523 matches
-
matern este agresiune împotriva Patriei. Poetul are ce are cu vârcolacii („mancurții din Patrie“) care surpă temeliile spațiului românesc și, pentru a-i dezarma, recurge la amenințarea-blestem că le va distruge mitul lor de vârcolaci: „duceți-vă-nvârtindu-vă, roindu-vă / pe toate-ncrețiturile Genunii, desigur, / nu în preajma Daciei mele de Lună-Plină: / nu-mi amenințați lumina-Patrie, / că mă-nfurii / și vă fac mitul țăndări...!“ (Rostește-te, vârcolac...!). Rescriindu-i, metapoetic, pe înaintași, poetul cosmicizează sonurile vocalice într-un fermecător joc rimic-silabic: „Ieși-va-mai dintre stele, / să
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
să stea, Nu rege printre dânșii, ci singur să mai poarte Ce-i fu sortit sub ceruri: Polonia, naltă stea De-a pururi să-i slujească, tot singur după moarte. Să intre. Nu pe culme ca să rămână sus, Dar, adâncind genunea, să umple tot abisul Și Domn acolo unde coroane n-au ajuns, Cu sceptrul libertății să încunune visul. |n versiune românească de Ion Pillat Se cuvin câteva precizări spre a clarifica circumstanțele în care a fost elaborată această traducere. Patriarhul
O traducere inedită a lui Ion Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12895_a_14220]
-
din sine Unul, doi,/ Domnul Lumii somnolînd în sine,/ noi de-atunci sîntem doime/ și în tine și în mine/ și sîntem Acela amîndoi,/ noi de-atunci sîntem doime/ și în tine și în mine/ și sîntem Acela amîndoi!// - !e genune cruntă între noi/ și genune cruntă întru sine/ și Balauri o mulțime/ care pot să ne-nvenine/ stînd în Paradisul Lumii goi". În sfîrșit Ekstaza notifică drumul de la alienare la regăsire, prin reîntoarcerea eului rătăcit în mediul dragostei divine: "!mă-așteptați
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
Lumii somnolînd în sine,/ noi de-atunci sîntem doime/ și în tine și în mine/ și sîntem Acela amîndoi,/ noi de-atunci sîntem doime/ și în tine și în mine/ și sîntem Acela amîndoi!// - !e genune cruntă între noi/ și genune cruntă întru sine/ și Balauri o mulțime/ care pot să ne-nvenine/ stînd în Paradisul Lumii goi". În sfîrșit Ekstaza notifică drumul de la alienare la regăsire, prin reîntoarcerea eului rătăcit în mediul dragostei divine: "!mă-așteptați cu Suflet tremurînd,/ tremurînd de
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
fiind anulate de Maiorescu în ediția princeps. Autorul studiului se oprește asupra cuvintelor-cheie, ca ochi și mai ales asupra lui adânc, "al cărui nucleu semantic a întins valențe afective în toate direcțiile". Sintagma stilistică împreună cu noapte sugerează "neantul, haosul primordial, genunea, neființa", ca în scrisoarea I ("Noapte-adâncă a veciniciei el în șiruri o dezleagă") sau în La steaua: Tot astfel când al nostru dor/ Pieri în noapte-adâncă." Adjectivul e folosit și adverbial, "condensând în el un nucleu semantic mai încărcat" (Luceafărul
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
statu nascendi, care, înainte de-a se proclama, îi încarcă pe oameni cu o vină obscură. Se manifestă aici un amestec de elan și degradare, de trufie și ascetism, sub semnul unei religiozități primordiale, gata parcă a izvorî din cosmicele genuni, dar încă neformulată: "Aici, unde sîngele nostru - al fiecăruia dintre noi -/ este un vrej răsucit către soare.(...) Aici, unde lumina este pentru privirile noastre/ la fel ca bălegarul vechi și huma, pentru rîme.(...) Aici, unde foșnește, în fiecare dintre noi
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
cadaverice, cu simbolurile altor vremi, altor peisaje și altor religii. Iată o mostră din Visări budiste: "Mai îți aduci aminte ce falnic tu, condorul,/ Îți părăseai cuibarul acoperit, de stînci?/ Deodată întinzîndu-ți aripa îți luai zborul,/ Iar eu, rotind deasupra genunilor adînci,/ Cu penele zbîrlite îmi așteptam odorul." Sau din Corăbiile din port plecat-au cîte una: "Corăbiile din port plecat-au cîte una/ Și nu s-au mai întors, deși pe valuri luna/ În urmă zugrăvesc lungi pîrtii argintate/ Ca și cum
La reluarea ediției Ion Pillat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16355_a_17680]
-
propus ceva: ca Piața Operei/Revoluției/Victoriei să fie dominată de un monument deosebit, dedicat inegalabilului Eminescu. A și obținut banii: 250 de milioane de lei, pentru a-l avea pe Eminescu la loc de mare cinste. „Hyperion ce din genuni... Cine ar fi putut crea un simbol demn de Eminescu și de Timișoara, îngânând, îngemănând ființa vie cu idealul din constelația românității și a lumii? Dintre sculptorii Timișoarei, unul este atins de dorul eminescian, căruia îi dă concretețe în lemn
