176 matches
-
o aplecare evidentă către latura fizică a geografiei ca știință, cu atât mai mult spre geomorfologie ca știință, iar acest lucru l-am asociat prestației imbatabile, academice prin excelență a domnului profesor. Era un „colos” în tehnica experimentală aplicativă a geomorfologiei, un fin observator al proceselor în speță, un profesor universitar complet, de care eu auzisem prima dată la Brăila. Doamna profesoară Moise îi fusese studentă în anii ’60 și-mi spusese ce privilegiu aveam, avându-l ca profesor pe acest
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
triunghiularul abordării sistemice” în materie de geografie fizică, montat pe nume referențiale ale geografiei ca știință, ca de pildă Băcăoanu-Barbu-Ungureanu. Cu domnul profesor Băcăoanu ne-am întâlnit prima dată în anul II, la vremea aceea făceam împreună și cursul de geomorfologie, în egală măsură și lucrările practice aferente acestuia. Era un domn înalt, o construcție organică, bine articulată, un om „frumos la chip și suflet”, un om a cărui „generozitate atitudinală și verbală” făcea să te simți util, respectat și ascultat
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
practice aferente acestuia. Era un domn înalt, o construcție organică, bine articulată, un om „frumos la chip și suflet”, un om a cărui „generozitate atitudinală și verbală” făcea să te simți util, respectat și ascultat în egală măsură. Cursul de geomorfologie îl aveam totdeauna marți dimineața, iar cel de lucrări practice la finele săptămânii, seara de la orele 17. Totdeauna când intra la curs saluta în formula domniei sale inedită și cuceritoare: „Tinerețe, tinerețe, bună dimineața!”. Venea apoi un moment pregătitor când ne
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
și măsuri de întreținere. - Alte măsuri de consolidare prevăzute pe parcursul funcționarii, corelate cu lucrările de protecție a mediului. - Organizarea sistemului de supraveghere a lucrărilor de apărare. d. Combaterea eroziunii solului - Prezentarea lucrărilor și instalațiilor, caracteristicile tehnice. - Date referitoare la hidrologie, geomorfologie și vegetație a zonei amenajate. - Instalații și măsuri pentru urmărirea în timp a comportării lucrărilor, influenței acestora asupra mediului ambiant și productivității terenurilor. e. Desecări și asanări - Prezentarea sistemului de desecare sau drenare suprafețe, proveniență excesului de umiditate, bilanțul hidric
ORDIN nr. 437 din 17 iulie 1991 privind reglementări din punct de vedere al protecţiei mediului a desfăşurării activităţilor ce au legătură cu factorii de mediu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139662_a_140991]
-
care înlesnesc accesul în zonă. De asemenea, se vor evidenția vecinii teritoriului comunal, în ordinea punctelor cardinale. 2. Caracterizarea condițiilor fizico-geografice Acest punct va cuprinde considerații de ordin general asupra condițiilor de relief, clima și vegetație din zonă. 2.1. Geomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, ținându-se seama de rocă subiacenta, materialul parental al solului, de formele de macrorelief (deal, câmpie, terasă, lunca) și de formele de microrelief (suprafață plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este
NORME TEHNICE din 15 mai 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144593_a_145922]
-
care înlesnesc accesul în zonă. De asemenea, se vor evidenția vecinii teritoriului comunal, în ordinea punctelor cardinale. 2. Caracterizarea condițiilor fizico-geografice Acest punct va cuprinde considerații de ordin general asupra condițiilor de relief, clima și vegetație din zonă. 2.1. Geomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, ținându-se seama de rocă subiacenta, materialul parental al solului, de formele de macrorelief (deal, câmpie, terasă, lunca) și de formele de microrelief (suprafață plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este
NORME TEHNICE din 3 iunie 2002 de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144599_a_145928]
-
