7,833 matches
-
tainelor din măruntaiele pământului, cu toată suflarea ce-ar trebui s-o conțină, în formele sale cele mai primitive, nedecelabile Indiferent că are drept temei evoluția orogenetică, “ajutorul” seismic, precipitațiile, vântul, alunecările sau surpările rezultate, panorama grandioasă a unei stratificări geologice pe verticală este evidentă, erele geologice și unele din etapele lor, proterozoic, paleozoic din urmă cu zeci de milioane de ani sunt “filele” unei cărți care se scrie încă, un best-seller al științei petrografice, ce istorisește cu mijloace proprii pecetea
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Atat_de_aproape_de_grand_canion_.html [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
suflarea ce-ar trebui s-o conțină, în formele sale cele mai primitive, nedecelabile Indiferent că are drept temei evoluția orogenetică, “ajutorul” seismic, precipitațiile, vântul, alunecările sau surpările rezultate, panorama grandioasă a unei stratificări geologice pe verticală este evidentă, erele geologice și unele din etapele lor, proterozoic, paleozoic din urmă cu zeci de milioane de ani sunt “filele” unei cărți care se scrie încă, un best-seller al științei petrografice, ce istorisește cu mijloace proprii pecetea inconfundabilă a înfățișării acestui loc al
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Atat_de_aproape_de_grand_canion_.html [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
de geam gros protector la vânt, intemperii, soare arzător, o potecă pe care pot circula curajoșii, botezat “Scywalk”, de unde privești adâncimi amețitoare și mediul dimprejur “împachetat” în straturi feliate, oferit cu dărnicie vederii și din care s-a dedus vârsta geologică a locului. La montarea acestui ieșind, un “moft” cu netăgăduite valențe de agrement și bineînțeles profitabile, lucrătorii ar fi avut nevoie de 373 de tone de oțel și vreo 90 de tone de sticlă. Jos, undeva, abia zărit printre stâncile
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Atat_de_aproape_de_grand_canion_.html [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
trebuie să îndeplinească mai multe criterii. În primul rând trebuie să aibă capacitate științifică! Vorbim despre un proiect de protecție a mediului care necesită solidă bază științifică - evaluarea speciilor și habitatelor, elaborarea planurilor de protecție și conservare, studii hidrologice, studii geologice, studii peisagistice, ridicări topo. Pe baza acestor studii se va elabora Planul de management pe 10 ani al ariei. Acesta va fi Constituția parcului. Alături de capacitatea științifică, mai vorbim despre administrație - sediu, mașini, infrastructură, bugete, parteneri - , capacitate educațională - proiectul are
„Herăstrău? O rușine! Să nu o repetăm”. De ce Parcul Natural Văcărești nu trebuie să intre pe mâna celor care nu se pricep by https://republica.ro/zherastrau-o-rusine-sa-nu-o-repetam-de-ce-parcul-natural-vacaresti-nu-trebuie-sa-intre-pe-mana-celor-care [Corola-blog/BlogPost/338509_a_339838]
-
care au coexistat într-un spațiu restrâns prin includerea comunității cehe printre localnici. Dacă prin anii 1770 Francesco GRISELINI aducea în atenția Europei un spațiu necercetat, precum cel al Banatului, azi cu toate că această zonă este cunoscută geografic, rămâne o necunoscută geologică! Rămân cu impresiile despre ce a fost atunci și ce este astăzi! Zilele Culturii ale orașului Moldova Nouă 2014 au vrut să marcheze 55 ani de activitate ale unui ansamblu de dansuri care au încântat multe generații. Pe scena nou
CULTURĂ CONTINUĂ LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1413632974.html [Corola-blog/BlogPost/349376_a_350705]
-
sale din estul bazinului, baronul Victor Maderspach, în anul 1840 apelează la frații Karol și Rafael Hoffman, proprietari de mine la Rusca Montană, specialiști în domeniul minier, invitându-i în Valea Jiului pentru a cerceta și stabili din punct de vedere geologic existența, cantitatea și calitatea zăcământului de cărbune din estul bazinului. În urma înțelegerii încheiate între Victor Maderspach și frații Hoffman, aceștia, în cursul deceniului IV al secolului al XIX-lea trec la cumpărarea de la marii proprietari și țăranii urbariali a unor
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
