substantivului. Separat, însă, niciuna dintre clasele omogene de substantive constituite în funcție de gen nu prezintă trei forme cazuale. Clasa substantivelor masculine cunoaște
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
formele omonime de genitiv-dativ singular - nominativ-acuzativ-genitiv-dativ plural: studente-i vs studente-le, studente-lor. Articolul posesiv-genitival, morfem cu formă variabilă după gen și număr: a, al, ai, ale, semnalează sau marchează situarea substantivului în genitiv, prin prezența sa în sintagme nominale genitivale: „Reia-mi al nemuririi nimb/ Și focul din privire.” (M.Eminescu, I, p.177), „Cerul stelele-și arată,/Solii dulci ai dulcii liniști.” (M. Eminescu, I, p. 103) Morfemul al marchează numai sensul de ‘genitiv’, când substantivul regent este lipsit
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
drumului de fier sau la nivelul ambilor constituenți nominali (dacă al doilea termen este un substantiv sau adjectiv feminin): nominativ-acuzativ: calea ferată genitiv-dativ: căii ferate Opoziția cazuală a substantivelor sintagmaticetc "Opozi]ia cazual\ a substantivelor sintagmatice" Substantivele formate prin articol genitival sau demonstrativ realizează opoziția de caz la nivelul articolului: nominativ-acuzativ: ai mei, cel de pe comoară genitiv-dativ: alor mei, celui de pe comoară Opoziția de caz a locuțiunilor substantivaletc "Opozi]ia de caz a locu]iunilor substantivale" Locuțiunile substantivale variabile realizează opoziția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
socială etc.) în care sunt înscrise „obiectele” interpretate lingvistic prin cei doi constituenți ai sintagmei nominale: substantivul (pronumele) regent - substantivul (pronumele) determinant; ideea de posesie este conținutul semantico-gramatical (sau un component de bază al acestui conținut semantic) al relației sintactice genitivale, indiferent de conținutul semantic-lexical al termenilor intrați în relație: cartea profesorului/cartea lui/pădurea țăranilor etc. Ideea de posesie reprezintă, în același timp, și conținutul semantic definitoriu al pronumelui posesiv, indiferent de cazul acestuia. Într-o frază precum: „Ia-ți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vieți-mi/ Nu știam că-i tot aceea/De te razimi de o umbră/ Sau de crezi ce-a zis femeia.” (M. Eminescu, I, p. 113), pronume care, în aceste sintagme, exprimă ideea de posesie cu originea într-un raport genitival. Sensul de posesie este imanent genitivului adnominal, în construcții neprepoziționale. Marcând relații sintactice diverse, prepozițiile vor determina dezvoltarea altor sensuri, cu originea în aceste alte relații sintactice și în unele prepoziții, mai concrete, semantic: „S-au plantat în jurul blocului tei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu originea în aceste alte relații sintactice și în unele prepoziții, mai concrete, semantic: „S-au plantat în jurul blocului tei.” - exprimă „dimensiunea spațială”, „A început să plângă înaintea primirii veștii.” - exprimă timpul ș.a.m.d. Prepozițiile (locuțiunile prepoziționale) cu recțiune genitivală impun tuturor termenilor intrați ca determinanți în relația sintactică pe care o desfășoară să se situeze în cazul genitiv: asupra casei, asupra Mariei, asupra acestuia, asupra căruia (cărora), asupra amândurora etc. Se înscriu în aceeași sferă de acțiune a recțiunii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în fața mea - fața mea. Anularea omonimiei se realizează la nivel sintactic: sunt pronume posesive termenii înscriși în relație directă cu substantive: cartea mea; termenii sunt pronume personale când relația cu regentul (nominal sau verbal) se realizează prin intermediul prepozițiilor cu recțiune genitivală: în fața mea, împotriva mea etc. În baza acestor două principii: valabilitatea generală a recțiunii prepoziționale și constanta planului semantic lexical sau lexico-gramatical, trebuie considerate tot în cazul genitiv și formele neaccentuate definite ca dativ posesiv: „În juru-mi ceața crește rânduri-rânduri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singular-plural: i-am văzut (pe ei - acuzativ)/i-am spus (lui, ei - dativ)/ne-au chemat (pe noi - acuzativ)/ne-au oferit (nouă - dativ). Omonimia genitiv-dativ a pronumelui de persoana a III-a, forme accentuate, se anulează și prin „articolul genitival”, morfem al genitivului, întrebuințat în anumite condiții sintactice: „I-am dat-o lui (ei) șD.ț/„Am luat cartea aceasta a lui șG.ț. Observații: Prepozițiile dativului se construiesc numai cu forme accentuate ale pronumelui. Pronumele dânsul, dânsa realizează opoziția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în jurul său toți parveniții și impostorii. Forma de persoana a III-a este omonimă cu pronumele posesiv; se distinge de acesta, ca și pronumele personal de genitiv, sintagmatic: este pronume reflexiv dacă este impus de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) cu recțiune genitivală: în jurul său. La plural, genitivul este omonim și cu genitivul pronumelui personal. Distincția rămâne implicită în plan semantic și se realizează în plan sintactic, indirect, la nivelul pronumelui-subiect gramatical. Identitatea semantică subiect-obiect-circumstanță marchează pronumele reflexiv: Ei au construit în jurul lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acuzativ: A vorbit despre al doilea. Genitivul se distinge de dativ prin morfemul al, a etc.: O idee a celui de al doilea m-a interesat în mod deosebit. sau, la nivel sintactic, prin intermediul regentului sau al prepozițiilor cu recțiune genitivală: ideea celui de-al doilea ( G.)/ Am dat celui de al doilea albumul. (D.), Sunt împotriva celui de al doilea.( G.)/Datorită celui de al doilea am câștigat concursul. (D.) Observații: În limbajul popular, dativul se exprimă uneori prin morfemul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
