54,815 matches
-
ce se considera mai întâi, cetățeni al țării respective sau musulmani, 81% dintre musulmanii britanici, 69% dintre cei spanioli, 66% dintre cei germani și 46% dintre cei francezi au răspuns că se consideră în primul rând musulmani, nu britanici, spanioli, germani sau francezi. Spre comparație, același răspuns a fost dat de 87% în Pakistan, 71% în Nigeria, 67% în Iordania, 59% în Egipt, 51% în Turcia și 36% în Indonezia. Remarcam că identitatea religioasă este aproximativ la fel de importantă pentru musulmanii care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
unei națiuni și consideră alte culturi inferioare (e.g. manelele), grefat pe un discurs anticapitalist, așa cum practică GP, este, după mine, o formă de extremism politic care nu mai știe de stânga sau de dreapta. Adică național-socialism. Ideologia Partidului Național Socialist german cuprindea, pe lângă tezele legate de superioritatea rasei, si o puternică retorica anticapitalista. Lipsea, ce-i drept, retorica anti-proprietate, dar nici pe GP nu l-am auzit să fi mers cu stângismul așa de departe. singurul om care a respectat cultură
RIP by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82879_a_84204]
-
tensiunea despre care se vorbește e firească iar precedentul face parte spun eu dintr-o mai vastă mișcare de ieșire de sub subjugare...e un ciclu istoric,normal. Mișcarea vastă de ieșire de sub subjugare a existat în Evul Mediu, vezi landurile germane, cnezatele și voievodatele,etc.Ne place sau nu, lupta a fost mereu pentru unificare, iar dezbinarea va arunca lumea înapoi cu siteva sute bune de ani. Important este unde va duce ieșirea de sub subjugare. Divide et impera sună cunoscut?Nu
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
bune de ani. Important este unde va duce ieșirea de sub subjugare. Divide et impera sună cunoscut?Nu întîmplător Hitler încuraja mișcările de ieșire de sub subjugare...al sudetilor în Cehia, ale ucrainenilor în Bucovina, ale maghiarilor în Transilvania, și ale comunității germane în Gdansk.Firesc, nu? Și CE BINE a fost! Problema e nu to be or not to be kosovo, și abordarea gen “lasă ba, că albanezii sînt 90%, sîrbii 10%, ce sens are să mai stea?” . Pt. că dacă mergem pe
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
place să facă și nu să vorbească Eu recomand și http://www.greenpeace.de (mă gândesc că toată lumea a auzit de ei). Cât am stat în Germania am completat un formular și i-am împuternicit să îmi ia din contul german 15 Euro/luna, vreme de un an, pentru salvarea delfinilor din Ärmelkanal (nu știu cum se traduce în românește). E vorba despre delfinii care se prind în plasele puse de pseudo-pescari, care nu au ce face cu ei, iar apoi îi aruncă
Spirala voluntarilor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82868_a_84193]
-
a se stabili intensitatea curenților de aer și oportunitatea investiției. Firma Saer s-a angajat să vireze la bugetul local 1% din cifră de afaceri realizată din exploatarea viitoarei investiții. Saer SRL deține o serie de studii efectuate de armata germană în urmă cu 70 de ani, care indică curenți de aer favorabili în jurul Careiului. Saer SRL Oradea are un capital social în valoare de 5.000 de lei. Firma are șase asociați, patru cetățeni italieni și doi români. (Crina Dunca
Romania verde – povestea merge mai departe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82930_a_84255]
-
străinătate, si care poate fi consultat pe adresa : http://www.ispaim.ro/raporth.htm În acest raport de aproape 500 de pagini se scrie : „Între 45.000 și 60.000 evrei au fost omorâți în Basarabia și Bucovina de către trupele germane și romane în 1941. Între 105.000 și 120.000 evrei români deportați au murit ca rezultat al expulzărilor în Transnistria. În regiunea Transnistriei, între 115.000 și 180.000 evrei locali au fost lichidați (în special la Odessa și
Iasi x 2 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82992_a_84317]
-
îmi mai trezește nici o emoție,mă umflă râsul când văd toată agitația asta cu roșu și inimoare.dar azi îl iubesc,e doar el,în fiecare zi.si va sta în fotoliu și îmi va asculta răbdător cursurile de literatură germană pt examenul de vineri. fiuh! http://www.saudek.com/en/jan/fotografie.html?r=1991-1995&typ=f&l=12&f=381 De poze îmi aduc aminte. Au apărut în Tabu, însă în numere diferite. Țin minte că penultimă m-a
O problemă de ataşament by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83007_a_84332]
-
spus, să fim și noi în rândul lumii, cred că te urmărește. Ești cam gol deocamdată și nu convingi. Și apropo, dacă tot spuila un moment dat “Ich bin ein Bulangiu” aș dori să te întreb, fără sarcasm, chiar știi germană? Dar bine, adică să citești și să scrii în germană. Încă nu am ce spune despre blogul dumitale, îl descopăr. Nici despre acțiunile ONG-ului nu am ce spune (dezagreabil), deoarece sunt meritorii. Titlul blogului, în schimb, dacă aș putea
