55,626 matches
-
a dedicat în exclusivitate slujirii Mântuitorului prin credință, nădejde, demnitate, dragoste și filantropie. Împărăteasa Elena a restaurat lăcașurile de cult ale sfinților Marcelin și Petru din Roma, fosta catedrală din Bonn-Germania, Biserica Sfântului Gereon din Cologne, Biserica Sfântului Victor, orașul german Xanten, Mănăstirea împărătească-Vasilomonastiro din Cipru, Biserica Învierii de pe Golgota, Biserica Nașterii de la Betleem, Biserica Înălțării de pe Muntele Măslinilor, Biserica din pustia Sinai închinată Crăiesei Cerului și turnul Elena, care-i poartă numele, Biserica Maicii Domnului cu cele 100 de porți
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Golban nu a devenit un european de nicăieri, un „om fără umbră”, ca eroul literar al lui Adelbert von Chamiso. Rămâne atașat așa cum se cuvine fiecăreia din țările în care s-a format și afirmat, beneficiază de - și onorează - cetățenia germană și romană, la St. Gallen, unde locuiește împreună cu familia. Pe Radu Eugen Golban, doctorul în economie și master în studii europene avansate, autor de cărți, studii și articole de presă, romanii l-au redescoperit, firesc și senzațional, când, în 2010
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]
-
Recomandări București: Dacă ai fost măcar o dată în Viena, Budapesta sau unul din orașele germane, poate nu ai fost atât de impresionat de bogăția punctelor de interes turistic că în Paris, Londra sau Romă, dar sigur ai remarcat și ai rămas impresionat de ceva anume: civilizația care respiră la fiecare colț de stradă, în fiecare
capitala cu iz de oras occidental by http://www.zilesinopti.ro/articole/6284/bucuresti-capitala-cu-iz-de-oras-occidental [Corola-blog/BlogPost/97921_a_99213]
-
drept consfințit de toate legile și tratatele internaționale. Drepturile de autor care i se cuveneau lui Ion Basgan în 1966, datorită aplicării invențiilor sale, erau în valoare de 8,7 milioane de dolari, suma evaluată de o comisie de experți germani. Profesorul Basgan intenționa să folosească acești bani pentru finanțarea inteligenței românești, în special cercetările științifice și tehnice. Ion Basgan a murit sărac din patriotism, pentru că a refuzat propunerea de a deveni cetățean israelian, caz în care ar fi încasat drepturile
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_la_cine_au_furat_ideile_marii_inventatori_ai_lumii_.html [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
secretarul care-i făcuse înscrierea. „Ce credea el că mă încurcă?” Îi pusese o întrebare cu șic: „Denumirea școlii în care studentul a urmat ultimul trimestru?” „Școală particulară în București!”- îi răpunsese el sigur. „Sunteți neamț, cumva?” - mirat de limba germană pe care o vorbea perfect. „Nu, domnule, sunt român, am certificatul de calicie-n buzunar!” - glumise el. Și dăduse să scoată din buzunarul pardesiului legitimația, împăturită, pentru a i-o prezenta. O dată cu hârtia îi căzură jos și proaspetele fotografii făcute
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Cecilia Mihaela Popescu/Gabriela Scurtu, „Pour une étude sémantique et pragmalinguistique du couple d’hétéronymes (fr.) bleu vs. (roum.) albastru et bleu”; Merleen van Peteghem/Mihaela Ilioaia, „Nu mi-e frică de nimic: une structure MIHI EST en roumain?” - limba germană: Paul Danler, „Rollenspiele”; Bogdana Crivăț, „Von splitterfasemackt und gol pușcă: Zu adjektivischen Steigerungskomposita im Deutschen und ihrem Entsprechungen im Rumänischen”; Heidi Siller-Runggaldier, „Kleisprachen und lexikalischer Ausbau - die Dynamik lexikalischer Innovation”; - limba engleză: Ion Giurgea/Carmen Mîrzea Vasile, „Comparative adverbs with
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1496003610.html [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