în Valea cărbunelui. Convoiul format din micii căluți de munte a străbătut vechiul drum al romanilor sau drumul poștalioanelor, între Baru, peste Dealul Babii, la Vulcan, într-o zi întreagă, după cum descrie într-o notă de călătorie Rafael Hoffman. Cercetările geologice efectuate au confirmat existența unor uriașe rezerve de cărbune, ale căror aflorimente au fost descopertate pe cale naturală, în special în estul bazinului carbonifer, la Petrila. Micile cariere rudimentare de suprafață, deschise în aflorimentul stratului principal au scos la iveală un
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
Finanțe și al căpităniilor miniere, sistem menținut și în perioada dualismului austro - ungar. În concluzie, se poate aprecia că bazele industriei miniere în Valea Jiului au fost puse de către Victor Maderspach și frații Karol și Rafael Hoffman, care fac primele explorări geologice asupra existenței cărbunilor în zonă, precum și studii cu privire la calitatea cărbunilor descoperiți, înscriind descoperirile lor la Căpitănia minieră din Zlatna, în vederea obținerii autorizațiilor de exploatare. Mai târziu, un consorțiu format din prinții Maximilian și Egon Fürstenberg, contele Otto Chotek, baronii Luis
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
ungar și-a reținut în hotar cu Petrila un număr de 16 perimetre miniere. Urmare a solicitării Societății Maghiare de Geologie, Ministerul Economiei și Industriei împuternicește frații Hoffman, care în anul 1859 revin în Valea Jiului pentru a face noi prospecțiuni geologice și cercetări aprofundate privind existența, calitatea și rezerva de cărbune din zăcămintele aflate în straturile productive. În urma concluziilor desprinse din cercetările efectuate, în anul 1870 Karol Hoffman semnează lucrarea sa „Kohlenbecken des Zsylthales”, în care stabilește jaloanele stratigrafice și cele
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
aprofundate privind existența, calitatea și rezerva de cărbune din zăcămintele aflate în straturile productive. În urma concluziilor desprinse din cercetările efectuate, în anul 1870 Karol Hoffman semnează lucrarea sa „Kohlenbecken des Zsylthales”, în care stabilește jaloanele stratigrafice și cele de imagine geologică de ansamblu, cu precădere asupra formațiunilor de cărbune din straturile productive. La rândul său, Rafael Hoffman, preocupat de calitatea și de capacitatea de cocsificare a cărbunilor de Valea Jiului, după studiile și cercetările efectuate a tras concluzia că, cărbunele din vestul
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA ÎNTÂI) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1446850701.html [Corola-blog/BlogPost/359973_a_361302]
-
Articolele Autorului CREATOAREA....., CREATORUL..., Nici până azi nu știm sigur ce ipoteză susține istoria referitor la cine este creatoarea, creatorul viului în spațiul terestru. Cărțile de istorie în loc să înceapă cu - Istoria originii vieții- încep cu un fel de istorie chimico geologică a formării pământului . Nici religiile anterioare creștinismului nu susțin o idée clară pe această temă. Că istoria umană nu are propia sa susținere față de o idée sau alta, este jenant. Că s- a lăsat dominată de ideile religioase este rușinos
CREATOAREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1448703629.html [Corola-blog/BlogPost/383095_a_384424]
-
britanică condusă de un guvernator englez. Insula principala și alte 57 mai mici sunt legate de piciorul peninsulei Malaya la aproximativ 137 Km nord de ecuator. Ea seamănă cu un diamant, fiind de numai 42 Km lungime și 23 lățime. Geologic Singapore e divizat în 3 zone: cea mai mare parte a insulei nu are mai mult de 15 m inal\ime de la nivelul mării, în centru abia atinge 163 m la Bukit Timah, apoi urmează dealuri și vai în nord
SINGAPORE de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1442382498.html [Corola-blog/BlogPost/343987_a_345316]
-
tot felul de scrisoare pentru trebuința școalelor (București, 1860; Bucoavnă Moldovenească (Chișinău, 1909); Gramatică românească, București, (sec.XIX). O vitrină este rezervată personalităților rucărene: Mihail Lungianu, Victor Slăvescu, Tudor Mușatescu și Ion Barbu. În rafturi separate se păstrează câteva piese geologice din colecția geologului rucărean Radu Muțiu și câteva materiale de la castrul roman de la Scărișoara (Rucăr). Foarte interesante sunt schițele genealogice a 54 de moși cu descendenții lor, unele din ele datând cu începere din secolul al XVIII-lea. Aici se
