835 matches
-
țară și unicul parc din România a cărui suprafață (aproape 62 de mii de hectare) include un întreg bazin hidrografic și un singur masiv montan. În hotarul Parcului au fost delimitate 11 rezervații naturale, cu un profil extrem de divers: geologic, geomorfologic, hidrologic, floristic, faunistic și speologic. Rezervația Muntele Domogled, de exemplu, este recunoscută în lumea specialiștilor ca o adevărată grădină botanică naturală, în care trăiesc peste o mie de specii, multe constituind adevărate rarități, de o importanță fitogeografică deosebită. Recent, la
Agenda2005-09-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283442_a_284771]
-
pe drumul de pământ care putea fi circulat numai pe vreme bună, când era uscat; pe timp ploios, circulația cu carele de transport era posibilă doar dacă se foloseau mai multe perechi de boi sau cai. Cauza-cauzelor stă în structura geomorfologică a solului care se încadrează în morfologia de ansamblu a Podișului Central Moldovenesc în care se încadrează și Colinele Tutovei. Relieful actual care s-a format treptat prin retragerea apelor mărilor neo-pliocene spre actualul bazin al Mării Negre, fiind derivat din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unei apărări mobile în fața unui atac masiv de de tancuri. În preajmă, la circa un kilometru spre nord-vest, ni se arătară semețe cele două movile ciudate (care au dat nume satului Movileni), crescute prin te miri ce mister, căci unități geomorfologice nu puteau fi. Specialiștii în istoria antică presupun că ar fi necropole aparținătoare culturii Cucuteni. Ostașii români își încropiseră în coama lor, în vara lui 1944, un punct de observație și un locaș pentru un tun de calibru ușor sau
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
cartea sa intitulată „Încotro-i țara, domnule sublocotenent?”. Îi pot spune acum identificatorului cele trei tipuri de hazard manifestate în timp în mod individual ori prin suprapunere fenomenologică pe teritoriul țării noastre - și este vorba aici despre hazardul climatic, cel geomorfologic și cel hidrologic -, că noi, cei de acum, suntem siliți să coborâm, din nefericire, zilnic câte o altă treaptă existențială înspre întuneric, arareori mai fiind învredniciți de către divinitate cu bucuria de a găsi în sufletele mute de lângă noi bucuria Luminii
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
altceva în afara „bibliei” marxiste! În față au oceanul nemărginit iar în spate orașul Monterey sau largul golfului, la marginile căruia se înalță ultimele încercări orogenetice ale munților Coastei de a-și desăvârși poziția, pentru încă ceva timp la scara devenirilor geomorfologice ale scoarței terestre. Porțile la intrarea limuzinelor se deschid sau se închid comandate de la sute de metri, greu găsești exact momentul de a te cățăra pe ceva pentru a arunca o privire „indiscretă” nesătulei dar bănuitei lor turpitudini, nu poți
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
în seamă de oficialitățile armenești, ci privit ca un individ atins de paranoia. Acesta e un profesor de geografie zelos care într-o zi, in timp ce își procura, direct din natură, materialul didactic pentru o lecție legată de structura geomorfologică a Pământului, trăi o experiență ce ține de paranormal. În timp ce săpa după roci îl prinse o ploaie, iar un fulger, atras de târnăcopul său, îl trimise pentru câteva ore bune într-un univers paralel. Locul în care fusese fulgerat era
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
forestier Unitatea funcțională a biosferei, constituită din biocenoză, în care rolul predominant îl are populația de arbori, și stațiunea în care se află aceasta Ecosistem forestier cu valoare conservativă ridicată Arboret sau ansamblu de arborete cu caracteristici floristice, faunistice, geologice, geomorfologice, hidrologice, climatice, paleontologice sau de altă natură, care au valoare ecologică, științifică sau culturală deosebită și care sunt strict protejate prin încadrare în tipul I de categorii funcționale Evaluarea lemnului Acțiunea de culegere de informații privind locația, suprafața pe care
CODUL SILVIC din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293218]
-
și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Astfel, în Ciclul II au
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290921]
-
dezvoltarea așezărilor umane și reglementarea construcțiilor în zonele inundabile. În acest sens, este necesar să fie determinat hazardul și riscul la inundații, iar rezultatele evaluărilor să fie comunicate celor potențial afectați. Printr-o planificare a teritoriului, bazată pe caracteristicile geografice / geomorfologice ale unităților administrativ-teritoriale - centrată pe planificarea sustenabilă a modului de utilizare a teritoriului în zonele expuse la inundații - riscurile pot fi adesea evitate înainte ca acestea să apară. Prin acest obiectiv se are în vedere conservarea strictă a zonelor de
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