artistului Marcel Naște, intitulată „Icoana - imagine și dogmă”, vor fi prezentate un recital de versuri în viziunea actorului-regizor Liviu Pancu, sceneta „Bună Vestire”, susținută de trupă de teatru „Din culise” (interpreți: Simina Cota și Remus Cociș, referent cultural Ana Maria German, muzica Gecsi Jancsi) și recitalul muzical al grupului „Anotimpuri”, alcătuit din cantautorii Enea și Smaranda German. Participa: prof. dr H.C. Victor Crăciun - președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, gen. (r) prof.dr. Mircea Chelaru - vicepreședinte al Ligii Culturale pentru
PUNŢI DE LUMINĂ , EDIŢIE SPECIALĂ: LAZĂR LĂDARIU -75 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1395380687.html [Corola-blog/BlogPost/353867_a_355196]
-
viziunea actorului-regizor Liviu Pancu, sceneta „Bună Vestire”, susținută de trupă de teatru „Din culise” (interpreți: Simina Cota și Remus Cociș, referent cultural Ana Maria German, muzica Gecsi Jancsi) și recitalul muzical al grupului „Anotimpuri”, alcătuit din cantautorii Enea și Smaranda German. Participa: prof. dr H.C. Victor Crăciun - președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, gen. (r) prof.dr. Mircea Chelaru - vicepreședinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, istoricii col. (r) prof.univ.dr. Mircea Dogaru, presedintele SCMD, Dumitru Acu - președintele Asociațiunii
PUNŢI DE LUMINĂ , EDIŢIE SPECIALĂ: LAZĂR LĂDARIU -75 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1395380687.html [Corola-blog/BlogPost/353867_a_355196]
-
la consolidarea statutului meu de ,,OK”. E drept că aveam amândoi multe aspirații comune, multe dureri din trecut, eu ,,fugit de sovietici”, scăpat dintr-o coloană de deportare și urmărit pentru ,,recuperare”, ea, urmărită pentru tatăl ei, plecat cu armata germană, prizonier în Franța și înmormântat în Germania de Vest la Düsseldorf. Dar aveam ceva foarte important... gustul pentru profesie, dragostea pentru muzica simfonică și de operă, pentru lectură, pentru teatru. Și mai important, dorința de-a avea un copil. Emilia
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
se măsura în câteva zecimi de procent, care asigurau exploatarea curentă pe plan mondial, ci în procente întregi. Sovieticii au ridicat modestul sat Ștei, la nivel de oraș, construind în ritm drăcesc, pe banii noștri, blocuri de locuit, viluțe tip german pe care le-am mai întâlnit și prin Africa, spitale, școli, sală modernă de sport, bazin de înot, terenuri de sport performante, cinematograf, magazine... Noi am luat-o încet de la baracă inundabilă pe malul Crișului Negru, la cameră în apartament
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
de altfel firavă fără personalitatea gânditorului nostru ci și pentru teologia românească ulterioară cât și pentru teologia modernă în sânul căreia aduce idei de o forță nemaiîntâlnită până la el având valențe deosebite cu teologia rusă, teologia greacă și teologia mistică germană. Dragostea și devotamentul pentru studiul filosofiei, al teologiei și al misticii ca principale trăsături ale operei marelui gânditor au făcut din autorul nostru un compendiu de urmat pentru întreaga pleiadă pe care a precedat-o, începând cu Nicolae Mladin, Ioan
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
în ”Gândirea” exprimă această calitate a poeziei sale: Iisus în țara mea. S-ar putea spune că Nichifor Crainic este poetul nostru creștin prin excelență, cum este Paul Claudel poetul creștin francez prin excelență, sau Rainer Maria Rilke poetul creștin german prin excelență. Cum putem spune, aspect remarcat cu justețe și de Pr. Prof. Dr. Dumitru STĂNILOAIE, că poezia de cea mai profundă spiritualitate românească s-a născut în închisoare și credem că și alte opere importante au fost fructul meditației