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]
-
Paris (studiază geologia și mineralogia) de unde revine licențiat în Științe Naturale. Reîntors în țară devine primul profesor titular de geologie și mineralogie, la Universitatea din Iași, unde rămâne pe tot parcursul vieții. Totodată, el este cel care va face studii geologice (stratigrafice, petrografice, paleontologice) asupra solului României. Grigore Cobălcescu a semnat actul de naștere a Geologiei românești, prin studiul Calcariul de la Răpidea (cea dintâi lucrare românească de geologie), publicat în 1862 în Revista Română pentru Științe, litere și arte, volumul II
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413098050.html [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
solului României. Grigore Cobălcescu a semnat actul de naștere a Geologiei românești, prin studiul Calcariul de la Răpidea (cea dintâi lucrare românească de geologie), publicat în 1862 în Revista Română pentru Științe, litere și arte, volumul II., dedicat fosilelor din rezervația geologică și paleontologică Repedea, de lângă Iași. Datorită descrierii unei paleofaune și paleoflore este considerat întemeietorul Paleontologiei (ramură a Geologiei). Se consideră, însă, că operele cele mai importante pe care le-a creat sunt: Studii geologice și paleontologice asupra unor tărâmuri terțiare
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413098050.html [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
volumul II., dedicat fosilelor din rezervația geologică și paleontologică Repedea, de lângă Iași. Datorită descrierii unei paleofaune și paleoflore este considerat întemeietorul Paleontologiei (ramură a Geologiei). Se consideră, însă, că operele cele mai importante pe care le-a creat sunt: Studii geologice și paleontologice asupra unor tărâmuri terțiare din unele părți ale României și Despre originea și modul de zăcere a petrolului în general și în particular în Carpați. În prima lucrare, publicată la Iași, în 1883, fundamentează cercetarea modernă a Neogenului
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413098050.html [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
cinstit cerând drepturi materiale de la stat pentru anumite lucrări ale tatălui său, însă a fost refuzată. Iată mărturia dureroasei sale zbateri: „Domnule ministru, având de la părintele meu Grigore Cobălcescu mai multe manuscripte: o geologie, o mineralogie și mai multe lucrări geologice ... am onoarea a vă ruga să binevoiți a cumpăra acele manuscripte, pentru a ajuta pe fiica unui om de științe ce a rămas fără nici un mijloc de existență ... Euphrosina Cobălcescu, Leurdeni (Muscel), 1895”. Scrisoarea era adresată ministrului, din păcate un
SAVANTUL GRIGORE COBĂLCESCU – ÎNTEMEIETORUL GEOLOGIEI ROMÂNEŞTI, UN EXEMPLU DE DEMNITATE CIVICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1413098050.html [Corola-blog/BlogPost/383713_a_385042]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Reportaj > SEISME ȘI PODURI ÎN FRISCO ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 184 din 03 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Istorici, specialiști în evaluări geologice, seismologi, analiști programatori și ingineri de structuri și simulări seismice și-au conjugat eforturile pentru a reface pe computer marele cutremur. Valoarea totală a patrimoniului imobiliar existent azi în regiune este cotat la o 100 de miliarde de dolari, iar
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Seisme_si_poduri_in_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
însemna cifre până după revoluție. Desigur că fiecare sector minier își avea echipa de contabili, calculatori de salarii, casieri. Producția creștea continuu ajungându-se la o producție de prelucrare de peste un milion jumătate tone de minereu prelucrat din subteran. Serviciile geologice și CTC aveau de lucru în permanență datorită faptului că beneficiarii solicitau concentrat cuprifer de cea mai bună calitate. Dintre geologi amintesc pe inginerul Nicolae IONIȚĂ, familia de geologi Mariana și Mihail IONESCU. Minereul provenit din minele întreprinderii se prelucra