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
Eu știu de 7-10000. Dar ca sa il contrazicem pe Lenin, un mort o crimă, un milion o statistică aș spune că numărul total nu este esențial aici. Esențiale sunt condițiile în care a avut loc pogromul de la Iași. Prezenta armatei germane în Iași, în drum spre frontul sovietic a fost hotărâtoare. Nu este vorba aici de a găsi scuze, circumstanțe atenuante sau pretexte pentru autoritățile române care au participat la operațiune. Este vorba însă de o logică a istoriei pe care
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
participat la operațiune. Este vorba însă de o logică a istoriei pe care nu o acuzi ci o constați: în condițiile în care vară lui 1940 ne “zburase” Basarabia, Cadrilaterul și o halca din Transilvania, în condițiile în care armata germană era stăpâna absolută a Europei și Londra se înecă sub bombele aviației germane, ce putea face Antonescu? Ce putea face o țară care cu un an în urmă cedase fără lupta Basarabia? O revoltă împotriva voinței germane echivala cu o
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
nu o acuzi ci o constați: în condițiile în care vară lui 1940 ne “zburase” Basarabia, Cadrilaterul și o halca din Transilvania, în condițiile în care armata germană era stăpâna absolută a Europei și Londra se înecă sub bombele aviației germane, ce putea face Antonescu? Ce putea face o țară care cu un an în urmă cedase fără lupta Basarabia? O revoltă împotriva voinței germane echivala cu o sinucidere colectivă. Evreii au căzut victimă acestei logici istorice. Așa cum aceleiași logici i-
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
în care armata germană era stăpâna absolută a Europei și Londra se înecă sub bombele aviației germane, ce putea face Antonescu? Ce putea face o țară care cu un an în urmă cedase fără lupta Basarabia? O revoltă împotriva voinței germane echivala cu o sinucidere colectivă. Evreii au căzut victimă acestei logici istorice. Așa cum aceleiași logici i-a căzut și România victima următorii 40 de ani. Te mai întreb ceva: dușmănia ieșenilor față de evrei nu era ceva recent, dar nu a
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
fi citit pe adresa http://www.ispaim.ro/raporth.htm În raportul acestei Comisii alcătuită din 33 de persoane din țară și străinătate, scrie : “Între 45.000 și 60.000 evrei au fost omorâți în Basarabia și Bucovina de către trupele germane și romane în 1941. Între 105.000 și 120.000 de evrei români deportați au murit ca rezultat al expulzărilor în Transnistria. În regiunea Transnistriei, între 115.000 și 180.000 evrei locali au fost lichidați (în special la Odesa
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
din ’56, crimele împotriva populației din țările baltice, afganilor si-mpotriva tuturor popoarelor ălora virite cu forța în imperiul sovietic. Uiți, pur și simplu, de holocaust, uiți că milioanele de evrei, țigani, slavi, nu erau decît în mica parte, cetățeni germani.In al treilea rînd, reduci liberalismul la .. PIAȚA! Uiți că liberalism înseamnă și pluralism și drepturi și libertăți , adică democrație. Iar dacă denunți cu ațița rivna faptul că “Organizația Internațională a Comerțului nu recunoaște Carta Drepturilor Omului”, de ce nu adaugi
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
vă justifice titlul de continuatori ai lui Noica, si, poate, ceva care să-l justifice și pe el în alt nivel decît cel al Școlii de la Păltiniș. Altminteri, nu vom înțelege niciodată de ce faceti discuțiile astea pe banii unei fundații germane și nu la dumneavoastră acasă, unde cineva va găti foarte bine. “Un cuvant despre comparația care se face între creștinism și comunism. Totuși, în cărțile fundamentale ale religiei mele nu apare nici un îndemn că oamenii să-și omoare semenii. Inchiziția
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
A. de Flers, oferă foarte multe date, în ideea că "generațiile de astăzi trebuie să cunoască acest fapt". În realitate, multe fapte prin care Pamfil Șeicaru se înfățișează posterității interesate de adevăr, în complexitatea personalității sale. A ținut piept trupelor germane, ca sublocotenent comandant al unei companii de mitraliori, în primul război mondial, când armata noastră era în retragere, într-o bătălie decisivă pentru despresurarea unui munte din apropierea râului Cerna, vitejie răsplătită de regele Ferdinand cu Ordinul "Mihai Viteazul", în grad
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
