197 matches
-
desființată secția germană de la Sibiu. După 1985, tot mai puțini studenți au dorit să studieze limba germană (ca specializare secundară), ceea ce a avut drept consecință reducerea numărului cadrelor didactice. Reînființarea catedrei Revoluția din Decembrie 1989 a fost benefică și pentru germaniștii de la Universitatea de Vest. În ianuarie 1990 s-a reînființat catedra de germanistică, iar din anul universitar 1990-1991, limba germană a fost reintrodusă ca specializare principală. În această nouă etapă a istoriei catedrei, șefia a revenit dlui lect. univ. dr.
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
și parteneriate cu Universitatea din Viena prin intermediul programului Socrates. Acestea au fost binevenite în contextul în care renașterea catedrei de germanistică nu a fost ocolită de greutăți și obstacole. În primul rând, trebuia completată catedra în condițiile lipsei specialiștilor - vechii germaniști practic emigraseră aproape cu toții; pe de altă parte, noile cadre didactice au fost nevoite să se perfecționeze într-un timp foarte scurt, pentru a putea face față cu succes cerințelor mediului universitar și să se ridice la înălțimea predecesorilor și
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
toți candidații la examenul de admitere erau etnici germani, candidații români fiind extrem de rari, astăzi nici un candidat nu este german - în urma emigrării în masă din anii 1980 și 1990, în Banat au rămas foarte puțini etnici germani tineri. Formarea de germaniști Atât până la Revoluția din Decembrie 1989, cât și după aceea, Catedra de germanistică a urmărit, pe lângă activitatea de predare și cea de cercetare, și formarea de specialiști pentru toate disciplinele acoperite, mai precis, de succesori pentru dascălii ale căror nume
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
dr. Herbert Bockel și dr. Walter Engel (literatura germană din Banat), dr. Franziska Itu (metodică), lect. univ. dr. Peter Kottler (dialectologie, interferențe lingvistice). O serie de absolvenți au fost cooptați de-a lungul anilor în colectivul catedrei, remarcându-se ca germaniști: dr. Herbert Bockel, Edith del Mondo-Jenter, Remus Zamfir, dr. Maria Berceanu, Radegunde Tauber, dr. Walter Engel, dr. Maria Grozav, Silvia Miculescu-Gruber, dr. Roxana Nubert. După decembrie 1989, mentorii au fost prof. univ. dr. Yvonne Lucuța și dr. Marianne Marki (lingvistică
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
1905-1982). Ein bedeutender Vertreter der Temeswarer Germanistik“ (28 octombrie 2005). Tot din 1997, catedra editează un volum anual „Temeswarer Beiträge zur Germanistik“ (Contribuții la germanistica timișoreană), coordonat de prof. univ. dr. Roxana Nubert. Membri ai catedrei au participat la congresele germaniștilor din România și la numeroase manifestări de specialitate în Austria, Australia, Brazilia, Franța, Germania, iar dna prof. univ. dr. Roxana Nubert face parte din Biroul International Federation for Modern Languages and Literatures, reprezentând în această organizație patronată de U.N.E.S.C.
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
numeroase manifestări de specialitate în Austria, Australia, Brazilia, Franța, Germania, iar dna prof. univ. dr. Roxana Nubert face parte din Biroul International Federation for Modern Languages and Literatures, reprezentând în această organizație patronată de U.N.E.S.C.O. Societatea Mondială a Germaniștilor.
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
de România, fapt confirmat și de prezentele germane parcă mai active în această perioadă. La începutul săptămânii, ambasadorul Germaniei la București, dl Wilfried Gruber, a efectuat o vizită în partea de vest a țării, participând și la deschiderea lucrărilor Congresului Germaniștilor din România, desfășurat la Timișoara. După un turneu început duminică în București și continuat prin Transilvania, o delegație parlamentară germană a efectuat o vizită la Timișoara, în 24 și 25 mai. Din delegația condusă de dl Detlef Dzembritzki, presedintele Subcomisiei
Agenda2006-21-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284976_a_286305]
-
mea. Tot e bine că nu sunt singurul, mi-am spus, iar după ce a terminat de mâncat omul a venit la mine și s-a prezentat. Jean-Baptiste Joly, directorul Akademiei Schloss Solitude, un francez mic și iute, de categoria pană, germanist, fost profesor de germană în Franța și profesor de franceză în Germania, care comunică cu bursierii în câteva limbi de circulație internațională. Am conversat în franceză și am reținut printre altele că Academia Solitude și-a format o tradiție în
O experiență extremă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/2856_a_4181]
-
1996), Orlando Balaș și-a făcut primele exerciții pregătitoare. Importante au fost și completările de specializare obținute la masterul în studii germanice (1995-1996) la Facultatea de Studii Europene din Cluj, ca și calitatea de membru în Consiliul Național al Societății Germaniștilor din România. Orlando Balaș, actualmente lector la Facultatea orădeană de Litere, și-a construit cu seriozitate premisele pentru studiul subiectului propus în Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval (Ed. Echinox, Cluj, 2007), atât pe planul acumulării de cunoștințe de