care înlesnesc accesul în zonă. De asemenea, se vor evidenția vecinii teritoriului comunal, în ordinea punctelor cardinale. 2. Caracterizarea condițiilor fizico-geografice Acest punct va cuprinde considerații de ordin general asupra condițiilor de relief, clima și vegetație din zonă. 2.1. Geomorfologia teritoriului se va prezenta pe scurt, ținându-se seama de rocă subiacenta, materialul parental al solului, de formele de macrorelief (deal, câmpie, terasă, lunca) și de formele de microrelief (suprafață plana, versant, crov, fund de vale etc.). Acolo unde este
ORDIN nr. 212 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice de întocmire a proiectelor de organizare a teritoriului exploataţiilor agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144592_a_145921]
-
este interzisă. ... (4) Arhitectură noilor construcții din zona costiera trebuie să se încadreze în arhitectură locală și să nu afecteze peisajul. ... (5) Instalațiile edilitare din zona costiera se vor proiecta și se vor realiza astfel încât să nu afecteze deplasarea sedimentelor, geomorfologia terenului, linia țărmului sau calitatea apelor. Articolul 29 Camparea se va face numai în structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate. Articolul 30 Actele tehnico-juridice pentru construirea de terenuri de sport, inclusiv de golf, vor fi emise numai
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
amenajare a teritoriului și de urbanism se prevăd căile de acces în zona costiera, de preferință pietonale sau pentru biciclete. (2) Autorizațiile de construcție se vor acorda numai pentru exteriorul benzii litorale (de 50-150 m), care va fi stabilită în funcție de geomorfologia terenului. ... ----------- Alin. (2) al art. 60 a fost modificat de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 280 din 24 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 454 din 26 iunie 2003. (3) Amplasarea oricăror construcții pe terenuri acoperite
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
teritoriale pentru protecția mediului și a celor pentru gospodărirea apelor cu privire la producerea unei poluări accidentale, de către cei care au produs-o; ... e) proiectarea instalațiilor edilitare și a altor lucrări în zona costiera, a căror realizare conduce la afectarea deplasării sedimentelor, geomorfologiei liniei țărmului sau calității apelor; ... f) întreținerea necorespunzătoare a lucrărilor de protecție a mâlurilor, plajelor, falezelor și a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor; ... g) acordarea de acte tehnico-juridice pentru construirea de terenuri de golf, cu
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 202 din 18 decembrie 2002 (*actualizata*) privind gospodarirea integrată a zonei costiere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147010_a_148339]
-
1.1.1. Materiale naturale 3.1.1.2. Straturi adăugate artificial 3.1.2. Caracteristici geotehnice 3.1.3. Seismicitate 3.1.3.1. Fălii tectonice, zone instabile 3.1.3.2. Istoria cutremurelor din zona amplasamentului 3.2. Geomorfologia și topografia amplasamentului 3.2.1. Stabilitatea amplasamentului 3.2.1.1. Stabilitatea pantei amplasamentului 3.2.1.2. Eroziunea de suprafață 3.2.2. Impactul zonei înconjurătoare 3.2.2.1. Alunecări de teren 3.2.2.2. Avalanșe
NORMA din 5 septembrie 2002 de dezafectare a obiectivelor şi instalaţiilor nucleare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147060_a_148389]
-
proiectare a instalațiilor de gospodărire a deșeurilor se vor analiza factorii caracteristici care pot avea implicații importante în reducerea necesităților de control instituțional după închidere, din următoarele domenii: a) geologie structurală și seismologie; ... b) geochimie; ... c) mineralogie; ... d) geografie și geomorfologie; ... e) hidrografia și hidrogeologia apelor de suprafață și apelor subterane; ... f) climatologie; ... g) demografie și modul de utilizare a pământului; ... h) floră și fauna; ... i) aspecte arheologice și de moștenire culturală; ... j) acceptul populației locale. ... Articolul 57 (1) Caracteristicile locației
NORME DE SECURITATE RADIOLOGICA din 26 septembrie 2002 privind gospodărirea deşeurilor radioactive provenite de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147052_a_148381]