operă a sculptorului O. Han. Un altul, într-un mic cimitir din Alsacia, unde prin anii '30 Pamfil Șeicaru a reușit să îngroape osemintele ostașilor români, adunate de prin mormintele răspândite în Franța ale prizonierilor din lagărele organizate de armatele germane de ocupație. O statuie a lui O. Han le stă de strajă, reprezentând România. Nimeni nu știe care a fost modelul statuii, scrie René A. de Flers, este mama lui Șeicaru, care orbise și pe care fiul ei o venera
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
Görlach și în care sînt cuprinse 16 limbi europene. Volumul de studii apărut că o completare a dicționarului - English în Europe (Oxford University Press, 2002) - este alcătuit din prezentări sintetice ale situației anglicismelor în cele 16 limbi (islandeza, norvegiană, olandeză, germană; rusă, poloneză, croată, bulgară; franceză, spaniolă, italiană, română; finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Lucrarea permite comparații interesante, mai ales datorită modului în care articolele sînt structurate, după o unică schemă respectată cu rigurozitate. în fiecare articol este prezentată la început istoria
Din nou despre anglicisme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14774_a_16099]
-
contrazis de realitatea diversității limbilor. Pe de altă parte, în domeniul studiilor culturale, se manifestă un interes crescînd pentru Europa - determinat de evidente rațiuni politice internaționale. Pentru dicționarul anglicismelor au fost selectate 16 limbi europene: 4 germanice (islandeză, norvegiană, olandeză, germană), 4 slave (rusă, poloneză, croată, bulgară), 4 romanice (franceză, spaniolă, italiană, română) și 4 de alte origini (finlandeză, maghiară, albaneză, greacă). Simetria schemei se reflectă într-o grilă - într-un pătrat cu 16 subdiviziuni, în care sînt marcate printr-un
Anglicismele în Europa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14801_a_16126]
-
altceva din istoria poeziei românești și universale, poezie pe care trebuie să ne amintim că o cunoaște că nimeni altul. în biografia să spectaculoasă un moment important îl reprezintă popasul academic american cînd a predat la Universitatea din Texas literatura germană, iar teza să de doctorat din 1986 se numește "Poetry of the Being. From Höldelin to Paul Celan". Ritmurile se schimbă spectaculos de la o filă la alta și întîlnim o adevarată istorie personală a poeziei. Un model ritmic ar fi
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
este parcă asediat de cărți. Un adevărat cunoscător cu o educație literară dintre cele mai largi, dar și mai rafinate, clasicii latini, literatura spaniolă și cea franceză, lăudând cultura franceză pentru claritate și repudiindu-i superficialitatea, Coranul, poezia belgiană, gândirea germană, folclorul românesc, universalitatea lui, gânditorii români. Relația dintre literaturi: "Cărțile lui Bousquet trezesc în mine cel mai neașteptat ecou. După Pârvan și Pierre Jean Jouve, Joë Bousquet era a treia coloană de foc pe care o căutam", îi întreține curiozitatea
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
Au mai fost făcute în revista noastră aceste precizări în legătură cu dreptul la replică, dar se pare că nu au convins pe toată lumea. Nu l-au convins, de exemplu, pe poetul Matei Albastru, autorul unei antologii de poezie românească în limba germană, comentată, în nr. 31/2002, de Ioana Pârvulescu. Observațiile critice ale colegei noastre, toate la obiect, l-au scos din sărite pe autorul antologiei și ne-am trezit de la el cu o "replică" mânioasă, și de o lungime care o
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
aceiași profesori și aceleași cursuri, cu o tânără studentă "cehoslovacă" (illi tempore), care studia româna și franceza cu o caldă pasiune, cu mult entuziasm. Sosea în România, în cadrul schimburilor culturale" (tot illi tempore), după ce urmase, la Olomouc, cursuri de franceză, germană și cehă - dar aducea cu sine învățătura unor valoroși specialiști din țara sa (slavistul B. Hravanék printre alții. Să nu uităm că, în fosta Cehoslovacie, mai ales la Praga, la Universitatea Carolină, dar și la Bratislava, la Brno, Olomouc, se
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
mult mai înainte de a fi devenit un cititor al lui Borges? R.: Borges a orbit pe la 50 de ani. Începuse deja să-și piardă vederea de pe la 30, dar când eu lucram, la Buenos Aires, într-o librărie cu cărți englezești și germane, Borges era deja orb și venea de obicei însoțit de mama lui - care avea aproape nouăzeci de ani - dacă voia să cumpere cărți. Și obișnuia să se roage de multă lume să vină să-i citească, fiindcă mama lui obosea
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]