54 matches
-
par progrès de raisonnement, au mois jusqu’à un certain degré.” („Trebuie să vedem lucrul deodată, dintr-o singură privire, și nu doar pe măsură ce raționamentul progresează pas cu pas.”) Pascal 6.1. Ce este gestaltismul?1tc "6.1. Ce este gestaltismul?1" Gestaltismul (Gestalt = „configurație”, „structură” în limba germană) a ajuns să fie considerat „psihologia națională” a germanilor. Este adevărat că marile personalități ale acestui curent psihologic au fost de origine sau au scris în limba germană. Este cazul lui Max
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
de raisonnement, au mois jusqu’à un certain degré.” („Trebuie să vedem lucrul deodată, dintr-o singură privire, și nu doar pe măsură ce raționamentul progresează pas cu pas.”) Pascal 6.1. Ce este gestaltismul?1tc "6.1. Ce este gestaltismul?1" Gestaltismul (Gestalt = „configurație”, „structură” în limba germană) a ajuns să fie considerat „psihologia națională” a germanilor. Este adevărat că marile personalități ale acestui curent psihologic au fost de origine sau au scris în limba germană. Este cazul lui Max Wertheimer - fondatorul
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
le acceptă toți acești teoreticieni și care, de fapt, au intrat în patrimoniul științific peren al psihologiei. Le expunem deocamdată sintetic. Le vom relua însă cu detalii privind teoriile fiecăruia dintre teoreticienii menționați. Cititorul trebuie să fie însă dinainte pregătit: gestaltismul este total opus behaviorismului. Obiectivul de studiu al gestaltismului este tocmai acea black box pe care cei mai mulți behavioriști au considerat-o atât de opacă, încât va rămâne etern insondabilă. Gestaltiștii s-au ambiționat, înainte de orice, „să vadă” ce se află
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
au intrat în patrimoniul științific peren al psihologiei. Le expunem deocamdată sintetic. Le vom relua însă cu detalii privind teoriile fiecăruia dintre teoreticienii menționați. Cititorul trebuie să fie însă dinainte pregătit: gestaltismul este total opus behaviorismului. Obiectivul de studiu al gestaltismului este tocmai acea black box pe care cei mai mulți behavioriști au considerat-o atât de opacă, încât va rămâne etern insondabilă. Gestaltiștii s-au ambiționat, înainte de orice, „să vadă” ce se află înlăuntrul „cutiei negre” - sufletul, omenesc sau neomenesc! Gestalt înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cărți de propagandă ecologistă a estompat gloria pe care genialul psiholog Wolfgang Köhler o câștigase în prima jumătate a nedreptului veac XX. A venit însă vremea să facem dreptate excepționalului cercetător care a fost Köhler - cel mai ingenios dintre maeștrii gestaltismului. Din cauza presiunii naziste, Köhler a părăsit Germania și a plecat în SUA, la Swarthmore College, ca profesor de psihologie și cercetător de filosofie și psihologie. Retrăgându-se de la Swarthmore College în 1958, Köhler s-a stabilit la New Hampshire, continuându
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
analizăm aici, întrucât am depăși obiectivele cărții de față. Atenționăm doar cititorul că „genialul tată al maimuțelor” era genial nu doar pentru că iubea acești „veri ai noștri” rămași în preistorie. Köhler a fost nu numai cel mai curajos dintre triumvirii gestaltismului clasic; avea el însuși perioade de „iluminare” și există, în opera sa, un insight care ar putea transforma psihologia, cum visează mulți, într-o „regină a științelor”. 7. Teoria disonanței cognitivetc "7. Teoria disonanței cognitive" „Do not expect too much
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
pe o activitate/sarcină, dezvoltând strategii naturale de ocolire sau diminuare a divagațiilor și fenomenelor de perturbare a comunicării etc. 4. Metode bazate pe rezolvarea problemelor (problem-solving)tc "4. Metode bazate pe rezolvarea problemelor (problem‑solving)" Așa cum aminteam mai devreme, gestaltismul poate fi văzut ca bază a metodelor care cultivă în special rezolvarea de probleme (avem în vedere în special teoria învățării prin iluminare/insight a lui Kohler); totuși, nu putem să nu remarcăm că, întrucât metodele de învățământ se bazează
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
metaphors) și metafore sistemice (en. system metaphors)". Modificările, preferința oamenilor de știință pentru o categorie sau alta de constructe metaforice își are motivarea în "apartenența cercetătorilor la anumite școli de gândire științifică. Astfel, creșterea metaforelor neurale s-a datorat influenței gestaltismului, iar proliferarea metaforelor sistemice și spațiale în scrierile din a doua jumătate a secolului al XX-lea a fost pusă pe seama emergenței psihologiei cognitive". Sunt schimbări în măsură să semnaleze faptul că "receptorului i se propun anumite tipuri de metaforizare
