75 matches
-
necesare realizării obiectului său de activitate: a) Filiala Cluj-Napoca - cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Fântânele nr. 30, județul Cluj; ... b) Observatorul Geomagnetic Național Surlari "Liviu Constantinescu", cu sediul în satul Lipia, comuna Gruiu, județul Ilfov; ... c) Stația de Observare Geomagnetică "Dreptu", cu sediul în satul Dreptu, comuna Poiana Teiului, județul Neamț; ... d) Litoteca Națională București, cu sediul în municipiul București, Șos. Chitilei nr. 58, sectorul 1; ... e) Muzeul Geologic Național, cu sediul în municipiul București, șos. Kiseleff nr. 2, sectorul
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE din 10 noiembrie 2005 a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei - I.G.R. Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172023_a_173352]
-
135° Est), apare evident că cei doi poli sunt exact opuși pe glob (la fel ca și polii geografici). Acest fenomen i-a determinat pe geofizicieni să calculeze o poziție medie între polul geografic și cel magnetic, poziție denumită "pol geomagnetic". Acest pol este utilizat, printre altele, la stabilirea unghiului de declinație a axei de rotație a pâmântului. Polul Nord inaccesibil ("Northern Pole of Inaccessibility") este punctul cel mai îndepărtat de țărmuri (de uscat). El are coordonatele 84°03' Nord, 174°51
Polul Nord () [Corola-website/Science/297894_a_299223]
-
o cameră Wilson, a fotografiat traiectoria particulelor încărcate din radiația cosmică secundară și a determinat impulsul particulelor. În 1933 a fost descoperit și efectul est-vest, caracterizat prin acumularea unui surplus de particule provenite dinspre vest (datorită orientării lor în câmpul geomagnetic). Tot în 1933, Bruno Benedetto Rossi constată că radiația are două componente: componenta dură și componenta moale. Componenta moale poate fi oprită de un ecran de plumb de 10 cm grosime, iar componenta dură este atenuată la jumătate de un
Radiație cosmică () [Corola-website/Science/303208_a_304537]
-
circa 20.000 de dolari. Stațiunea Law-Racoviță adăpostește prima echipă de cercetători români din luna decembrie 2006, odată cu începutul verii australe. Echipa românească urmează să efectueze cercetări de bioprospectare, ecologice, de prognoză a vremii, de măsurare a activităților seismice și geomagnetice, de culegere a datelor privind interferențele în radiocomunicații. Programul de cercetare întreprins aici cuprinde studii legate de poluare, biochimie cu aplicații în biotehnologii din industria farmaceutică și alimentară, hidrologie (studiul lacurilor din zonă), studii medicale, meteorologice, observații astro-climatice. Probele recoltate
Stația Law-Racoviță () [Corola-website/Science/302317_a_303646]
-
al academicianului, a consemnat: Începând cu anul 1942, Liviu Constantinescu, asistent al profesorului Bădărău, își schimbă domeniul de preocupări științifice, aplecându-se asupra geofizicii, iar în urma recomandării profesorului Șerban Țițeica devine primul director al Observatorului Geofizic Surlari, numit astăzi "Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu”", poziție pe care a ocupat-o din anul 1943 până în anul 1958. După reforma învățământului, a fost succesiv conferențiar, profesor, profesor șef de catedră între anii 1949 și 1975, la Catedra de Geofizică ce a funcționat
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
Cercetări Geofizice. În anul 1957, împreună cu academicianul Gheorghe Demetrescu, a reprezentat România la Adunarea Generală a Uniunii Internaționale de Geodezie și Geofizică (UIGG), desfășurată la Toronto, unde a promovat Observatorul Geofizic de la Surlari, introducându-l în rețeaua internațională a observatoarelor geomagnetice, iar discuțiile avute cu seismologii Beno Gutenberg și Charles Francis Richter l-au determinat să se aplece asupra cercetării de seismologie centrate pe studiul cutremurelor din Vrancea. În anul 1961 a luat ființă, sub conducerea lui Sabba Ștefănescu, Centrul de
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
și cu mașini cu șenile. Stațiunea Law-Racoviță adăpostește prima echipă de cercetători români din luna decembrie 2006, odată cu începutul verii australe. Echipa românească urmează să efectueze cercetări de bioprospectare, ecologice, de prognoză a vremii, de măsurare a activităților seismice și geomagnetice, de culegere a datelor privind interferențele în radiocomunicații. Bază românească de cercetări polare este construită din materiale anticorozive și termoizolante și dispune de un laborator, o stație radio, cinci spații de dormit și un depozit pentru combustibili. Din cele 13
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
solar până la cel puțin 100 UA (vezi heliopauză). Această materie extrem de rarefiată este cunoscută sub numele de mediu interplanetar. Activitatea de pe suprafața Soarelui, cum ar fi erupțiile solare și ejecția masei coronale, perturbă heliosfera, generând vremea cosmică și cauzând furtuni geomagnetice. Cea mai mare structură din cadrul heliosferei este stratul de curent heliosferic, în formă de spirală, creat de acțiunea câmpului magnetic rotativ al Soarelui asupra mediului interplanetar. Câmpul magnetic al Pământului împiedică atmosfera sa de a fi deposedată de vântul solar
