KorAP: Find »[drukola/base=genovez & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 ...34 >

839 matches

Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457

pe vrajnicii navigatori și negustori greci, va da spațiului românesc de la Dunărea de Jos și mare o nouă coordonată în comerțul european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Despre importanța comercială, despre volumul comerțului practicat de genovezi, cei ce vor determina apariția unor colonii proprii la Chilia (Licostomo) și Cetatea Albă (Montcastro sau Maurocastron) vorbesc însemnările notarilor genovezi de la Caffa și Peră și în special cele ale lui Gabriele Predomo. Aceste însemnări peste de 300 acte scrise

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
european, îndeosebi pentru secolele al XIII-lea și al XIV-lea. Despre importanța comercială, despre volumul comerțului practicat de genovezi, cei ce vor determina apariția unor colonii proprii la Chilia (Licostomo) și Cetatea Albă (Montcastro sau Maurocastron) vorbesc însemnările notarilor genovezi de la Caffa și Peră și în special cele ale lui Gabriele Predomo. Aceste însemnări peste de 300 acte scrise la Peră în fața notarului genovez sus-amintit-pomenesc despre tranzacțiile comerciale în Marea Neagră la finele secolului al XIII-lea, despre contractele încheiate de

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
apariția unor colonii proprii la Chilia (Licostomo) și Cetatea Albă (Montcastro sau Maurocastron) vorbesc însemnările notarilor genovezi de la Caffa și Peră și în special cele ale lui Gabriele Predomo. Aceste însemnări peste de 300 acte scrise la Peră în fața notarului genovez sus-amintit-pomenesc despre tranzacțiile comerciale în Marea Neagră la finele secolului al XIII-lea, despre contractele încheiate de genovezi cu producători din Vicina, Chilia sau Caffa pentru cumpărarea de grâne în special, de pește, lemn, piei de animale. Pe harta geografului Idrisi

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
de la Caffa și Peră și în special cele ale lui Gabriele Predomo. Aceste însemnări peste de 300 acte scrise la Peră în fața notarului genovez sus-amintit-pomenesc despre tranzacțiile comerciale în Marea Neagră la finele secolului al XIII-lea, despre contractele încheiate de genovezi cu producători din Vicina, Chilia sau Caffa pentru cumpărarea de grâne în special, de pește, lemn, piei de animale. Pe harta geografului Idrisi, pentru secolul al XII-lea, Cetatea Albă apare cu numele de Armocastro, fiind localizată la două zile

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
grâne în special, de pește, lemn, piei de animale. Pe harta geografului Idrisi, pentru secolul al XII-lea, Cetatea Albă apare cu numele de Armocastro, fiind localizată la două zile de Desina (desigur controversată Vicina). El menționează că bizantinii și genovezii foloseau Cetatea Albă că port și antrepozit de marfuri și cerealiere. Călătorii străini descriu orașul ca fiind populat de genovezi, români, armeni și alte neamuri, numind-o Montcastru sau Belgrad. Se zice că ar fi cea mai veche cetate de

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
apare cu numele de Armocastro, fiind localizată la două zile de Desina (desigur controversată Vicina). El menționează că bizantinii și genovezii foloseau Cetatea Albă că port și antrepozit de marfuri și cerealiere. Călătorii străini descriu orașul ca fiind populat de genovezi, români, armeni și alte neamuri, numind-o Montcastru sau Belgrad. Se zice că ar fi cea mai veche cetate de frontieră a Moldovei, situată la limanul Nistrului. În secolul VI d.H. în locurile descoperite de greci se afa colonia Tiras

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
descoperite de greci se afa colonia Tiras, măi binezis o cetate-polis grecească și greco-romană suprapusa după uniicercetatori pe cetatea medievală succesiv bizantina, genovezaromaneasca, turcească avînd în aceste perioade numele respective deorigine. Grecii o numeau Levcopilis, dacii Vidava, românii Albă Iulia, genoveziiMoncastro sau Maurocastro, turcii Akkerman, rușii Belgorod. Noi i-am zis Cetatea Albă, nume și simbol al apărării libertății și demnității neamului. Albul era sugerat de culoarea pietrei din care a fost ciplita din îndărătnicia și truda unor meșteri anonimi

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
înarmați. Astfel românii i-au pe geți de pe aceste meleaguri, întemeind Albă Iulia, unul din cele mai importante și mai frumoase orașe din Dacia Traiana. Cei care au înălțat în secolul XIII pe locul vechii colonii grecești cetatea au fost genovezii și se numea, după cum am spus, Maurocastro sau Moncastro. Acest edificiu cu un zid de doi chilometri lungime, cu 26 de turnuri și trei porți era înconjurat de un șanț de apărare foarte lat, cu o adîncime de 25 de