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
Echinox, Cluj, 2007), atât pe planul acumulării de cunoștințe de limbă (germana medie, islandeza veche, latina), cât și pe planul parcurgerii referințelor esențiale (textele literare medievale în cele mai bune ediții, bibliografia critică adecvată). Subiectul de cercetare al tânărului nostru germanist își asumă o orientare particulară în sfera eposului medieval: Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval - ceea ce presupune o canalizare specială a interpretării și o selectivitate modernă în vastitatea domeniului. De aceea remarc de la început capacitatea de cuprindere a fenomenului
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
propuse. Bun analist al eposului medieval german, Orlando Balaș își etalează virtuțile comparatismului, posibil a fi deschis spre spațiul cultural latin, îndeosebi francez, dar și spre etape istorice ulterioare, pentru a favoriza un discurs antropologic, sociologic și filosofic mai speculativ. Germanist demn de toată încrederea, înscris îndrăzneț în competiția profesioniștilor din România, Orlando Balaș poate deveni prin perseverență, erudiție, disponibilitate interdisciplinară, aprofundare a studiului, și un medievist de prestigiu. Amplul eseu critic Reprezentări ale feminității în eposul germanic medieval al lui
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
adesea reconstruită doar din notațiile unor "necunoscători, disprețuitori, urmăritori și ucigași", cum observa Michael Krausnick (Die Zigeuner sind da. Roma und Sinti zwischen Gestern und Heute. Würzburg 1981). Lucrările unei conferințe pe această temă (Timișoara 2006), desfășurate sub egida Congresului Germaniștilor din România, au fost recent publicate - având pe copertă un tablou din anul 1855 (care fusese, până de curând, necunoscut): o pictură de Ludwig Knaus, în care paznicul local întreabă ceata dacă are hârtii de liberă trecere. Imaginea e plină
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
cetățeni egali cu toți ceilalți cetățeni ai Uniunii și, implicit, ai României. Politicile publice europene nu țin suficient seama de caracterul european al acestei minorități. Demersul depinde însă nu numai de bunăvoință, ci și, după cum demonstrează volumul de studii al germaniștilor, de cunoașterea lacunară a subiectului; efortul intelectualității europene - care poate fi de lungă durată - începe să se concentreze în această direcție.
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
Geo Vasile Claudio Magris (Trieste, 1939) a dat poate cea mai succintă și sugestivă definiție a Europei: "Europa este demnitatea individului aflată în opoziție față de orice totalitarism". Cunoscutului scriitor și germanist italian (a predat cursuri de literatură germană la universitățile din Torino și Trieste) i se va decerna în toamna anului 2009 la Târgul de carte din Frankfurt pe Main cel mai prestigios premiu din Germania, Premiul Păcii. Printre laureați îi
Romanul cu o sută de voci by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7003_a_8328]
-
fără opreliști insurmontabile. Magris urăște naționalismele de toate felurile, dar, afirma el într-unul din puținele interviuri acordate presei, cele mai periculoase naționalisme sunt cele mărunte. La împlinirea, acum,a două decenii de la încetarea războiului rece, scriitorul italian, profesor universitar, germanist și erudit, a fost răsplătit cu Premiul Păcii de către Asociația Librarilor Germani. Distincția se adaugă unei liste impresionante de trofee pe care Claudio Magris, născut la 10 aprilie 1939 la Triest, le deține deja: Premiul Strega, Premiul Erasmus, Premiul Cărții
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
cuprinse în primă selecție. Ediția mai cuprinde trei texte de Alfred Margul Sperber despre literatura bucovineana de limba germană, un amplu și exact indice biobibliografic (privind antologiile, culegerile de texte, istoriile deja apărute, dar și literatura secundară - studii ale unor germaniști precum Klaus Werner, Horst Fassel, Joseph Strelka, Herbert Wiesner, Andrei Corbea Hoișie, Hartmut Merkt, Klaus Werner, Peter Rychlo ș.a.), precum și o postfața semnată de George Guțu și Peter Motzan. Prezentările autorilor sunt succinte și clare, renunțând la analiza operei; dar
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
și corespondența cu Friedgard Thoma atrăseseră deja atenția asupra unor aspecte mai greu de decelat ale personalității lui Cioran: duioșia acestui spirit radical, vulnerabilitatea sa, afabilitatea, interesul pentru faptul mărunt cotidian, umorul aparte. O descoperire literară de proporții, aparținându-i germanistului George Guțu, adâncește și completează aceste observații. Este vorba despre corespondența purtată de Cioran, vreme de 19 ani, cu scriitorul, gânditorul și editorul austriac Wolfgang Kraus*. Felul în care a fost dată la iveală substanțiala corespondență dintre cei doi are