manifestă în planul expresiei prin dezinențe, la G.D., în flexiune internă: (M) -l/-ui, (F) -a/-ei: N.Ac.: niciunul, niciuna G.D.: niciunuia, niciuneia. Genitivul se diferențiază de dativ prin morfemul a (a niciunuia) sau, indirect, prin intermediul prepozițiilor cu recțiune genitivală: asupra niciunuia, niciuneia. Acuzativul se diferențiază de nominativ prin morfemul pe: „Pe niciunul nu l-am văzut.” sau prin prepoziții care cer acuzativul: (fără, cu) niciunul. SINTAXA PRONUMELUI NEGATIVTC "SINTAXA PRONUMELUI NEGATIV" Trăsătura definitorie a pronumelor negative este întrebuințarea lor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-le -a: pădure-a, catedral-a plural -i: codri-i, frați-i -le: păduri-le, catedrale-le Substantivele neutre primesc articol masculin la singular și articol feminin la plural: templu-l, pronume-le; temple-le, pronume-le 2. articolul posesiv (genitival) Precede substantivul (pronumele) în genitiv și intră în structura pronumelor posesive și a pronumelor ordinale. masculin feminin singular al: (prieten) al studentului a: (prietenă) a studentului plural ai: (prieteni) ai studentului ale: (prietene) ale studentului 3. articolul demonstrativ (adjectival) Se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nearticulat: El vorbește ca tată. În legătură cu acțiunea principiului acordului, articolul posesiv-genitival marchează regentul într-o relație de dependență de tip atributiv. În enunțul Acestea au fost principalele condiții de apariție a vieții pe pământ., forma de feminin singular a articolului genitival este impusă de regentul apariția. În enunțul Condițiile de viață ale oamenilor sunt tot mai grele., articolul ale marchează calitatea de regent a substantivului condițiile, care i-a impus forma de gen și număr. Elemente de relație Rolul lor în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
neaccentuată), stă în cazul dativ: „Și pe cel ce se scula împotrivă-i îl pălea cu hangerul ori îl detuna cu pistolul.” (M. Sadoveanu) „Astfel zise lin pădurea Bolți asupră-mi clătinând.” (M. Eminescu) Prepozițiile și locuțiunile prepoziționale cu recțiune genitivală sau de dativ impun substantivului dependent articularea, cel mai frecvent cu un articol hotărât: „Deasupra casei tale ies Și azi aceleași stele.” (M. Eminescu) dar și cu articol nehotărât, în funcție de planul semantic al enunțului: „Am rătăcit de-a lungul unui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru verbul regent întindeai, determinat în același timp de complementul direct o gură. Funcționarea indirectă, ca marcă distinctivă, a articulării hotărâte a substantivului este asigurată de conținutul semantic al termenilor implicați direct în relația de dependență: verbul și substantivul. Articolul genitival fixează cadrul sintagmatic al relației de dependență atributivă (prin acordarea în gen și număr cu termenul-regent) și marchează identitatea de atribut a termenului pe care-l însoțește: Valurile de lumină ale răsăritului depărtat, lunecând pe deasupra creștetului stâncos al Petricicăi, întindeau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
74: * omonime lexicale (aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale): han ["conducător mongol"] han ["în vechime, echivalentul pensiunii"], ambele substantive; * omonime lexico-gramaticale (aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite): ai ("usturoi" substantiv) ai [un frate] (verb predicativ) ai [citit] (verb auxiliar) ai [lui] (articol posesiv genitival) ai [ai, ai!] (interjecție); * omonime morfologice (având valori morfologice diferite): [el] scrie (verb, indicativ prezent, persoana a III-a, singular) scrie! (verb, modul imperativ, persoana a II-a, singular) [poate] scrie (verb, modul infinitiv, timpul prezent); acestora li se subordonează
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantiv în cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel. (substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al bunicii. (substantiv în cazul genitiv); Construcția pare conform planului inițial. (substantiv în cazul dativ); * atribut substantival genitival: Cadoul bunicilor a fost cel mai inspirat.; * atribut substantival prepozițional: Volumul de poezii era preferatul lui.; Lupta împotriva nedreptății îi dă curaj.; Reușita multumită ajutorului primit de la prieteni îl bucura.; * apoziție 91: Ea, mama, te sprijină necondiționat. (substantiv în cazul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]