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
al Ungariei, apoi de însuși Ștefan cel Mare. Pentru sfârșitul secolului XIII Cetatea Albă, numită de turci și slavi Akkerman sau Maurocastron, este un oraș comercial foarte important în schimbul produselor agricole, astfel este atestata prezența pe la 1290 a unei corăbii genoveze din Calfa sosita aici pentru a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi, cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie în permanență încărcându-se din porturile maritime și

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
un oraș comercial foarte important în schimbul produselor agricole, astfel este atestata prezența pe la 1290 a unei corăbii genoveze din Calfa sosita aici pentru a lua grâne. Localitățile dunărene în totalitatea lor au o mare importanță în procurarea de grâu pentru genovezi, cantități mari de cereale de care aceștia aveau nevoie în permanență încărcându-se din porturile maritime și fluviale ale Dobrogei. Cercetând portulanele medievale cu privire la litoralul Mării Negre, Gh.I.Brătianu constată că hărțile lui Angelino Dulcert din Majorca(1339) și a fraților

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
martirilor și mănăstirilor fraților minorități în Orient’’. Colecția de regulamente și hotărâri maritime denumită Imposicio Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special pentru colonii și comerț în Marea Neagră, conține un document datat 22 martie 1316 prin care guvernul genovez rupe legăturile comerciale cu împăratul bulgarilor Fedixclavus (Svetoslav) amintind de pagubele suferite de negustorii genovezi pe teritoriile acestui suveran,în special în Maurocastrou, deci toate documentele mai sus enumerate în duc pe Brătianu la concluzia că stăpâneau aceste ținuturi bulgarii

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special pentru colonii și comerț în Marea Neagră, conține un document datat 22 martie 1316 prin care guvernul genovez rupe legăturile comerciale cu împăratul bulgarilor Fedixclavus (Svetoslav) amintind de pagubele suferite de negustorii genovezi pe teritoriile acestui suveran,în special în Maurocastrou, deci toate documentele mai sus enumerate în duc pe Brătianu la concluzia că stăpâneau aceste ținuturi bulgarii,dar nu cei din vechiul Imperiu româno-bulgar, ci bulgarii de pe Volga, cărora li se plătea

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
dar nu cei din vechiul Imperiu româno-bulgar, ci bulgarii de pe Volga, cărora li se plătea probabil un tribut ca semn al recunoașterii suzeranității față de aceștia,menținându-se organizarea proprie locală,dar cu care vor intra oarecum în conflict și coloniștii genovezi pe aceeași temă perena a controlului comerțului la Marea Neagră. Chilia apare în secolul al XI-lea în Lexicul lui Fotios, patriarhul Constantinopolului care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
Constantinopolului care trimite o corespondență învățăcelului sau de aici, Toma protospătar și arhonte de Lycostomyon ,,ca o așezare negustoreasca, o factorie comercială. Inițial port bizantin pentru dirijarea, controlarea traficului naval dunărean, Chilia a funcționat pe insulă. În apropierea fortăreței bizantine, genovezii vor ridica mici depozite, magazii, sure pe masura creșterii cantității de cereale, a abordării comerțului cu piei de vite se va largi suprafață administrativă a portului apărând două componente-construcțiile din insula,militare și comerciale,și noul cartier plasat la malul

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
diverse fructe pentru import-se va crea un nou cartier Chilia Nouă, cu port comercial propriu-zis. În actele notarului Antonio de Predenzzolo, întocmite între anii 1360-1361 în număr de 100,apare mențiunea că la conducerea orașului se află un consul genovez Barnabo,în viața sa civilă fiind notar și jurist.Sunt menționați de asemenea doi bancheri italieni prezenți la Chilia-Buscarini și Bernanno, precum și numeroși negustori italieni, greci, armeni, vlahi. Din aceleași acte rezultă că negoțul era orientat spre Peră și orașele

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
importanței comerciale a acestei așezări care inițial are rol de factorie comercială și de bastion de apărare,găzduind în secolele IX-X flotă bizantina de pe Dunăre,controlând o parte din traficul fruvial și maritim la acea dată,iar sub oblăduirea coloniștilor genovezi dezvoltând o scehala pentru cereale destul de importantă în traseul ceomertului dunărean-o spune notarul Damian Andreea într-un act public datat 1360. ,,Spre sfârșitul sec. XIII, românii din partea meridionala a spațiului carpato-nistrean coborau în delta Dunării (formată din mai multe

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
au dispărut pentru totdeauna în apele Dunării. Insula se află chiar pe cursul principal al Dunării, înainte de ramificarea ei în brațele prin care se varsă în Marea Neagră. Vicina a devenit un important port comercial, unde negustori bizantini, occidentali (în special genovezi), dar și alții din jurul Mării Negre făceau afaceri profitabile. În acest centru dependent de Imperiul Bizantin a luat ființă pe la începutul secolului al XIII-lea o mitropolie, care a avut un rol spiritual major pentru populația românească din zonă. Către mijlocul