Agenda2003-3-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280600_a_281929]
-
specialitate. Universul poetic eminescian cuprinde o lume infinită, recreată din temelii, situată dincolo de spații și de timpuri, iar istoria omenirii apare în acest univers ca o amplă derulare, de pe când „ființă nu era, nici neființă” sau de pe când erau „prăpastie”, „genune” ori „noian întins de apă”, metamorfozate apoi într-un „punct de mișcare”, generator de ordine ivită din „chaos” („Scrisoarea I”)[1]. Sub aspect spațial, această desfășurare eminesciană pornește de la Carpați și de la Dunăre, pentru a poposi pe Rin, la Paris
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
calciși nu mă întrebi vreodată dacă doare...Și-as vrea să fiu câmp înrobit de maci,Petale muribunde în rug de soareSau vânt ce bate seara prin copaci,Să pot fugi de tine, însingurare.... XXIV. PĂȘIM ÎN TOAMNĂ CA-N GENUNE, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016. Și tot mai palizi, tot mai stinși, Pășim pe drumuri înserate Și ne lăsăm nedrept cuprinși De somnul lent, cu iz de moarte, Din tineri, ieri, tot mai
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
nr. 2020 din 12 iulie 2016. Și tot mai palizi, tot mai stinși, Pășim pe drumuri înserate Și ne lăsăm nedrept cuprinși De somnul lent, cu iz de moarte, Din tineri, ieri, tot mai bătrâni Pășim în toamnă ca-n genune Și-n inimă trecuți tăciuni Sperăm s-aprindă o minune, Un foc temeinic de iubire Să ne-nsoțească până sus, Când toate fi-vor amintire Și viața - un soare ce-a apus. Citește mai mult Și tot mai palizi, tot mai
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
și află în muguri de suflet izvorul. Iubirea de oameni și dragul și dorul Mi-au fost și mi-or fi ca o aripă-n zbor Ce-și află în muguri de suflet izvorul, Și nu m-au împins în genuni să cobor. Mi-au fost și mi-or fi ca o aripă-n zbor Acei care-s drepți, care nu m-au rănit Și nu m-au împins în genuni să cobor În hruba adâncă săpată-n granit. Referință Bibliografică
PANTUM de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381660_a_382989]
-
muguri de suflet izvorul, Și nu m-au împins în genuni să cobor. Mi-au fost și mi-or fi ca o aripă-n zbor Acei care-s drepți, care nu m-au rănit Și nu m-au împins în genuni să cobor În hruba adâncă săpată-n granit. Referință Bibliografică: TINZÂND CĂTRE CER - PANTUM / Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2074, Anul VI, 04 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PANTUM de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381660_a_382989]
-
caut o lumină- n intuneric unde sfinții, Fără de văz ne-mpart atingerea- n făpturi, Fără de-auz se mișcă tremurând în bezna minții, Vocale- n vocile deschiselor lor guri, Mult mai târziu, la mii de ani, după apocalipsă, Trezită din genunea de aburi fumurii, Fără ca nimeni pân-atunci să-mi fi simțit vreo lipsă, Aș învia cu disperare, înfiind copii, Mi-aș înfia părinții, mi- aș înfia iubirea, Despotcovind în gându- mi toți caii ... Citește mai mult ÎNGERI RĂZVRĂTIȚISe trece lin
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
caut o lumină- n intuneric unde sfinții,Fără de văz ne-mpart atingerea- n făpturi,Fără de-auz se mișcă tremurând în bezna minții,Vocale- n vocile deschiselor lor guri,Mult mai târziu, la mii de ani, după apocalipsă,Trezită din genunea de aburi fumurii,Fără ca nimeni pân-atunci să-mi fi simțit vreo lipsă, Aș învia cu disperare, înfiind copii,Mi-aș înfia părinții, mi- aș înfia iubirea,Despotcovind în gându- mi toți caii ... XXVI. VIAȚA O VISAM, de Silvana Andrada
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
un bob de hrană-n iarna păsării din golul pom Ești un simplu om cu șansa netrădării de alt om, Fugi cu teamă ne-nțeleasă, neîncrederea în sine, Uiți că însuși Dumnezeu a crezut profund in mine Când din focuri și genune m-a creat ca să aleg Din toți pomii-nțelepciunii fructul ce vreau să culeg Și mi-a dăruit lumina, mi-a lăsat pe chip iubirea, A spart lacăte de visuri să-ntâlnesc eu fericirea, într-o lume unde însăși nemurirea
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
gândurilor buneEști un bob de hrană-n iarna păsării din golul pomEști un simplu om cu șansa netrădării de alt om,Fugi cu teamă ne-nțeleasă, neîncrederea în sine,Uiți că însuși Dumnezeu a crezut profund in mineCând din focuri și genune m-a creat ca să alegDin toți pomii-nțelepciunii fructul ce vreau să culegși mi-a dăruit lumina, mi-a lăsat pe chip iubirea,A spart lacăte de visuri să-ntâlnesc eu fericirea,într-o lume unde însăși nemurirea-i de