-
pentru expediere, stivuirea coletelor, manipulare, stocare în tranzit, disiparea căldurii, evitarea criticitatii la transport, pregătire și intervenție la accidente de transport; ... r) prezentarea sumara a radiației neutronice; ... s) elementele de geologie, hidrologie, geotehnica, meteorologie, climatologie, biologie, geochimie, seismologie, geomecanica, geotectonica, geomorfologie, coroziune, legate de amplasarea activităților cu surse închise și deschise, și studiile implicate de acestea; ... ț) caracteristicile matricii de beton, bitum, polimeri etc. la tratarea deșeurilor radioactive; ... u) managementul deșeurilor radioactive rezultate din activități cu surse închise și deschise; ... v
NORME din 15 octombrie 2002 privind eliberarea permiselor de exercitare a activităţilor nucleare şi desemnarea experţilor acreditaţi în protecţie radiologica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147203_a_148532]
-
canalului. Au fost mai multe zone cu cantități mai mici de pământ antrenate, într-o zonă s-a produs un ebulment de 15.000 mc, care a fost cea mai mare alunecare de taluz. Alunecările și deformațiile s-au datorat geomorfologiei terenului, stratificației și naturii straturilor precum și condițiilor hidrogeologice din amplasament. Acest lucru se datorează faptului că nu s-au făcut studii geologice și hidrologice suficiente înainte de începerea excavațiilor și nu au fost oprite lucrările de excavații imediat cu au apărut
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
1.1. PARCURI ȘI REZERVAȚII NATURALE DIN PODIȘUL COLORADO Podișul Colorado este poate regiunea de pe Terra care concentrează cea mai mare densitate de parcuri și rezervații naturale, lucru perfect explicabil prin unicitatea acestei unități de relief, ce fascinează deopotrivă geologii, geomorfologii sau cercetătorii din alte domenii cât și turiștii dornici să admire peisaje de neuitat. Situat pe teritoriul statelor Colorado, New Mexico, Utah și Arizona, Podișul Colorado s-a dezvoltat în bazinul râului cu același nume, fiind un masiv median (un
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
ansamblul lor, cât și de cercetări mai amănunțite, asupra unor masivi, cum ar fi: Bucegii, Piatra Craiului, Făgăraș, etc. Din rândul geografilor cu piosenia necesară, reținem pe: - George Vâlsan (1885-1935), geograf, profesor universitar și academician cu contribuții deosebite În domeniul geomorfologiei și al toponimei. Acestui mare om și savant, Carpații Meridionali, i-au fost foarte aproape de inima sa nobilă. - Vintilă Mihăilescu (1890-1978), geograf, profesor universitar și academician, atât prin scrierile sale (Geografia fizică a României, 1936, Geografia teoretică, 1968, etc) cât
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
trăinicie în memorie. Personal, m-am convins de acest lucru în doar cele patru prelegeri audiate în cadrul cursului intitulat " Atmosfera". De ce atmosfera? ... pentru că își desfășura cursul de Geografie generală în patru secțiuni ... corespunzătoare celor patru geosfere ale globului pământesc: Litosfera (Geomorfologia = Morfologia terestră, cum o intitula el), Atmosfera (Climatologia), Hidrosfera (Hidrologia), Biosfera (Biogeografia). Pentru fiecare serie de studenți el prezenta doar unul singur pe an. Geografia României era prezentată sub formă de seminar (de regulă la ani mai mari, III și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a doua latură a pregătirii studenților, respectiv Geografia umană cu toate ramurile ei, la un nivel tot atât de înalt ca și Geografia fizică a lui M.David. Dacă M.David strălucea prin trăinicia argumentării și corelarea cu toate domeniile conexe (geologia, geomorfologia, climatologia, hidrologia, biologia, pedologia), Gh.Năstase strălucea prin interferența cu Istoria, Demografia, Etnografia, Toponimia, Antropologia etc.), fiind totodată un bun cunoscător a numeroase limbi străine (rusa, franceza, engleza, germana ș.a.). Am admirat la el și stilul conciziei, preciziei în vorbire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