stagnarea apei pe perioade lungi de timp; ... e) necesită lucrări de suport, instalarea vegetației, având nevoie de o perioadă de "liniște"; ... f) există zone unde soluțiile verzi nu pot fi aplicate datorită condițiilor pedologice (sol prea sărac sau superficial) și/sau geomorfologice (pantă excesivă, altitudine), instabilitate a terenului (zone cu alunecări intense, eroziune în adâncime nestabilizată) și altele asemenea. ; ... g) realizarea plantațiilor implică și lucrări de întreținere specifice, până la închiderea "stării de masiv" (descopleșiri, mobilizări, prașile și altele asemenea) și a
ANEXĂ din 4 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292390]
-
de granița de stat a Bulgariei, iar la est de bazinul hidrografic al râului Olt (figura 1). Figura 1. Delimitarea teritorială la nivel național a bazinului hidrografic administrat de A.B.A. Jiu Relieful este caracterizat de prezența a trei mari zone geomorfologice: 21% munte (M-ții Mehedinți, M-ții Cernei, M-ții Godeanu, M-ții Retezat, M-ții Vulcan, M-ții Șureanu și M-ții Parâng), 47% podiș și dealuri (Podișul Coșuștea, Podișul Argetoaia, Podișul Jiețului, Podișul Sterpoaia, Podișul Amaradia), câmpie 32%
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
prin conuri de dejecție, bine dezvoltate la vărsarea Jiului în Dunăre și în general la baza teraselor. Clima prezintă un caracter temperat cu variații de la N la S și de la V la E. Această diferențiere se datorează condițiilor geomorfologice, cât și influenței climatice mediteraneene care se face simțită în zona de vest și a fost constatată în toate elementele climatice. În ceea ce privește regimul termic, pe versantul sudic al munților Retezat temperaturile medii anuale au valori cuprinse între
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
și o evaluare a consecințelor negative potențiale ale viitoarelor inundații ("Future floods") pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică, luând în considerare pe cât posibil probleme ca topografia, poziția cursurilor de apă și caracteristicile lor generale hidrologice și geomorfologice, inclusiv albiile majore ca zone de retenție naturală, eficiența infrastructurilor de apărare pentru protecția împotriva inundațiilor, poziția zonelor populate, zonele cu activitate economică și dezvoltare pe termen lung, inclusiv efectele schimbărilor climatice asupra apariției inundațiilor. Astfel, în Ciclul II au
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
petrografic, în situl ROSCI0220 există două tipuri de depozite, respectiv depozite deluviale, care ocupă aproape tot arealul ariei protejate, cu excepția extremității vestice, unde se întâlnesc pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase (a se consulta Anexa 3.5. Harta geologică). Sub aspect geomorfologic, teritoriul ariei protejate se integrează în totalitate spațiului geografic al Câmpiei Înalte a Someșului, mai precis subunității acesteia numită Câmpia Sălacea- Roșiori, care ocupă partea sud-vestică a Câmpiei Înalte Someșene și se prezintă sub forma unei fâșii înguste de numai
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
cadrul ariei protejate Nr Intervale hipsometrice Procent de ocupare (%) 1 118-130 11.68 2 130-150 24.30 3 150-165 38.34 4 165-182 25.56 Din analiza hărții înclinării versanților se observă o distribuție a valorilor unghiurilor de pantă în corelație cu ceilalți indicatori geomorfologici. Suprafețele cu valori ale unghiului de pantă de 0-2 grade ocupă un procent mare din total, de 21.56%. Suprafețele cu aceste valori sunt distribuite la nivelul interfluviilor dintre cele trei văi și la nivelul albiilor de vale. Sunt suprafețe caracterizate
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
0-2 grade ocupă un procent mare din total, de 21.56%. Suprafețele cu aceste valori sunt distribuite la nivelul interfluviilor dintre cele trei văi și la nivelul albiilor de vale. Sunt suprafețe caracterizate de o dinamică și intensitate redusă a proceselor geomorfologice fiind dominate în special de procese pe verticală (infiltrări ale precipitațiilor, levigări ale sărurilor din sol. Clasa de pante de 2.1-5 grade deține cea mai însemnată proporție, 48.65% din total; suprafețele care intră în această clasă sunt distribuite atât la
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
desfășoară la partea superioară a versanților, în zona de tranziție spre suprafețele interfluviale mai netede. Ocupă încă un procent important din suprafață deținând 20.04% din totalul suprafeței arealului protejat. Este spațiul caracterizat de un debut al intensității și dinamicii proceselor geomorfologice cu șiroiri, eroziune în suprafață și procese de tip creep. După acest nivel se remarcă o scădere bruscă a ponderii claselor care urmează astfel că, a patra clasă, cea de 5.1-10 grade deține doar 2.45% din suprafața totală. Suprafețele cu
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296511]
-
