41 matches
-
Consulul francez În Moldova, Guéroult, susținea pe la 1848 că, În Iași, evreii „fac totul rău, dar fac totul” („ils font tout mal, mais ils font tout”) <endnote id="(193)"/>. Uneori, În astfel de cazuri, sentimentele evreofobe se amestecau cu cele germanofile. În 1831, de pildă, Într-o carte despre Basarabia și Chișinău (Kyschneff), un doctor neamț, I.H. Zucker, scria și el despre meșteșugarul evreu - „tâmplar, croitor, cizmar, sticlar, argintar, tinichigiu” - care, „pentru o plată mai mică, face de obicei lucru de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
AI. Beldiman Îi sugera lui Khuen Hedervary că ar fi cazul ca Tisza să facă „un gest frumos” și să acorde amnistie În procesele de presa ale românilor și să rezolve și alte „deziderate” ale românilor din Transilvania. În cadrul grupării germanofile existau destul de multe probleme datorate modului diferit În care era percepută situația generală și a motivațiilor fiecărui membru În parte. Dacă Petre P. Carp și, alături de el, Titu Maiorescu, aveau un cult pentru Germania și se pronunțau deschis pentru o
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
indus ideea că Germania era invincibilă și că soarta Antantei era compromisă, Pe acest fondul erau laudați toți cei care promovaseră ideea intrării În război de partea Puterilor Centrale, În special Carp și Regelui Carol. La sfârșitul anului 1915, gruparea germanofilă era atacată din toate direcțiile, mai ales din direcția presei și a unor organizații: „Federația Unionistă” și „Liga Culturală”, care promovând ideea de unitate sugerau intrarea României În război de partea Antantei. Pe de altă parte, gruparea germanofilă continua să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
1915, gruparea germanofilă era atacată din toate direcțiile, mai ales din direcția presei și a unor organizații: „Federația Unionistă” și „Liga Culturală”, care promovând ideea de unitate sugerau intrarea României În război de partea Antantei. Pe de altă parte, gruparea germanofilă continua să critice guvernul, dar nu Îndrăznea să-și asume guvernarea. Aripa lui Marghiloman care a reușit la un moment dat să câștige Încrederea regelui și sprijinul diplomației Puterilor Centrale, căuta o cale de a-l Înlătura pe I.I.C. Brătianu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
asupra apropierii de Germania, arătând că aceasta a sprijinit România În problema Dunării, În problema dezvoltării economice. Duca aprecia că „toate frazele lui erau tăioase ca o lovitură de spadă, nu a omis nici unul dintre argumente pentru a susține teza germanofilă. Nici un cuvânt de prisos, nici o slăbiciune În legătura argumentelor, decurgeau toate unele din altele ca Într-un aparat de precizie. O minune de construcție logică, un model de raționament omenesc, totul era spus cu mândria siguranței și emoția patimii. Nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
deși o parte din membrii guvernului de giranți fuseseră aleși dintre partizanii politicii sale sau dintre amicii lui personali, refuzând să ia conducerea unui guvern, câtă vreme În Moldova exista un guvern legitim al țării. În perioada ocupației, membrii grupării germanofile au acționat În conformitate cu propriile lor interese. În timp ce Marghiloman era În legătură cu administrația germană și mai ales cu autoritățile austriece, Petre P. Carp, a refuzat constant să vadă pe reprezentanții puterilor ocupante, deși el inspira germanilor Încredere și respect, fiind simpatizat de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
fel de apropiere, lucru pe care acesta nu-l putea Înțelege criticându-l față de toți cunoscuții, mărturisindu-i lui Marghiloman că „cu Carp nu e nimic de făcut; el vrea să dicteze chiar și nemților”. La celalalt capăt al grupării germanofile, AI. Beldiman, fost ministru al țării, a acționat În direcția sprijinirii și Încurajării administrației germane, prin organizarea unor conferințe la București și În alte câteva orașe, din teritoriul ocupat, prin intermediul cărora Încerca să demonstreze greșelile politicii naționale și să pledeze
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pornită mai mult din patimă. E adevărat că unii pot fi catalogați astfel, mai ales cei care se bucurau de victoriile germanilor, dar marea majoritate a continuat să rămână credincioasă cauzei românesti, chiar dacă propriile convingeri Îi plasa În tabăra germanofilă. Deși nu erau animați de aceleași convingeri, În august 1917 a avut loc totuși o Întrevedere politică Între Carp și Marghiloman, În cadrul căreia s-a ajuns la concluzia că trebuia Încheiată o pace separată, cu un nou rege, impus de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