Sistemul solar () [Corola-website/Science/296587_a_297916]
-
(cunoscut mai adesea sub numele scurt Observatorul Geomagnetic Surlari, în engleză Surlari Geomagnetic Observatory) a fost fondat în 1943 ca unitate de cercetare a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
(cunoscut mai adesea sub numele scurt Observatorul Geomagnetic Surlari, în engleză Surlari Geomagnetic Observatory) a fost fondat în 1943 ca unitate de cercetare a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință pentru alcătuirea hărților geomagnetice naționale
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
mai adesea sub numele scurt Observatorul Geomagnetic Surlari, în engleză Surlari Geomagnetic Observatory) a fost fondat în 1943 ca unitate de cercetare a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință pentru alcătuirea hărților geomagnetice naționale. Pe plan internațional, face parte din rețeaua globală de observatoare geomagnetice INTERMAGNET, care studiază structura și fenomenologia câmpului magnetic planetar. Baza de date a Observatorului acoperă șase cicluri solare
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
Surlari Geomagnetic Observatory) a fost fondat în 1943 ca unitate de cercetare a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință pentru alcătuirea hărților geomagnetice naționale. Pe plan internațional, face parte din rețeaua globală de observatoare geomagnetice INTERMAGNET, care studiază structura și fenomenologia câmpului magnetic planetar. Baza de date a Observatorului acoperă șase cicluri solare, începând din anul 1943. Inițiativa înființării unei stații geomagnetice de
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
a Institutului Geologic al României. Observatorul este un centru de cercetare fundamentală în geomagnetism, cu aplicații la prospecțiunea geomagnetică; funcționează totodată ca stație de referință pentru alcătuirea hărților geomagnetice naționale. Pe plan internațional, face parte din rețeaua globală de observatoare geomagnetice INTERMAGNET, care studiază structura și fenomenologia câmpului magnetic planetar. Baza de date a Observatorului acoperă șase cicluri solare, începând din anul 1943. Inițiativa înființării unei stații geomagnetice de bază pentru teritoriul României a avut-o secția de geofizică aplicată din
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
hărților geomagnetice naționale. Pe plan internațional, face parte din rețeaua globală de observatoare geomagnetice INTERMAGNET, care studiază structura și fenomenologia câmpului magnetic planetar. Baza de date a Observatorului acoperă șase cicluri solare, începând din anul 1943. Inițiativa înființării unei stații geomagnetice de bază pentru teritoriul României a avut-o secția de geofizică aplicată din Institutul Geologic al României. Un memoriu în acest sens din anul 1941, formulat de Sabba S. Ștefănescu și adnotat de Mircea Socolescu, a fost avizat de directorul
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
lucrările de construcție. Infrastructura (clădirile pentru laboratoare și locuințe) a fost realizată de Institutul Geologic, cu contribuția materială a Administrației Comerciale pentru Prospecțiuni și Exploatări Miniere (ACEX). Sistemul înregistrator magnetic și aparatura pentru măsurători absolute au fost donate de Observatorul Geomagnetic din Potsdam. Mircea Socolescu a avut o contribuție importantă la găsirea amplasamentului noului observator, într-o zonă ferită de perturbații magnetice artificiale, și la proiectarea laboratoarelor amagnetice. Tot el a supravegheat executarea construcțiilor și a adus în țară aparatura, după
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
a unor personalități ale mediului științific românesc. Prezentarea făcută de Liviu Constantinescu la această solemnitate descrie scopul mai larg al observatorului, lămurind denumirea inițială de "Observatorul Geofizic Surlari-Căldărușani". Au început imediat operațiile de rutină "(înregistrarea continuă a variațiilor elementelor câmpului geomagnetic, măsurători periodice ale valorilor absolute)"; existența și activitatea Observatorului au fost aduse la cunoștința lumii științifice. În deceniul 1950 tematica cercetărilor a fost extinsă. A fost abordat studiul unor fenomene specifice, ca furtunile magnetice și perturbațiile în formă de golf
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
morfologia lor. În zona Observatorului a fost instalată prima stație de înregistrare a curenților telurici, ceea ce a permis un prim paralelism între perturbațiile înregistrate magnetic și electric. A fost inițiată măsurarea periodică a distribuției normale și variației seculare a câmpului geomagnetic pe teritoriul României, Observatorul servind drept stație de bază. Cunoașterea câmpului geomagnetic normal fiind importantă pentru prospecțiunile magnetice regionale, pentru asamblarea hărților magnetice la scară națională și pentru raportarea lor la un nivel unitar și la aceeași epocă, lucrările au
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