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
autor de monografii (Sadoveanu, Hașdeu) și micromonografii („Cariatide literare“) și întreprinzător de anchete (Blaga și Călinescu în rememorări ale unor contemporani), propunător al unei „istorii a literaturii române în evocări“ și semnalator de relații și asemănări între periodice românești și germane din secolul al XIX-lea, întocmitor de felurite ediții, cu prefețe, postfețe sau ample studii introductive (Hașdeu, M. Sadoveanu, I. M. Sadoveanu, G. Călinescu, Pamfil Șeicaru, Ovidiu Papadima, Theodor T. Burada ș. a.), el nu s-a cantonat doar în teritoriul
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408353406.html [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
jelindu-și iubirea, femeia androgină, mireasa, fameia-bandit... „Ceea ce mă satisface artistic este vagabondajul printre genuri, perioade, limbi ... ” - declara presei Adriana Ausch, iar recitalul ei târgumureșean de săptămâna trecută a dovedit cu prisosință acest fapt, cântând piesele în original, în limbile germană, franceză, rusă, cehă, engleză, surmontând cu lejeritate dificultățile impuse de epocă, stil sau impostație vocală. Folkistă a primei generații din România, cantautoare, s-a născut în Târgu-Mureș și a studiat pianul la Liceul de Artă de aici cu talentatul muzician
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
susțineți concerte și în Statele Unite, unde abordați instrumente de expresie specifice mai multor genuri muzicale. De care dintre aceste genuri v-ați atașat cel mai mult? Care vă ajută să vă exprimați cel mai bine? - Spre marea mea surpriza, cabaretul german al anilor '30, cu sarcasmul și cinismul scrâșnit și spuma cabaretului francez au devenit, în ultimii ani, genul spre care am fost atrasă cel mai mult. Am găsit multe similitudini ale acestui gen cu muzica folk a anilor '70: texte
CEEA CE MĂ SATISFACE ARTISTIC ESTE VAGABONDAJUL PRINTRE GENURI, PERIOADE, LIMBI..., de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 by http://confluente.ro/Adriana_ausch_ceea_ce_ma_satisface_art_al_florin_tene_1340005323.html [Corola-blog/BlogPost/357555_a_358884]
-
Acasa > Orizont > Portret > ELISABETA I, REGINĂ ȘI POETĂ (CARMEN SYLVA) Autor: Carmen Marin Publicat în: Ediția nr. 46 din 15 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Tronul României a fost împodobit, la un moment dat de o prințesă de obârșie germană, Elisabeta de Wied, alături de soțul ei Carol I. Această talentată prințesă, a văzut lumina zilei la 29 decembrie 1843, la Castelul părintesc din Neuwied, lângă Rin. Tatăl său fiind prințul Herman de Wied, iar mama prințesa Maria de Wied, fiică
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
la 29 decembrie 1843, la Castelul părintesc din Neuwied, lângă Rin. Tatăl său fiind prințul Herman de Wied, iar mama prințesa Maria de Wied, fiică de duce. Are parte de o educație deosebită, ca în toate familiile bogate din vatra germană. Cunoaște bine limbile engleză, franceză, italiană, suedeză, iar mai apoi și limba poporului care o va adopta, româna. Se considera fiica Rinului, fluviu cu legende fermecătoare, dar și fiica fascinantei păduri Monrepos. Pseudonimul de Carmen Sylva(în latină:carmen - cântec
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
noile descoperiri științifice, tehnologii, produse sau mărfuri noi intrate în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
a fost derutată. Se scria și se pronunța așa cum era în limba engleză. Vă închipuiți dificultățile de pronunție în comunicare și încercarea de ortografie românească după pronunția originară a cuvântului. A ieșit ceva urât. S-a căutat „oferta” din limba germană: fuss-bal, tot la fel de neconvenabilă. Cum să dai cu „fusul” în minge? De aceea ortografia și ortoepia românească l-au „românizat”după regulile lor și așa „foot-ball” a devenit „fotbal”, identic scris și pronunțat, conform cerințelor structurale ale limbii noastre. Reguli
