73 matches
-
(cunoscut mai adesea sub numele scurt Observatorul Geomagnetic Surlari, în engleză Surlari Geomagnetic Observatory) a fost fondat în 1943 ca unitate de cercetare a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
(cunoscut mai adesea sub numele scurt Observatorul Geomagnetic Surlari, în engleză Surlari Geomagnetic Observatory) a fost fondat în 1943 ca unitate de cercetare a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință pentru alcătuirea hărților geomagnetice naționale
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
mai adesea sub numele scurt Observatorul Geomagnetic Surlari, în engleză Surlari Geomagnetic Observatory) a fost fondat în 1943 ca unitate de cercetare a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință pentru alcătuirea hărților geomagnetice naționale. Pe plan internațional, face parte din rețeaua globală de observatoare geomagnetice INTERMAGNET, care studiază structura și fenomenologia câmpului magnetic planetar. Baza de date a Observatorului acoperă șase cicluri solare
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
Surlari Geomagnetic Observatory) a fost fondat în 1943 ca unitate de cercetare a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință pentru alcătuirea hărților geomagnetice naționale. Pe plan internațional, face parte din rețeaua globală de observatoare geomagnetice INTERMAGNET, care studiază structura și fenomenologia câmpului magnetic planetar. Baza de date a Observatorului acoperă șase cicluri solare, începând din anul 1943. Inițiativa înființării unei stații geomagnetice de
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință pentru alcătuirea hărților geomagnetice naționale. Pe plan internațional, face parte din rețeaua globală de observatoare geomagnetice INTERMAGNET, care studiază structura și fenomenologia câmpului magnetic planetar. Baza de date a Observatorului acoperă șase cicluri solare, începând din anul 1943. Inițiativa înființării unei stații geomagnetice de bază pentru teritoriul României a avut-o secția de geofizică aplicată din
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
hărților geomagnetice naționale. Pe plan internațional, face parte din rețeaua globală de observatoare geomagnetice INTERMAGNET, care studiază structura și fenomenologia câmpului magnetic planetar. Baza de date a Observatorului acoperă șase cicluri solare, începând din anul 1943. Inițiativa înființării unei stații geomagnetice de bază pentru teritoriul României a avut-o secția de geofizică aplicată din Institutul Geologic al României. Un memoriu în acest sens din anul 1941, formulat de Sabba S. Ștefănescu și adnotat de Mircea Socolescu, a fost avizat de directorul
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
lucrările de construcție. Infrastructura (clădirile pentru laboratoare și locuințe) a fost realizată de Institutul Geologic, cu contribuția materială a Administrației Comerciale pentru Prospecțiuni și Exploatări Miniere (ACEX). Sistemul înregistrator magnetic și aparatura pentru măsurători absolute au fost donate de Observatorul Geomagnetic din Potsdam. Mircea Socolescu a avut o contribuție importantă la găsirea amplasamentului noului observator, într-o zonă ferită de perturbații magnetice artificiale, și la proiectarea laboratoarelor amagnetice. Tot el a supravegheat executarea construcțiilor și a adus în țară aparatura, după
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
a unor personalități ale mediului științific românesc. Prezentarea făcută de Liviu Constantinescu la această solemnitate descrie scopul mai larg al observatorului, lămurind denumirea inițială de "Observatorul Geofizic Surlari-Căldărușani". Au început imediat operațiile de rutină "(înregistrarea continuă a variațiilor elementelor câmpului geomagnetic, măsurători periodice ale valorilor absolute)"; existența și activitatea Observatorului au fost aduse la cunoștința lumii științifice. În deceniul 1950 tematica cercetărilor a fost extinsă. A fost abordat studiul unor fenomene specifice, ca furtunile magnetice și perturbațiile în formă de golf
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
morfologia lor. În zona Observatorului a fost instalată prima stație de înregistrare a curenților telurici, ceea ce a permis un prim paralelism între perturbațiile înregistrate magnetic și electric. A fost inițiată măsurarea periodică a distribuției normale și variației seculare a câmpului geomagnetic pe teritoriul României, Observatorul servind drept stație de bază. Cunoașterea câmpului geomagnetic normal fiind importantă pentru prospecțiunile magnetice regionale, pentru asamblarea hărților magnetice la scară națională și pentru raportarea lor la un nivel unitar și la aceeași epocă, lucrările au
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