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
cuceresc în 1352 fortăreața Tzimpe, așezată în strâmtoarea Dardanelelor (Helespontul), iar doi ani mai târziu în 1354 în aceeași zonă, cetatea Galipoli. Anul 1352 este nefast pentru bizantini și pentru faptul că flotă lor este distrusă într-un război cu genovezii, iar apărarea Vicinei și a altor cetăți de la gurile Dunării - Kilia și Lykostmion - nu se putea face fără ajutorul ei. Puțin mai înainte, prin anii 1337-1338, Vicina fusese cucerita și prădata de tătari încât mitropoliții și populația, în general, făceau

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
în preocupările istoriografiei românești și europene. Concluziile lui Brătianu, bazate pe documente emise la Peră sau Caffa, subliniază, într-o primă instanță, intensitatea neașteptată a relațiilor comerciale în care este implicată Vicina. Astfel, în vara anului 1281, un singur notar genovez din Peră, Gabriele di Predono, înregistra 27 de contracte comerciale cu destinația Vicina, în valoare de 3241 de hyperperi, adică 20% din cifra totală a afacerilor înregistrate. La această dată, în mod suprinzător, comerțul Vicinei cu Peră îl depășea, ca

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
cifra totală a afacerilor înregistrate. La această dată, în mod suprinzător, comerțul Vicinei cu Peră îl depășea, ca valoare și număr de contracte, pe acela al Caffei. La fel de impresionante sunt numărul și originea negustorilor implicați: 26 de nume diferite, incluzând genovezi, un lombard, un burghez din Constantinopol, dar și un faimos negustor florentin de postavuri, Donato dei Donați. Din documentele aceluiași notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate prin Vicina nu sunt mai puțin diverse

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
Din documentele aceluiași notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate prin Vicina nu sunt mai puțin diverse: postav și țesături apusene, mătase orientala, uleiuri, în sau chiar aur. Printre produsele locale, căutate de negustorii genovezi, primează ceară, mierea și, mai ales, grâul. Nu există, din păcate, în documentele vremii, nicio indicație cu privire la identitatea producătorilor acestor bunuri, comercializate, cel mai probabil, prin intermediari italieni sau greci, care navigau, ei înșiși, pe Dunăre, până în punctele unde puteau

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
proporții și timp de 150 de ani nu mai este locuită. Istoria să se reia după 1200, când devine așezare civilă, apărată de un mic contingent de militari, aleși dintre localnici. Petre Diaconu nu a descoperit nicio dovadă a existenței genoveze în următorii 200 de ani, ceea ce este straniu, știut fiind faptul că italienii au făcut din Vicina o bază extrem de puternică. Acest aspect este menționat în sute de documente din întreaga Europa, dintre care merită enumerate "Alexiada" Annei Comnena și

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
Păcuiul lui Soare ar fi reală, este de neînțeles de ce navigatorii din "Cizma" au ales să înființeze mai multe baze la Gurile Dunării (Chilia, Cetatea Albă etc.) și una singură, izolată (Pacuiul), la Dunărea de Jos, lângă Ostrov. ‘’ Actele notariale genoveze indică o scădere sensibilă a comerțului prin Vicina prin cifrade afaceri pentru secolul al XV-lea, cauzele fiind greu de precizat că și locul existenței sale. Ascensiunea politică și militară a lui Dobrotici, despotul Țării Carvunei ce-și va extinde

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
afaceri pentru secolul al XV-lea, cauzele fiind greu de precizat că și locul existenței sale. Ascensiunea politică și militară a lui Dobrotici, despotul Țării Carvunei ce-și va extinde autoritatea asupra întregii Dobroge,va duce la cunoscutul conflict cu genovezii. Deși documentele care îl menționează sunt puține, acest conflict este sigur și va duce la închiderea Chilei pentru mărfurile italiene apoi la Lycostomo cu galere genoveze pe care acesta le va învinge. Pentru perioada domniei sale în Dobrogea deci, comerțul genovez

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
ce-și va extinde autoritatea asupra întregii Dobroge,va duce la cunoscutul conflict cu genovezii. Deși documentele care îl menționează sunt puține, acest conflict este sigur și va duce la închiderea Chilei pentru mărfurile italiene apoi la Lycostomo cu galere genoveze pe care acesta le va învinge. Pentru perioada domniei sale în Dobrogea deci, comerțul genovez va avea de suferit ceea ce îi va atrage apelativul, din partea acestora, de, ,,nedreptul și crudul dușman al orașului Genova și al tuturor genovezilor”. Se poate presupune

DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]