avut ocazia să constat în mod direct dacă nu confuzia, cel puțin semipasivitatea Cancelariei austriece față de proiectul italian. Domnul Petre Carp, care deținea pe atunci portofoliul Afacerilor Externe ale României, foarte bine văzut la Berlin și Viena pentru sentimentele sale germanofile, aflat în trecere către o stațiune termală și fiind în vacanță de vară, urma să-i facă lui Aehrenthal o simplă vizită de curtoazie. Dînd curs cererii sale, îl așteptam la Grand Hotel, avînd asupra mea dicționarul cifrat. Imediat întors
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ca un act de trădare. „De-acum - scria el la moartea lui Alexandru Marghiloman - istoria va rămâne să-l judece și va rămâne să hotărască dacă șeful partidului conser vator-pro gresist a rămas în teritoriul ocupat povățuit de sentimentele lui germanofile și în dezacord cu sentimentele și interesele țării sau dacă a rămas ca la un post de sacrificiu, în urma înțelegerii avute cu regele României și cu șeful guver nului. Noi asupra acestui punct, trecut de-acum în istorie, păstrăm tăcere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rasă aleasă, singura capabilă să conducă, să construiască, inventeze, organizeze. De aici, invidia și ura celorlalți”. Identificarea cu clișeele furnizate, În acea perioadă, de familia și comunitatea germană avusese totuși două fisuri, datorate contradicției dintre trup și minte. În ciuda „evlaviei germanofile”, mama tânărului Paul Schuster nu accepta să se despartă de ginecologul evreu dr. Antal, singurul În care avea absolută Încredere. „Ea micuță și slabă, el depășind-o cu un cap și jumătate. Dispăreau În camera de dormit, după care ea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fermitate a convingerilor care se află la temelia imaginii, atât de încetățenite, a unui Carp ca ipostază locală a junkerilor, intratabil în rezistența sa față de egalitate și progres social, ilustrare a unui egoism de clasă ce are corespondent în orientarea germanofilă în politica externă. Indiscutabil, P.P. Carp a preferat, nu o dată, să fie contra unui curent dominant al opiniei publice, iar fina lul dramatic al carierei sale, în anii 1914-1918, dă măsura obstinației în apărarea unui ideal care îl însingurează. Însă
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
au oferit asistență pentru pregătirea și reînzestrarea armatei. În ciuda acestei susțineri, resursele economice ale Imperiului Otoman au fost epuizate de costurile Războaielor Balcanice din 1912 și 1913, iar Franța, Regatul Unit și Imperiul German au oferit ajutor financiar. O facțiune germanofilă influențată de Enver Pașa, fostul atașat militar otoman la Berlin, se opunea majorității anglofile din cabinetul otoman și încerca să asigure relații strânse cu Germania. În decembrie 1913, germanii au trimis o misiune militară la Constantinopol, condusă de generalul Otto
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
fără ordine din partea guvernului otoman, la 27 septembrie, comandantul german al fortificațiilor din Dardanele a ordonat închiderea strâmtorii, contribuind la impresia că otomanii sunt „în tabăra germană”. Prezența navală germană și succesul armatelor germane pe toate fronturile au dat facțiunii germanofile din guvernul otoman suficientă influență pentru a declara război Rusiei. La 27 octombrie, "Goeben" și "Breslau", rebotezate "Yavûz Sultân Selîm" și respectiv "Midilli", au ieșit în Marea Neagră, au bombardat portul rus Odesa și au scufundat câteva vase rusești. Otomanii au
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
profund marcată de Primul Război Mondial și de atitudinea amenințătoare a guvernelor Antantei față de părinții ei. Regina Sofia era sora kaiserului Wilhelm al II-lea al Germaniei iar regele Greciei a fost acuzat de aliații săi că politica lui era germanofilă. La 14 iulie 1916 un incediu a izbucnit la Palatul regal Tatoi în timp ce Ecaterina și familia sa se aflau acolo. Câteva luni mai târziu, la 1 decembrie 1916, după o încăierare între rezerviștii greci și trupele franco-britanice, flota aliată a
Prințesa Ecaterina a Greciei și Danemarcei () [Corola-website/Science/321213_a_322542]
-
statal. Reducerea comerțului a adus statele mici pe marginea falimentului. La Congresul de la Viena în 1814 și 1815, diplomații - în special reprezentanții Marilor Puteri - au reîmpărțit harta Europei și, prin urmare, harta lumii, în sfere de influență. Europa Centrală (Europa germanofilă) a rămas în mare parte sub influență Habsburgică, echilibrând balanța între Rusia Țaristă (la est) și Imperiul Francez (la vest); era de așteptat ca Prusia să aibă un rol în exercitarea influenței, dar ambiguitățile diplomatice dintre Prusia și Austria rămăseseră
Zollverein () [Corola-website/Science/330291_a_331620]