de suprafata pe care s-au format solurile il constituie deluviile, pe versanti si eluviile,pe locurile asezate. ... 4.2.2. Geomorfologie Din punct de vedere morfostructural, teritoriul face parte din Unitatea de orogen(I) carpatica muntoasa(A) ,Subunitatea cristalino-mezozoica(a), Masivul Meridional( 2). Unitatea geomorfologică predominantă este platoul. Configurația terenului este variată, de la plană la cel mai frecvent ondulată. Altitudinea minimă este de 500 m ( u.a. 155A), iar cea maximă este de 780 m ( u.a. 125A,B) - media se situează în jurul a 600 m
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
4. Date geologice privind perimetrul 4.1. Stratigrafia și tectonica zăcământului ... 4.2. Tectonica perimetrului ... 4.3. Condiții hidrogeologice ... 4.4. Substanța minerală utilă ... ... 5. Programul lucrărilor de explorare - metodica de cercetare geologică propusă 5.1. Lucrări de teren 5.1.1. Lucrări de cartare geologică și geomorfologică ... 5.1.2. Măsurători geofizice și geochimice ... 5.1.3. Foraje de explorare (de la suprafață și din subteran) ... 5.1.4. Lucrări miniere (șanțuri, puțuri miniere, abataje, galerii, suitori, plan înclinat, semitranșee și tranșee etc.) ... 5.1.5. Lucrări de exploatare experimentală ... 5.1.6. Ridicări topografice ... 5.1.7. Prelevări
ORDIN nr. 280 din 3 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298934]
-
Română, la est de râul Argeș, între râul Dâmbovița și pârâul Colentina, în zona comunei Cornățelu. Altitudinea este constantă pe toată întinderea unități de producție, fiind de 170 m. Terenul este plan cu unele depresiuni care nu influențează vegetația Formele geomorfologice întâlnite sunt: câmpia de subsidenta dezvoltată pe materiale luto- argiloase. Altitudinea minima este de 110 m (ua 18), cea maxima 260 m (ua 64 B). Configurația terenului este plană. Diferențele de nivel sunt mici, iar acestea nu influențează regimul de
AMENAJAMENTUL SILVIC din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/297127]
-
Ca urmare a acestor alternanțe și succesiuni de roci, permeabile și impermeabile, între argilele care au o largă răspândire, sunt create condiții potențiale de degradare a terenurilor prin eroziune și mai ales prin alunecare. 4.2.2. Geomorfologie Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul pe care se întinde pădurea analizată aparține regiunii de munte a Carpaților Orientali, zona de curbură a Carpaților, Munții Vrancei, bazinul râului Zăbala. Unitatea geomorfologică predominantă în cuprinsul fondului forestier este versantul. Configurația terenului este ondulată pe cea mai
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
terenurilor prin eroziune și mai ales prin alunecare. 4.2.2. Geomorfologie Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul pe care se întinde pădurea analizată aparține regiunii de munte a Carpaților Orientali, zona de curbură a Carpaților, Munții Vrancei, bazinul râului Zăbala. Unitatea geomorfologică predominantă în cuprinsul fondului forestier este versantul. Configurația terenului este ondulată pe cea mai mare parte din suprafață, frământată și plană din totalul unității de protecție. Expoziția generală a unității este vestică și sud - estică. Totuși datorită fragmentării reliefului de
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
profunzimii solurilor, care crește de la culme către firul văilor și se reduce odată cu sporirea pantei. Scurgerea apelor pluviale este mai mare pe terenurile puternic înclinate. Pantele mari înlesnesc declanșarea proceselor de eroziune și alunecările de teren. Multitudinea factorilor geomorfologici enunțați se află în strânsă legătură unii cu alții, determinând formarea solurilor, repartizarea vegetației în spațiu, precum și productivitatea acesteia. Relieful influențează atât răspândirea și caracteristicile solului (profunzime, intensitatea erodării ș.a.), cât și procesele de solificare, prezența vegetației forestiere și
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
ariei naturale protejate; versanții cu orientare spre Sud și Sud-Vest ocupă sub 10% din teritoriul ariei naturale protejate. Panta este un parametru morfometric important, fiind unul din factorii ce influențează dinamica și evoluția reliefului prin accelerarea sau încetinirea unor procese geomorfologice. Panta terenului reprezintă unghiul de înclinare a suprafeței topografice față de planul orizontal. Pantele dominante sunt în intervalul 10-20°, 47,36% și 20-30°, 20,88 %. De remarcat este că nu există suprafețe cu pante mai mari de 50 de grade. Etajul montan
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
active sau mai vechi, sunt întâlnite și în cadrul văilor principale sau secundare din acest sector înalt. În zonele în care predomină marnele, se pot declanșa torenți noroioși. În etajul montan, degradarea terenurilor este generată în special de despădurire. Procesele geomorfologice cu potențial accentuat de degradare, precum torențialitate și alunecări de teren, pot afecta direct habitatele forestiere. Acestea sunt vulnerabile în situația în care se suprapun pe teritorii cu risc față de procesele amintite. Dinamica accentuată a modificărilor de relief are
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]