4,128 matches
-
spure". Dinspre Mânăstire, Un schivnic duce-un vas - crezi, de tăcere. Și totul, românesc, numai Rostire... 2006 Sfinți Dumitri Doctorului D. Dumitrașcu Vin zile-n toamnă, iar, de mică vară; Să mă-nsenin! De-a căzut ploaia, litri, De-a bătut gerul, nesmintit coboară - În nord, din sud - înspre cei doi Dumitri. Constați doar, cum secrete ai cunoaște, Cerești, spre dejucat seisme-n Vrancea, Ori te-ai ruga și tu la sfinte moaște, De lâng-un coif mongol, țintit cu lancea. De-o
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
atît de înalt că l-am sărit bucuroși și pierduți am fost. Cine rabdă atît și cine trece marea cu pieptul pustiit? Cîntecul nostru nu-l va mai cînta nimeni moarta mea cu fața ninsă în patul unde strălucește acum gerul și fericirea îți atinge ochii blînzi. Știință ridicola Nu se poate să nu taci iubind oricît de ușoare ar fi cuvintele mut am să-ți spun un cîntecel cu stomacul întors ca al vitei intimitatea luptei tale o voi cunoaște
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
Nou, în flori și Acum. Mă culc senin Mă culc senin pe umbra stearpă a cheii, lumina aduce și îmi lasă chemarea umbrind oblâncul șeii. Deci numai dorul e o plasă, în care curge floarea : zeii. Și nici nu știu gerul ideii ce pleacă spre răscruce. Teii vor fi ades în noapte cumpătați, cum numai regii- leii rămân spre ziuă prea plecați. Cugetare Dramă a eșecului mut forfecarea feței depline cugetare a ochiului mult înghețare a seninului bine Dimineață fără răcoare
Ermeticale by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/6839_a_8164]
-
se poate nici recunoaște, nici recompune. Se risipește fără noimă: un caleidoscop stricat zăngăne 16.11.2003, Kronstadt Cadență (notat într-o sală de concert) Prea devreme s-a așezat primăvara la pîndă, coșmarul iernii o bîntuie, încă pocnindu-i ger în urechi pînă se fac roșii și cad. Pomii de Crăciun și-au încheiat misiunea de mult. Cadența se sparge în degetele pianistului, se-ncurcă în corzi și nici nu și-a deșirat colierul alb-negru. Zdrăngănind întrerupe prezentul amintirea poeziilor
Poezie by Carmen Elisabeta Puchianu () [Corola-journal/Imaginative/6903_a_8228]
-
cu un strat gros de zăpadă. Nane căscă gura la o mână înmănușată, în timp ce, pe lângă trupul gros al ospătarului, se strecură fața roșie a unui băiețel care părea prăbușit sub un maldăr de haine. "Hei, Nane!", strigă fața amorțită de ger, "Nănosule! Ce faci, mă, nu vii jos, la Sălcii?" Nane își dibui cu greu prietenul printre siluetele care acum se buluciseră la tejgheaua din fața ospătăriei. Pe lângă pliurile de stofă și blănurile lucioase, își făcu loc șerpește gluga complet udă și
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
orașelor. Poate vor intra în case. Deși nu puteau fi sigur de nimic. N-ar fi crezut, de pildă, că îndoiala e o pasăre ce zboară atât de sus și nici că foile viței pot cădea la prima adiere a gerului. Mai rămâneau, desigur, resturile sățioase ale cinei și vinul ce udă paginile cărții cu lacrimi de sânge. Și foșnirea primăvăratică a duminicii. V. ( Coda ) Acum în Răsărit e o lună întunecată și în Vest stau să ațipească negustorii și bancherii
SELVA OSCURA by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/7312_a_8637]
-
un mizilic) și să-l elibereze din sclavie. Iarna Iarna-i așa de frig că-ngheață spermatozoidul în tine și ovulul în femeia iubită. Iar pe stradă, mereu trebuie să-l ocolești pe câte unul, rămas cum l-a prins gerul: cu un picior în aer, cu mâna la gură, încercând să-și tragă căciula pe urechi... Polițaii, grijulii, le-au atârnat câte-o plăcuță reflectorizantă, în față și-n spate, să nu dai peste ei noaptea, din greșeală. N-au
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
Palpita văzînd nevăzutele. Ne frîngem viețile chiar de propriul văz înecați în priviri Risipiți în confuzia ochiului care înspre lume deschis nu poate alege Decît hăituiri de imagini Ce-acoperă cerul Și mai orbi decît orbii rămînem Cu înghețul, cu gerul. În aprins O scară luminiscentă în iederă Ca orbii mă urcam pe ea Pasărea nevăzută neagră îmi fluiera: " Nu e o scară e numai lumina" Nu cădeam încă pe pietrele calde Mai păstram în aer o urmă de pod pe
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8161_a_9486]
-