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
gâlgâind, spre a măririi și-nverzirii vară, Pădure de copii tu făurind, vei fi tot tânăr și vânjos că prima oară. A fericirii căsnicie, deci, îmbrac-o încălțând înțelepciunea, Învăța frumusețea s-o petreci, în sânul cald, si uită-n veci, genunea. De singur vei trăi în viața asta, în nebunii și în dezmăț îmbătrânind, Când peste tine va cădea nepasta, prieteni falși te vor lăsa, trișând. Deșteaptă-te, copil frumos al firii, trăiește-n liniștea căminului frumoasele orgii, Soția fie-ți
SONETELE SHAKESPEARIENE VĂZUTE DE MINE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381746_a_383075]
-
Te-am așteptat pe un țărm de cer Să mă scalzi cu albastrul mister, Cu îngerii voi face un legământ Să-mi fii val mângâiat de cuvânt. Te-am așteptat ca pe o minune, Să-mi umpli galaxia cu stele genune Pe orbita sufletului se vor roti vise, Vom sfida gravitația cu doruri interzise. Te-am așteptat într-un colț de univers Pe aripi de cânt să-mi plimbi al meu vers Să furi o moleculă dintr-o auroră boreală Să
TE-AM AŞTEPTAT de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384243_a_385572]
-
și știut * Privesc în pământ, cu ochii la ceafă știind că nu sunt urmărit Trag cerul pe mine ca pe o eșarfă doar să mă simt învelit . Dau să vorbesc dar limba e aspră de-atâta tăcere și gol Alături genunea din mine se cască și cad retezat dintr-un rol . Getuța Z. Referință Bibliografică: Merg / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2158, Anul VI, 27 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MERG de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380228_a_381557]
-
Stăpân la pol pe ghețuri și zăpadă, Tot el deschide, primăvara, crinii Și din caiși ninsoarea ce-o să cadă. El se opune zi de zi ruginii, Doar strălucire vrea în jur să vadă. REGELE NEGRU El vine din tenebre de genune, Este coșmarul negru-al tuturora, Când diavolul de smoală-ncepe hora, Stelele pier și soarele apune. Necazul scos din ladă de Pandora, Cu plâns de jale și de-ngropăciune, Cu focuri reci și stinse în tăciune, Unde ne-am ars secundele
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
infern și strădania sa de a închide rănile acestei absențe nespus de dureroase: „De câte veacuri nu mai știu de tine?/ Aproape nu respir și-n friguri zac/ iar marea mea abia se mai abține/ să numere vârtejuri ce desfac// genuni și le întind peste poeme.../ Nu iau în seamă valuri ce-mi șoptesc/ că te-am pierdut și c-am să trec prin vreme/ fără putința să te regăsesc// pe-un țărm învolburat doar de candoare/ De multe vieți încerc
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
ei! Iubește-i la fel și fă-i să zâmbească, Iar stele ce dorm, adânc, în retină, Să ardă, din nou, c-o blândă lumină Și-un nou univers, în ochi, să se nască. Să fii creatorul, să scoți din genuni Crâmpeie de viață căzute în haos, Când ani m-au călcat în picioare, nebuni. Suflare de viață să-mi dai și s-aduni Tot cerul de-azur la mine în naos. Când crezi cu tărie, se-ntâmplă minuni! Referință Bibliografică
CÂND CREZI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382126_a_383455]
-
Thule n-a încetat să-și pîlpîie licărul amețitor în mințile de cea mai vastă anvergură, în imaginații ale unor poeți de prelung și neînfrînt răsunet, de la Vergilius la Goethe. În răspăr cu geografiile cazaniere, saltul oricît de riscat, peste genuni ce pironesc privirea, nu tinde numaidecît să ne despartă de un aici primordial, ci mai degrabă să-l dilate pînă a deveni intens stimulator, vînzolit de aripi înalte. Prevențiuni, legate de un scrupul al localizărilor cu orice preț, n-au
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
vid interior, "posedă o capacitate fără pereche de a sugera sentimentul abisului care soarbe o existență inutilă. Viața devine în ele un vârtej de ape repezi, rotitoare, cu o fantastică putere atractivă spre adâncuri. Textele stau sub simbolul poesc al genunii amețitoare în care se scufundă corabia lui Arthur Gordon Pym"38. Botta este un poet al stridențelor: la nivel verbal, ca și la nivel gestual. Cuvintele din diferite domenii (popular, argotic, livresc etc.) cunosc o electrizare lirică. Sintaxa se dezarticulează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]