ÎNTREPRINDEREA MINIERĂ MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 652 din 13 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Intreprinderea_miniera_moldova_noua_mihai_leonte_1350115245.html [Corola-blog/BlogPost/346413_a_347742]
-
unde ne-am ștampilat pașapoartele cu... viza de Antarctica (!). Vântul este urgie, pentru că ajunge la 100 mile pe oră. Primele expediții în Antarctica. Între 1901-1904, căpitanul englez Robert Falcon Scott, cu nava sa „Discovery”, în scopuri științifice (biologice, meteorologice, magnetice, geologice, și oceanografice). În 1903, comandantul francez Charcot navighează din Le Havre și hibernează în Insula Wandel. A doua sa expediție „Pourquoi pas?” hibernează pe Insula Petermann. Publică 28 de volume de cercetare științifică. În 1914, Ernest Shackleton pregătește o traversare
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1463532180.html [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
-se în retoromană, o limbă latină, ce se aseamănă cu româna, vorbită în Elveția, încă vie; o comunitate de 20-25 mii locuitori. Pe doamnă o chema Florina (!). Am înțeles-o parțial. * Exploratorul german Alfred Lothar Wegener (1880-1930) a emis ipoteza geologică că la început toate continentale erau unite, dar cu timpul s-au separat. Plecând în expediție în Groenlanda, împreună cu Rasmus Villumsen, la 1 noiembrie 1930, amândoi au decedat. Cadavrul lui Wegener a fost găsit la 12 mai 1931, dar cel
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (6) – CRĂCIUN ÎN ANTARCTICA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/florentin_smarandache_1463532180.html [Corola-blog/BlogPost/376543_a_377872]
-
lapițe, albișoare, scobărei, mrenuțe, clenișori. Pe sub maluri, deplin conspirate mișcări de bizami, prin aer, săgetări razante de pescăruși albaștri. Bercuri dese exală miresme de reavăn, ale căror întrupări par să fie libelulele, aceste elicoptere cu lucit electric din scufundate ere geologice. Căldura crește vertiginos și plutele se plimbă nepișcate. E vremea pentru o bălăceală în apa încă recișoară: trei percopuri în bulboană, pe care Liviu, ochelarist și mentor, le complică cu echer, apoi uscarea pe lespezile în pantă ale digului. Inconfundabila
Elogiul maidanelor by https://republica.ro/elogiul-maidanelor [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
Sub pălăria de piatră din vârful stâncii își avea cuibul o familie de corbi , de unde și denumirea de Râpa Corbului. - E vreo legătură între Râpa Corbului și Râpa Scaunului , de care am amintit mai înainte ? am întrebat . - Nici una , cu excepția asemănării geologice. Acolo , spuneau cei bătrîni , că era odată , în stâncă săpat un scaun imens. Acolo , se zicea că și-au îngropat haiducii aurul jefuit de la cei care aveau prea mult. Au fost unii care au săpat după acel aur și bunicul
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1470252830.html [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
nu sunt geolog, dar întotdeauna mi s-a părut foarte ciudat acest platou , într-un ocean de creste deluroase. Dar despre asta , vom mai povesti și altă dată. Am plecat gânditor la vale , abordând în gând viitoare planuri de cercetare geologica a Podului Berții , dar mi-am amintit de Valea Trovanților așa că l-am chestionat pe Constantin : - E departe până la Valea Trovanților ? - Da și ne trebuie o mașină ca să ajungem acolo. - Seamănă cu trovanții de la Costești ? am întrebat. - Nu , aceștia sunt
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1470252830.html [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
de ori mai bine ca să,... puncte puncte. Anticii gândeau că mileniile sunt o perioadă imensă de timp, însă astăzi când vorbim de milioane de ani, de sute de milioane de ani, de miliarde de ani când e vorba de erele geologice sau despre vârsta sistemului solar ori a universulu, nu mai e așa. Probabil că dacă aceștia ar fi știut de cifrele care se avansează astăzi când vine vorba de vârsta pământului n-ar mai fi spus că o mie de
DESPRE CELE ŞAPTE ZILE ALE CREAŢIEI. AU FOST ZILE SAU MILIARDE DE ANI? de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_cele_sapte_zile_ale_creatiei_a_mihai_condur_1351803310.html [Corola-blog/BlogPost/369859_a_371188]