a curenților telurici, ceea ce a permis un prim paralelism între perturbațiile înregistrate magnetic și electric. A fost inițiată măsurarea periodică a distribuției normale și variației seculare a câmpului geomagnetic pe teritoriul României, Observatorul servind drept stație de bază. Cunoașterea câmpului geomagnetic normal fiind importantă pentru prospecțiunile magnetice regionale, pentru asamblarea hărților magnetice la scară națională și pentru raportarea lor la un nivel unitar și la aceeași epocă, lucrările au fost continuate în deceniile următoare. Participarea lui Liviu Constantinescu la congresul "Asociației
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
congresul "Asociației Internaționale de Geomagnetism și Aeronomie (IAGA)" din 1957, cu ocazia primului An Geofizic Internațional, a făcut cunoscut Observatorul pe plan internațional și a marcat începutul unei colaborări oficiale în cadrul rețelei mondiale de monitorizare a câmpului magnetic planetar. Observatorul Geomagnetic Surlari a început transmiterea periodică a datelor, prelucrate conform protocoalelor IAGA, la centrele mondiale de colectare acreditate. Începând din 1959 conducerea Observatorului a revenit lui Andrei Soare, care a asigurat continuitatea funcționării într-o perioadă de dificultăți materiale și blocaje
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
un "Buletin sintetic", devenit în 1962 "Anuarul observatorului". În 1996, odată cu trecerea la înregistrarea automată și prelucrarea digitală a datelor, editarea anuarelor a încetat; Observatorul a început trimiterea datelor, în mai puțin de 48 de ore, la nodurile de informație geomagnetică (GIN) ale rețelei INTERMAGNET, iar în 1998 a primit oficial statutul de "observator magnetic planetar". Datele INTERMAGNET, stocate într-o bază de date comună, sunt accesibile online și publicate anual pe disc optic. În anul 2006 Observatorul a devenit "instalație
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
fost refăcute termostatarea laboratoarelor și conexiunile electrice dintre laboratoare; s-a asigurat continuitatea înregistrărilor prin funcționarea în paralel a două stații trivariaționale digitale (componentele XYZ și câmpul total F). Instalarea legăturii prin satelit cu GIN Paris, realizată cu asistența Observatorului Geomagnetic din Niemegk, face ca în prezent variațiile geomagnetice înregistrate la Surlari să poată fi urmărite în timp real în Internet. Observatorul Geomagnetic Surlari ( în zona pilonului geodezic central, altitudine 84 m) este situat în pădurea Surlari, la circa 35 km
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
laboratoare; s-a asigurat continuitatea înregistrărilor prin funcționarea în paralel a două stații trivariaționale digitale (componentele XYZ și câmpul total F). Instalarea legăturii prin satelit cu GIN Paris, realizată cu asistența Observatorului Geomagnetic din Niemegk, face ca în prezent variațiile geomagnetice înregistrate la Surlari să poată fi urmărite în timp real în Internet. Observatorul Geomagnetic Surlari ( în zona pilonului geodezic central, altitudine 84 m) este situat în pădurea Surlari, la circa 35 km NE de București, între Valea Cociovaliștei și Valea
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
digitale (componentele XYZ și câmpul total F). Instalarea legăturii prin satelit cu GIN Paris, realizată cu asistența Observatorului Geomagnetic din Niemegk, face ca în prezent variațiile geomagnetice înregistrate la Surlari să poată fi urmărite în timp real în Internet. Observatorul Geomagnetic Surlari ( în zona pilonului geodezic central, altitudine 84 m) este situat în pădurea Surlari, la circa 35 km NE de București, între Valea Cociovaliștei și Valea Vlăsiei, care se unesc la 1,2 km spre est formând lacul Căldărușani. Amplasarea
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
minim efectul perturbator al gardului metalic înconjurător și al celorlalte clădiri, situate la periferie. Amagnetismul Observatorului este controlat periodic prin cartări micromagnetice precise. Pe planul alăturat sunt indicate clădirile complexului și sunt trasate izodinamele (liniile de intensitate constantă a câmpului geomagnetic, în cazul de față raportat la laboratorul de măsurători absolute) rezultând din verificarea făcută în 1983; se vede că laboratoarele de înregistrări și măsurători absolute sunt ferite de perturbații externe, fiind situate în câmp uniform. Observatorul a fost dotat în
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]
-
măsurători absolute sunt ferite de perturbații externe, fiind situate în câmp uniform. Observatorul a fost dotat în 1943 cu un sistem de variometre Askania & Eschenhagen, care înregistrau variațiile elementelor H (componenta orizontală), D (declinația) și Z (componenta verticală) ale câmpului geomagnetic. Înregistrarea se făcea optic, pe hârtie fotografică, magnetogramele fiind developate și scanate manual. Magnetogramele furnizate de variometrele Askania dau o reprezentare sugestivă a variațiilor câmpului geomagnetic, de la "variația diurnă" tipică pentru o perioadă calmă până la manifestări agitate, diferite tipuri de
Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu” () [Corola-website/Science/318324_a_319653]