Cioran necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6293_a_7618]
-
mă așteptase cînd am sosit din București, mi-a dus geamantanul, însoțindu-mă pe jos pînă acasă, pe strada Morilor, undeva pe lîngă Cibin, fără să scoatem o vorbă... simpla lui prezență îi trăda înălțimea gîndului. Din cel mai bun germanist devenise peste noapte un profesoraș de Constituție la Școala generală nr. 1, unde predam, culmea, eu, o începătoare speriată, germana. Era în vizorul Securității pentru idei de dreapta. Aș vrea să știe că ni-l readuci în memorie, e și
Cînd numele se-mbracă în chipuri by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/6696_a_8021]
-
Grass - și dă o definiție neobișnuită traducătorului care, trebuie să recunosc, mi-a plăcut enorm: Traducătorul îl cunoaște mai bine pe autor decât mama, iubita, soția pentru că-l știe prin intermediul limbii, care conține toate nuanțele invizibile ale ființei lui. Fiind germanistă, Nora Iuga ne plimbă îndeosebi prin spațiul pe care-l simte ea familiar. Interesant îmi pare ce ne povestește despre Berlinul în care a stat, în diverse perioade ale vieții - zile, luni sau chiar ani. Nemții sunt avizi de artă
O conversație încântătoare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/4709_a_6034]
-
este despre Sfântul Nicolae și apare în Jitiile, adică, Viețile, așezate de Varlaam la sfârșitul Cazaniei lui de la mijlocul secolului XVII. Sfântul Nicolae este și la mitropolitul român cel care face daruri. Aforismele lui Karl Kraus Cunoscut la noi doar germaniștilor sau specialiștilor în filosofia culturii, vienezul Karl Kraus (1874-1936) a fost un scriitor și jurnalist ale cărui judecăți fulgurante pe tema spiritului filistin făceau legea morală în Austria din la belle époque. În revista „Torța”, pe care la un moment
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4959_a_6284]
-
italiană de Afrodita Carmen Cionchin), propunem un dialog cu Claudio Magris, unul din cei mai importanți scriitori contemporani și expert în problematica central-europeană, provenind din marea tradiție culturală triestină reprezentată, printre alții, de Umberto Saba și Italo Svevo. Romancier, eseist, germanist și traducător, Claudio Magris s-a născut în 1939 în Italia, la Triest. A predat mai întâi la Universitatea din Torino, apoi la Universitatea din Triest, la catedra de limbă și literatură germană, colaborând, de asemenea, la prestigioase publicații precum
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]
-
dialog despre semnificația călătoriei în viața și scriitura sa, dar și despre legăturile sale cu universul cultural românesc: întâlnirea cu locurile și civilizația românească în călătoriile danubiene, legătura umană și literară cu Norman Manea și Dieter Schlesak, interesul profund, ca germanist, pentru cultura germano-română, interesul pentru cici și ciribiri, adică istroromânii, și posibilitatea supraviețuirii lor în lumea actuală. (A.C.C.) Claudio Magris, după Danubio (Garzanti, Milano, 1986) și Microcosmi (Garzanti, Milano, 1997), în care experiențele de călătorie au fost elaborate și
Claudio Magris: „A călători este metafora vieții“ () [Corola-journal/Journalistic/5847_a_7172]
-
formă de libertate. Într-atât de anxioasă e literatura noastră din ultimii douăzeci de ani, încât nici măcar un studiu excelent precum Humorul (2003) lui Val. Panaitescu nu a reușit să recalibreze un tip de discurs spre normalitate. Faptul că eruditul germanist Val. Panaitescu ne oferă tomul de peste 1000 de pagini despre umor nu e întâmplător. În contemporaneitate, mai cu seamă de la sfârșitul anilor nouăzeci, scriitorii moldoveni defilează cu un umor de calitate. Lucian Dan Teodorovici, Dan Lungu, Florin Lăzărescu, Vasile Ernu
Umorul deriziunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3789_a_5114]
-
Florio” de aici are de înfrânt, mutatis mutandis, opoziția unui terț (în scrisori, această opoziție ia forma celor 275 - alteori 277 - de „tipi”, competitorii la grațiile fetelor rămase în București). Scrisorile mi-au fost încredințate de doamna Viorica Nișcov, admirabila germanistă, traducătoare și folcloristă, spre a le valorifica, în... călinescolog. Îi mulțumesc și aici pentru încredere, deși sunt sigur că - dotată, așa cum este, cu acută pătrundere psihologică și cu o la fel de certă aplicație hermeneutică - le-ar fi putut, însăși, comenta. 1
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
slab din regiunea prealpină, cum cred eu, tocmai bun pentru ghiveciul filosofiei germane. Pe Heidegger l-au sorbit toți cu lingura, cu o foame de lup, ca pe nimeni altul, decenii în șir, și și-au umplut astfel stomacurile de germaniști și filosofi. Heidegger avea un chip obișnuit, nu unul spiritual, spunea Reger, era un om cu desăvârșire nespiritual, lipsit de orice fantezie, de orice sensibilitate, un rumegător de filosofie străgerman, o vacă filosofică gata să fete oricând, spunea Reger, care
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]