climatologia, hidrologia, biologia) dețineau o pondere importantă în pregătirea geografilor ieșeni, de unde și poziționarea geografiei în cadrul Facultății de Științe Naturale, fiind singura din țară care punea accent pe studiul naturii cu geosferele sale (desigur, fără a ignora antroposfera), dar accentuând geomorfologia (singura nerevendicată de alte discipline) și abordând inclusiv climatologia și hidrologia sub forma lor geografizată. Doar biologia (botanica, zoologia), mult specializată, neputând fi acoperită de geografi, a fost predată de biologi, în formă pură la începuturi ... și adaptată mai apoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și camera laboranților. Eu, la început, cu titlul de "preparator", nu aveam un statut didactic precizat " Stai unde vrei și lucrezi cu cine-ți place". La început am stat în bibliotecă și asistam benevol la cursuri (Geografia României I.Gugiuman, Geomorfologie C.Martiniuc, Geografia umană și economică I.Șandru) și supravegheam lucrările practice de Geomorfologie la C.Martiniuc, care m-a și invitat să mă mut cu el în birou. Din anul universitar 1950/1951 a început să se intre tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
didactic precizat " Stai unde vrei și lucrezi cu cine-ți place". La început am stat în bibliotecă și asistam benevol la cursuri (Geografia României I.Gugiuman, Geomorfologie C.Martiniuc, Geografia umană și economică I.Șandru) și supravegheam lucrările practice de Geomorfologie la C.Martiniuc, care m-a și invitat să mă mut cu el în birou. Din anul universitar 1950/1951 a început să se intre tot mai plenar în dispozițiile legii restructurării învățământului superior din 1948, prin introducerea de obiecte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
superior din 1948, prin introducerea de obiecte noi. Întrucât cadrele de bază (Mihai David, Gh.Năstase și N.Lupu) erau îndepărtate politic, iar cele din a doua generație erau puține și strict specializate (I.Gugiuman în Climatologie, C.Martiniuc în Geomorfologie, I.Șandru în Geografie umană, I.Sârcu în Geografia României, Victor Sficlea în Cartografie-Topografie), eu fiind primul din a treia generație și singurul pentru încă vreo doi ani până la noi încadrări (V.Băcăuanu, I.Hârjoabă, I.Donisă, Al.Ungureanu ș.a.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
până la formarea de specialiștii în anii următori, plus faptul că am fost direct investit cadru de predare la Geografia României (până la titularizarea lui I.Sârcu din 1951/1952). Dacă la acestea mai adaug cursurile, lucrările practice și/sau seminariile de Geomorfologie, Climatologie, Hidrologie, Biogeografie și Pedologie ținute la Institutul Pedagogic Iași, îmi dau seama că în primii 10-15 ani de activitate a trebuit să fac față la 17 discipline geografice. A fost pentru mine un efort extraordinar de voință și stăruință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
-Lector, 1.X.1957-14.IX.1975; -Conferențiar,15.IX.1975-14.IX.1982; -Profesor,15.IX.1982-1.VII.1987 și profesor consultant din 1987; -Conducător de doctorat, din 5.IX.1990. 4.Activitatea științifică, în domeniile: geografie fizică, geografie landșaftică, pedogeografie, geomorfologie. 5.Atestări onorifice naționale și internaționale: -Membru al Societății Române de Geografie; -Membru al Societății Naționale Române de Știința Solului; -Membru de Onoare al Societății Naționale Române de Știința Solului; -Membru al Societății Internaționale de Știința Solului; -Membru al Academiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și pol.a R.S.R., Centr.de șt.soc., Iași. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1971), Masivul Rarău. Unele observații geomorfologice, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1972), Contribuții cu privire la geomorfologia masivului Rarău, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVIII. LIXANDRU GH., BARBU N. (1972), Studiul apelor freatice din lunca Bahluiului în sectorul Iași-Podu Iloaiei, Lucr.Conf.Naț.de Șt.Solului. DONISĂ I., BARBU N., IONESI L. (1973), Etapele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]