pupat Piața Independenți” dacă interesele de imagine electorală o cereau. Culmea e că, peste toate, plutea elegant, și dezinteresat ?, dorința să-i convingă de acest adevăr pe răzeșii de pe cele două maluri ale Milcovului (secat acum “dintr-o sorbire” de ger), și pe transilvăneni, dar minus consiliul secuimii care tocmai elabora constituția, drapelul și capitala provizorie la Budapesta a noului stat intracarpatic. Oricum, pe răzeși nici nu-i tenta “sorbitul” Milcovului, fiindcă nu mai prea aveau după ce bea apă... Așadar, Domnul
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
că suntem în vremea Ignatului, adică se aude guițatul revoltat al unei porcine, după care vedem un concetățean arătând spre camera de filmat niște metri de cârnați vânjoși, vreo câteva șunci glorioase și, în prim plan, nasul său înroșit de ger din motive pomicole. 3. Ninge. Cade prima zăpadă și primii cerșetori înghețați de frig. Fulgii mari valsează grațios în ritmul unei muzici transmisă de Divinitate pe o frecvență PRO, aprobată și știută doar de CNA. 4. Pe majoritatea posturilor de
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
nu e omenesc, nimic nu e al omului.” șE incredibil. De unde le scoate?ț „Într-o noapte de sâmbătă, pe una din șoselele statului Wyoming din Statele Unite, David Hauffsteter, 25 de ani, avu o pană de benzină. Termometrul arăta un ger de -20 grade Celsius. După 11 ore de semnalizare, departe de orice așezare omenească, David scrise la repezeală pe o bucată de hârtie: «Am așteptat 11 ore ca măcar un om să se oprească. Nu mai pot îndura frigul. Și
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
și pace, oameni buni! Toți cerșetorii lumii sunt sătui Pe lumea de morminte, ard cățui Și crucile de cetini, au cununi Rugandu-te pe nume să le spui... E liniște și pace, si e cald Chiar dacă unii semeni mor de ger Așa e pe pământ, precum în cer Nu-s unii sus, de altii-n hau, nu cad Nu-i pace jos, de alții, sus, n-o cer... E liniște și pace doar că nu-i Un lucru pus, la locu-i
Poezii. In: Editura Destine Literare by Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/75_a_292]
-
studiilor cu mai mulți profesori, unii asociați, invitați pentru anumite chestiuni de detaliu, pentru aprofundarea unui segment anume. Și se vede. Am stat în sala Studioului Casandra plină ochi cu spectatori plătitori, seri la rînd plină pînă la refuz, pe ger, pe ninsoare, am văzut spectacolele O noapte furtunoasă, Cu ușile închise, Romanțioșii, Vassa Jeleznova, Stele în lumina dimineții. Sînt spectacole care ar sta bine în repertoriul curent al oricărui teatru. Am regăsit un aer proaspăt, efervescent, în care și împlinirile
Șase nopți cu Casandra (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12033_a_13358]
-
putea consemna cu acte și documente, că scriitorul român de la sfîrșitul celui de al doilea mileniu ținea neabătut în biroul său un trandafir japonez, dacă nu și un ficus. O, uriașul ficus din holul de la parter, mîndria casei, ucis de ger, în acea iarnă a construcției socialismului, cînd n-am avut lemne să facem focul! Și să zici că porți o ură viscerală totalismului (rușinos, românul nu mai spune comunism, pesemne ca să nu-l jignească pe dl. Iliescu)". într-un context
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
lumea Ce decuseara-o făuriră bieții... Carausindu-si sacii cu flori la măcinat Duc morilor din vânturi și pustiu Recolta lor agonisita-o viața, Ideile pe care numai ei le știu. Apoi tot bat din aripi, zbuciumând văzduh, Înfrunta ploi și ger cutezători, Dar legi nescrise ne arata Încă: Mai sunt și fluturi care mor În zori. SETE Taie luna mantia noptii-n două, Cu lumina ei patrunde-n casă, Si pe ochii tăi migdale coapte Un sărut de-ndragostita lasă. Trec
Poezii. In: Editura Destine Literare by Constantin Clisu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_290]
-
sunt cuprinși de groază când acestea se ivesc (exces de sensibilitate la gali). Totuși, britanii vădesc mai mult curaj, deoarece nu i-a moleșit o pace îndelungată (...) În capitolul XII - clima... Cerul este întunecat de ploi dese și negre, însă geruri aspre nu sunt... În capitolul XIII, caracterul (...) Britanii se supun fără crâcnire la recrutări, la dări și alte sarcini impuse de stăpânirea noastră, cu condiția să le lipsească abuzurile, pe care ei le suportă cu amărăciune, destul de supuși ca să asculte
Descrierea Angliei (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12623_a_13948]
-