a curenților telurici, ceea ce a permis un prim paralelism între perturbațiile înregistrate magnetic și electric. A fost inițiată măsurarea periodică a distribuției normale și variației seculare a câmpului geomagnetic pe teritoriul României, Observatorul servind drept stație de bază. Cunoașterea câmpului geomagnetic normal fiind importantă pentru prospecțiunile magnetice regionale, pentru asamblarea hărților magnetice la scară națională și pentru raportarea lor la un nivel unitar și la aceeași epocă, lucrările au fost continuate în deceniile următoare. Participarea lui Liviu Constantinescu la congresul "Asociației
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
congresul "Asociației Internaționale de Geomagnetism și Aeronomie (IAGA)" din 1957, cu ocazia primului An Geofizic Internațional, a făcut cunoscut Observatorul pe plan internațional și a marcat începutul unei colaborări oficiale în cadrul rețelei mondiale de monitorizare a câmpului magnetic planetar. Observatorul Geomagnetic Surlari a început transmiterea periodică a datelor, prelucrate conform protocoalelor IAGA, la centrele mondiale de colectare acreditate. Începând din 1959 conducerea Observatorului a revenit lui Andrei Soare, care a asigurat continuitatea funcționării într-o perioadă de dificultăți materiale și blocaje
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
un "Buletin sintetic", devenit în 1962 "Anuarul observatorului". În 1996, odată cu trecerea la înregistrarea automată și prelucrarea digitală a datelor, editarea anuarelor a încetat; Observatorul a început trimiterea datelor, în mai puțin de 48 de ore, la nodurile de informație geomagnetică (GIN) ale rețelei INTERMAGNET, iar în 1998 a primit oficial statutul de "observator magnetic planetar". Datele INTERMAGNET, stocate într-o bază de date comună, sunt accesibile online și publicate anual pe disc optic. În anul 2006 Observatorul a devenit "instalație
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
fost refăcute termostatarea laboratoarelor și conexiunile electrice dintre laboratoare; s-a asigurat continuitatea înregistrărilor prin funcționarea în paralel a două stații trivariaționale digitale (componentele XYZ și câmpul total F). Instalarea legăturii prin satelit cu GIN Paris, realizată cu asistența Observatorului Geomagnetic din Niemegk, face ca în prezent variațiile geomagnetice înregistrate la Surlari să poată fi urmărite în timp real în Internet. Observatorul Geomagnetic Surlari ( în zona pilonului geodezic central, altitudine 84 m) este situat în pădurea Surlari, la circa 35 km
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
laboratoare; s-a asigurat continuitatea înregistrărilor prin funcționarea în paralel a două stații trivariaționale digitale (componentele XYZ și câmpul total F). Instalarea legăturii prin satelit cu GIN Paris, realizată cu asistența Observatorului Geomagnetic din Niemegk, face ca în prezent variațiile geomagnetice înregistrate la Surlari să poată fi urmărite în timp real în Internet. Observatorul Geomagnetic Surlari ( în zona pilonului geodezic central, altitudine 84 m) este situat în pădurea Surlari, la circa 35 km NE de București, între Valea Cociovaliștei și Valea
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
digitale (componentele XYZ și câmpul total F). Instalarea legăturii prin satelit cu GIN Paris, realizată cu asistența Observatorului Geomagnetic din Niemegk, face ca în prezent variațiile geomagnetice înregistrate la Surlari să poată fi urmărite în timp real în Internet. Observatorul Geomagnetic Surlari ( în zona pilonului geodezic central, altitudine 84 m) este situat în pădurea Surlari, la circa 35 km NE de București, între Valea Cociovaliștei și Valea Vlăsiei, care se unesc la 1,2 km spre est formând lacul Căldărușani. Amplasarea
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
minim efectul perturbator al gardului metalic înconjurător și al celorlalte clădiri, situate la periferie. Amagnetismul Observatorului este controlat periodic prin cartări micromagnetice precise. Pe planul alăturat sunt indicate clădirile complexului și sunt trasate izodinamele (liniile de intensitate constantă a câmpului geomagnetic, în cazul de față raportat la laboratorul de măsurători absolute) rezultând din verificarea făcută în 1983; se vede că laboratoarele de înregistrări și măsurători absolute sunt ferite de perturbații externe, fiind situate în câmp uniform. Observatorul a fost dotat în
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
măsurători absolute sunt ferite de perturbații externe, fiind situate în câmp uniform. Observatorul a fost dotat în 1943 cu un sistem de variometre Askania & Eschenhagen, care înregistrau variațiile elementelor H (componenta orizontală), D (declinația) și Z (componenta verticală) ale câmpului geomagnetic. Înregistrarea se făcea optic, pe hârtie fotografică, magnetogramele fiind developate și scanate manual. Magnetogramele furnizate de variometrele Askania dau o reprezentare sugestivă a variațiilor câmpului geomagnetic, de la "variația diurnă" tipică pentru o perioadă calmă până la manifestări agitate, diferite tipuri de