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
lor și așa „foot-ball” a devenit „fotbal”, identic scris și pronunțat, conform cerințelor structurale ale limbii noastre. Reguli de adoptare Ca o curiozitate a schimbului de cuvinte dintre limbi, menționez că „ball” din limba engleză, ca și „bal” din limba germană provin din franțuzescul „ballon”. Limbile engleză și germană l-au preluat, l-au scurtat și l-au transmis altor limbi ca foot-ball (englezii) și handbal (germanii) în funcție de cine a inventat jocul respectiv. A nu se uita că pentru balonul rotund
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
scris și pronunțat, conform cerințelor structurale ale limbii noastre. Reguli de adoptare Ca o curiozitate a schimbului de cuvinte dintre limbi, menționez că „ball” din limba engleză, ca și „bal” din limba germană provin din franțuzescul „ballon”. Limbile engleză și germană l-au preluat, l-au scurtat și l-au transmis altor limbi ca foot-ball (englezii) și handbal (germanii) în funcție de cine a inventat jocul respectiv. A nu se uita că pentru balonul rotund, românii au avut(și au) cuvântul vechi „minge
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Baia Mare, 2003, religie, Ediția a - II - a, coautor, alături de ÎPS Justinian Chira, Arhiepiscopul Maramureșului și Sătmarului Traduceri: - „Respirația cuvintelor” - Editura Amanda Edit, București, ediție bilingvă, romano - albaneză, 2015 (traducere Baki Ymeri) - „Poemele ființei” - Editura Amanda Edit, București, ediție bilingvă, romano - germană, 2015 (traducere Renate Muller) - „Înfăptuirea cuvintelor”, în curs de apariție la Editura GRINTA din Cluj - Napoca, ediție bilingvă, romano - italiană (traducere Rodica Vinau si Olimpia Danci) Până acum Ioan Romeo Roșiianu a semnat prefața, postfața sau referințe critice la peste
Ioan Romeo Roşiianu la 47 de ani îşi strânge prietenii la Biblioteca Judeţeană by http://uzp.org.ro/ioan-romeo-rosiianu-la-47-de-ani-isi-strange-prietenii-la-biblioteca-judeteana/ [Corola-blog/BlogPost/92608_a_93900]
-
științe, explicațiile inductive statistice sunt importante. O altă orientare, apărută și ca o reacție împotriva pozitivismului la sfârșitul secolului al XIX-lea, este orientarea hermeneutică, cunoscută și sub numele de idealism. Cei mai cunoscuți reprezentanți ai acestei orientări sunt filosofii germani Droysen, Dilthey, Max Weber, Windelband și Rickert, italianul Croce și englezul Collingwood. Acești gânditori, ca de altfel și alții ce au împărtășit ideile orientării, resping monismul metodologic al pozitivismului și refuză să ia în considerație modelul oferit de științele exacte
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
propune, Dumnezeu dispune!“ Prin urmare, nu fac planuri mărețe de viitor pe termen lung, dar știu foarte bine ce program am pentru a doua sau a treia zi. Îmi propun să scot acest volum antologic și o traducere în limba germană. În același timp, am să rămân în continuare, ostatica muzelor, după bunul lor plac. Am început deja să lucrez la un nou volum. Puterea de a fi noi înșine - Ce hobby-uri ai? - Tot ce este legat de artă și
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
Gh. Eminovici avea planuri mărețe pentru copiii săi și-i prețuia pe nemți cu deosebire. De aceea și-a dat pe toți băieții la carte nemțeasca la Cernăuți . De altfel se zice că Gheorghe Eminovici în dragostea lui pentru limba germană pe care o și vorbea, ar fi ținut și în casa un profesor de germană, pe un anume Scarlat Woiacek de Voinski de la care Mihai nu se omorâse să învețe prea multa germană. Iată-l, așadar, pe copilul Eminescu de
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]