Golgota lui Iisus Hristos demn și în credința : totul pantă rei... inima lui caldă n-a mai vrut să bată, să mai cante versuri despre prunci și Țara; o...inima tristă lacrima curată, doliu-am pus pe glie... tare-i ger pe-afară. colo, pește PRUTUL care ne desparte cine-o să mai salte poduri mari de flori ? pe pagina scrisă în a noastră carte GRIGORE VIERU a sădit fiori. pe nemărginire canta crăișorii și pe bolta lumii s-a mai
Poezii. In: Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
unui eveniment cu rezonanțe afective doar pentru români. Care însă, și ei, marșează din ce în ce mai puțin și doar stimulați cu vin fiert și fasole cazonă. Și astfel, majoritari rămân cei rezonabili, care nu concep să stea ore întregi în picioare, în ger ori burniță, ca să asculte cuvântări lemnoase, incapabile a comunica ceva nou și dătător de speranță, pentru a asista apoi la desfășurările marțiale ale unor ostași învinețiți de frig. N-are nici un haz, parol, nu se simte nici o adiere de Sărbătoare
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
dar „bagajul” cât și emoția reduse dorința la doar două cuvinte: — Oi, afală! — Oi, oile afară? — Afală, afală! Într-o clipă omul crezând ca au scăpat oile, Își trase pantalonii și haina ieșind glonț pe ușă spre staul. Uitând cât ger e afară copilul coborî la rându-i din pat și așa cum era, În cămășoiul lung, Își urmă părintele mai mult În intenția de a-i fi alături de cât ar putea să-l ajute Într-un fel. După nici doi pași
Blana lui UTU. In: Editura Destine Literare by Ștefan Vișan () [Corola-journal/Journalistic/75_a_284]
-
de încinsă, apa tot stinge focul dacă este aruncată peste el. Din păcate, oricât de groasă, de matlasată ori de îmblănită, muzica savantă nu mai este în stare să apere trupul și cu atât mai puțin sufletul omului contemporan de gerurile și viscolele noilor vremuri.
Muzică și vestimentație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12478_a_13803]
-
înverzit, putrezită. Cum nu-și permitea să cumpere alt ,model", și-a luat o căldare de sânge. A împroșcat oasele ca să pară roșii, dar lichidul a îmbibat podeaua și a străbătut până la atelierul lui Chagall. Marc Zaharovici, care, și pe gerul cel mai cumplit lucra gol pușcă (avea doar un singur costum) - deși, har Domnului, era, după cum am spus, un om bogat -, a țâșnit nud în stradă strigând cât îl ținea gura: ,Săriți, îl omoară pe Soutine!" ,Ea" începe să se
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
intervenția părinților fetei le deschide ochii tinerilor îndrăgostiți asupra incompatibilității lor: el nu poate rămîne acolo, iar ea nu poate pleca de acolo (,Dar dînsul, după cîte-aud,/ Venind încoace, dinspre nord,/ Se duce către Polul Sud/ Și-acolo e un ger cumplit./ N-ai să reziști! Nu-i cu putință...", § 23). Diferența, aici ireconciliabilă, dintre principiul masculin călător și cel feminin sedentar are firește o tradiție îndelungată, însă cititorul aventurilor micului pinguin se va gîndi înainte de toate la peregrinările lui Odysseus
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
Arena. Suntem în 6 ianuarie 1994, trecem prin fața sălii și nu bănuim că peste puține minute aici se va produce una dintre golăniile cele mai grele din istoria sportului. E ora 14:30. Pe stradă soarele nu poate să înmoaie gerul, iar înăuntru nu știi a ce miroase mai tare: a parfum sau a transpirație. Cobo Arena adăpostește un patinoar pe care câteva fete execută niște mișcări prea complicate pentru profani. Una dintre ele este cu o clasă peste celelalte..." Ați
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
ar fi avut nevoie de ei, ci pentru că transmiteau o obișnuită căldură omenească. Aerul geros se topea sub respirația lor. Privea vânzătoarele înfofolite care scoteau din butoaiele înalte crapi grași, cenușii. Îi aruncau direct pe cântar. Peștii se zbăteau în ger. Vânzătoarele întrebau pe fiecare cumpărător: suna ca un refren, ca o mantra. Urechea profesorului Andrews prinse melodia acestui cântecel și acum îi suna în ureche: “Viu sau pe loc?”. Profesorul putea doar să ghicească întrebarea. Când cumpărătorul dădea din cap
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
mantia lor de zăpadă, sub palorile lunii - șiruri după șiruri, stranie cavalerie de fantome, - și coamele de val, întoarse către sine, gata să se spargă, oprite deodată în prăbușirea lor, de nevăzutul suflu glacial. La fel de încremenite, umbrele lor - volute de ger și întuneric - se desenează ritmic, strecurându-se printre imenșii țurțuri, alternând cu albele lor plecăciuni pe covorul sticlos al bolovanilor de gheață.
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]