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
înregistrau variațiile elementelor H (componenta orizontală), D (declinația) și Z (componenta verticală) ale câmpului geomagnetic. Înregistrarea se făcea optic, pe hârtie fotografică, magnetogramele fiind developate și scanate manual. Magnetogramele furnizate de variometrele Askania dau o reprezentare sugestivă a variațiilor câmpului geomagnetic, de la "variația diurnă" tipică pentru o perioadă calmă până la manifestări agitate, diferite tipuri de perturbații individuale și "furtuni magnetice". Sistemul a funcționat neîntrerupt până în 2004, când furnizorul de hârtie fotografică a încetat producția. În deceniile următoare au fost instalate, respectiv
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
magnetometru trivariațional cu torsiune fotoelectrică, un magnetometru trivariațional Dimars și o stație magnetică digitală cu senzor triaxial Bartington. În ianuarie 2010 erau în funcțiune două stații Bartington și un magnetometru protonic Overhauser cu înregistrator Geometrics (FGE). Măsurătorile absolute ale câmpului geomagnetic s-au făcut la început (1943) cu un teodolit magnetic Askania cu inductor terestru. În deceniile următoare el a fost înlocuit printr-un sistem similar Mating & Wiesenberg și s-au adăugat un magnetometru orizontal cu cuarț QHM și o balanță
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
ca bază de raportare pentru înregistrări. Datele achiziționate cu sistemele analogice sau/și digitale calibrate cu instrumentele absolute sunt elaborate prin metode convenite de protocoale internaționale. Se urmărește prin aceasta punerea în evidență și separarea fenomenelor complexe care caracterizează câmpul geomagnetic cu cauze în interiorul adânc al Pământului (curenții de convecție din nucleul extern) precum și câmpul cu cauze externe, extins la mare distanță în spațiul extraterestru (curenți ionosferici, centurile de radiație, structura magnetosferei). Câmpul extern se manifestă printr-un spectru de variații
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
centurile de radiație, structura magnetosferei). Câmpul extern se manifestă printr-un spectru de variații larg și se datorează fluxului radiațiilor solare electromagnetice și corpusculare. Acest proces de monitorizare conduce la următoarele direcții de cercetare cu rezultate mai importante: Participarea Observatorului Geomagnetic Surlari la programul internațional de monitorizare complexă a câmpului magnetic planetar (INTERMAGNET) aduce o contribuție la reevaluarea periodică a modelului acestuia prin stabilirea "Câmpului Geomagnetic Internațional de Referință (IGRF)".
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
proces de monitorizare conduce la următoarele direcții de cercetare cu rezultate mai importante: Participarea Observatorului Geomagnetic Surlari la programul internațional de monitorizare complexă a câmpului magnetic planetar (INTERMAGNET) aduce o contribuție la reevaluarea periodică a modelului acestuia prin stabilirea "Câmpului Geomagnetic Internațional de Referință (IGRF)".
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
în centrul calotei de gheață "Antarctida de Est" și în cadrul Zonei Antarctice Australiene. Ca parte semnatară a Tratatului Antarcticii, Australia nu își exercită suveranitatea asupra teritoriului. Vostok este situată în apropiere de Polul Sud al Inaccesibilității și de Sud Polul geomagnetic, făcând-o unul din locurile optime pentru a observa schimbările în sfera magnetică a Pământului. Alte studii includ actinometria, geofizica, medicina și climatologia. Stația este la 3488 de metri deasupra nivelului mării și este cea mai izolată stație de cercetare
Stația Vostok () [Corola-website/Science/321734_a_323063]
-
și cu mașini cu șenile. Stațiunea Law-Racoviță adăpostește prima echipă de cercetători români din luna decembrie 2006, odată cu începutul verii australe. Echipa românească urmează să efectueze cercetări de bioprospectare, ecologice, de prognoză a vremii, de măsurare a activităților seismice și geomagnetice, de culegere a datelor privind interferențele în radiocomunicații. Bază românească de cercetări polare este construită din materiale anticorozive și termoizolante și dispune de un laborator, o stație radio, cinci spații de dormit și un depozit pentru combustibili. Din cele 13
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
1) și "SW 157th Avenue". Structura cuprinde numeroase pietre megalitice (în principal calcar format din corali), fiecare cântărind câteva tone. În prezent este o atracție turistică privată. Metoda de construcție rămâne o enigmă nedezlegată, propunându-se explicații supranaturale sau inversarea geomagnetică. Leedskalnin a susținut că toată materia ar fi acționată de ceea ce el a numit "magneți individuali". De asemenea, el a susținut că oamenii de știință din timpul său au căutat unde nu trebuia pentru a înțelege energia electrică și că
Edward Leedskalnin () [Corola-website/Science/331912_a_333241]