35 matches
-
renunțat și susținerea ideii ca supoziție a fost condamnată. Semnificativ în acest caz este procesul lui Galilei. Orice teorie care contrazicea viziunea oficială a fost condamnată. 2.6.2. Teorii despre infinitatea lumii Primul grup de teorii care contraziceau ideea geocentrismului se dezvoltă pornind de la ideea infinității universului. Dezvoltată cu argumente matematice de către Nicolaus Cusanus, teoria a fost privită doar ca o teorie interesantă, mai ales că dincolo de argumentele matematice aduse existau și argumente de ordin teologic. Lucrarea De docta ignorantia
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Meditationes de Prima Philosophia 140 a realizat-o Dezvoltarea imaginarului conține și componentă de natură metafizică. În prima jumătate a secolului al XVII-lea imaginea asupra universului s-a modificat realizându-se o trecere a imaginii cosmologice de la heliocentrism spre geocentrism, de la finitudinea cosmosului spre infinitatea sa, de la unitatea adevărului spre diversitate. Din punct de vedere metafizic s-a realizat trecerea de la o lume construită în jurul conceptului de Dumnezeu spre una centrată în om. Această trecerea nu s-a realizat doar
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
So we can initially identify a religious censorship represented by the reform, a methodical censorship imposed by Francis Bacon, René Descartes and moreover a metaphysical censorship primarily accomplished by René Descartes, a censorship image of the cosmos (the transition from geocentrism to heliocentrism) etc. All these became the image transformation source specific to the modern period. 1600 is not only the turning point year between the sixteenth and seventeenth century, but also a symbolic one by several events of which the
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
skepticism), followed by methodical censorship analysis. The metaphysical censorship is also important that reorders the universe re-postulating the man at the center of the ontic and epistemic structure by Meditationes de Prima Philosophia. Rethinking the cosmos and the struggle between geocentrism and heliocentrism plays an important role in structured elements of censorship, being one of the most important elements thereof, both by the change in the imagination and in part (method) where this change was made, being a fundamental example to
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
asupra lumii. Desigur, în istoria gândirii această tradiție a primit unele provocări semnificative, dar fără a se pune în vreun fel problema destructurării ei. Mai degrabă, am asistat la câteva revizuiri, rezultat al progresului cunoașterii. Mai întâi, consemnez trecerea de la geocentrism la heliocentrism la începuturile științei moderne și inerția teologilor creștini în asimilarea dovezilor științifice. Al doilea moment îl reprezintă darwinismul, adică teza că, în cele din urmă, ca produs al evoluției prin selecție naturală, omul este asemănător celorlalte viețuitoare. În
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
El încearcă să facă o "traducere" filosofică a simbolurilor. În Filozofia teoretică și în Teme romantice apar observații fundamentale: sideromania și somnia lui Eminescu, borealismul, naturismul, mizantropia, obsesia genezei, stingerea universului, pesimism afectiv, idealism transcendental, naturism cu elanuri dionisiace, ocultism, geocentrism, magie, teoria îngerilor, metempsihoză. G. Călinescu a ajuns la aceste judecăți, după ce a constatat în opera eminesciană influențe din lucrările lui Schopenhauer, Fichte, Hegel, Hartman. La conceptele de mai sus mai adăugăm: neptunismul, uranismul (concepte călinesciene). În "Filozofia practică" urmărește
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
enciclopedică printre cărți rare, dispute și glose cu tovarășii săi de Universitate, ce-l vor însoți și în picaresca aventură la capătul lumii. Eroul este parte activă în dispute religioase, dar și în controverse științifice, cum ar fi existența vidului, geocentrism vs heliocentrism ș.a.m.d. Teorii, dogme, locuri și personalități misterioase, Paradisul terestru, Utopia, totul este inventariat în cheia senzaționalului de acest grup de avangardă dornic de a se sincroniza și chiar a depăși, fie și la modul fantezist, oniro-anticipator
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în acolo (Dasein), ceva ce trebuie să fie scos la lumină. A acompania. Autoritatea servește, în acest sens, drept revelator al Ființei colective. Dincolo de verticalitate, ea pune accentul pe imanența lumii. Imanentism al comunității. Împotriva creației unui Dumnezeu atotputernic, a geocentrismului unui Pământ unic, a antropocentrismului unui om rațional conștient de sine însuși, autoritatea este astfel anamneză a creațiilor multiple într-o lume diversă. Aceasta este "legea fraților", proprie inițierii. Cât mai aproape de etimologia ei: augeo, a augmenta, a face să
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
avut aproximativ aceleași forme de organizare, utilizând aceleași tehnologii, spre exemplu epoca pietrei, a pietrei cioplite, a bronzului, fierului, ș.a.m.d. Din timpuri străvechi Ptolemeu a așezat pământul în centrul universului, viziunea sa fiind înainte de toate globală (conceptul geocentrismului), iar corecțiile aplicate ulterior de către Giordano Bruno, Galileo Galilei, Copernic au avut rolul de a restabili adevărul, dar și de a consolida ideea că pasagerii de pe Terra împărtășesc o soartă comună, într-un univers ostil, care le servește drept adăpost
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel Martin, „Destăinuiri”, JL, 1990, 32; Liana Cozea, „... Cineva din mine îmi dictează ce să scriu” (interviu cu Profira Sadoveanu), APF, 1992, 9-10; Micu, Scurtă ist., III, 325; Faifer, Faldurile, 25-28; Popa, Ist. lit., I, 1048-1049
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]