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prin propunerea de abordare a faptelor de creație din alt unghi, în spirit științific, o perspectivă nouă de studiere a operei eminesciene și a literaturii în general. Metodologia lui C., întemeiată pe psihologia și mai ales pe lingvistica modernă, pe gestaltism, pe rezultatele activității naratologice ale Cercului de la Praga, a înscris, cu toate disfuncționalitățile, un moment decisiv în eforturile de scientizare a studiului literaturii. Stilistica lui anticipează și ea perspective noi metode de abordare a textului literar. De folclor, C. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
3. Metode moderne 3.1. Metode bazate pe creativitatea individuală Conceptul de cretivitate, introdus în 1938 de Gordon Allport, a cunoscut abordări din perspectiva asociaționismului, gestaltismului, behaviorismului și psihanalizei. Sintetizând contribuțiile curentelor clasice, psihologia contemporană oferă o imagine relativ clară asupra etapelor creației și a proceselor psihice pe care le angajează, I. P. Guilford a elaborat, în 1967, un model teoretic al conduitei creative. Modelul a fost
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
bruscă a conștiinței, ca o intuiție instantanee și aproape miraculoasă, fapt ce a contribuit la învăluirea ei într-o aură misterioasă, divină. În unele cazuri, iluminarea este rezultatul unei înțelegeri de ansamblu a unei structuri dinamice a unui lucru, fenomen. Gestaltismul dă o explicație plauzibilă acestei categorii de situații. Astfel, G. Kneller consideră gândirea creatoare ca fiind în primul rând o reconstrucție a gestalturilor sau modelelor care sunt deficiente structural. Inspirația reprezintă în fond rezultatul unei intense stări de conștiință, al
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
veritabilă enciclopedie în domeniul istoriei psihologiei. Meritul lui Ralea este consituit, considerăm noi, din "împănările" unui text rafinat și bine documentat cu o serie de texte ideologice din perioada proletcultistă. Iată o mostră de "împănare"din această carte: "Astfel, de la gestaltismul lui von Ehrenfels și Koehler, reînvierea pe plan psihologic a apriorismului kantian, a fenomenologiei lui Husserl, a psihologiei înțelesului a lui Dilthey, a psihologiei trăirii (Erlebnis), a hegelianului Spranger, a funcționalismului lui Brentano, sau a psihologiei raporturilor funcționale a lui
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
de văzut și corelația ideologică între aceste școli, în care idealismul era practicat cu frenezie, și regimurile politice din Germania care au dus la fascism și la război" (Ralea, Botez, 1958, p. 687). Deși se fac afirmații categorice contra fenomenologiei, gestaltismului și altor școli psihologice "cu tendințe reacționare", la bibliografia lucrării nu figurează lucrări de Edmund Husserl, Christian von Ehrenfels, Wolfgang Köhler, Max Wertheimer, Kurt Koffka, Carl Stumf, reprezentanți de marcă ai curentelor psihologice în discuție. Cât despre corelația unor astfel
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
și rămâne o problemă epistemologică dificilă. Cu psihologia s-a intrat în linie dreaptă abia începând cu secolul al XX-lea, când tot mai multe ramuri ale acesteia au dobândit o fundamentare experimentală. Acum se constituie marile curente de idei, gestaltismul, reflexologia și behaviorismul, care completează paradigma de bază a psihologiei realizând o etapă importantă în maturizarea ei, ca domeniu de cunoaștere de sine stătător. Aplicațiile ei, însă, nu s-au sfârșit cu reușita aducerii și reproducerii fenomenului de reflectare senzorială
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Pe această linie, psihologia animală și comparată va cunoaște noi perspective de dezvoltare, va deveni piatra de încercare a legilor și principiilor de funcționare a psihicului, va deveni foarte repede domeniul de dispută central între marile curente ale psihologiei, între gestaltism, behaviorism și reflexologie, va reprezenta o sursă inepuizabilă de comparație dintre comportamentul animal și cel uman, 4.1. Metoda analizei comparate Conceperea de metode și tehnici obiective noi proprii științei psihologiei a găsit un reazem solid în psihologia comparată. Obiectul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
proprietățile externe ale excitației, la proprietățile organelor de simț, pentru a le pune și pe seama unor activități organizate superior, pe seama intuiției sau a gândirii. În acest fel s-au pus bazele apariției unui curent psihologic distinct, care va fi numit gestaltism sau psihologia formei, capabil să reziste și să dea soluții pe măsura transformărilor prin care trecea întreaga societate germană în primele decenii ale secolului al XX-lea. Peste ocean, în această perioadă, domnea un pragmatism spiritual, pe care se clădea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Studiul fenomenelor de conștiință ajungea adesea supus cenzurii, cercetările de acest fel erau admise doar dacă dovedeau subordonare față de puterea dictaturii, față de reprezentanții acesteia, ulterior față de valențele ei naționaliste. Alte explicații erau interzise, cum ar fi cele ale psihanalizei, ale gestaltismului sau cele făcute în spirit pragmatic. Dificultatea interpretării în acele vremuri provine din faptul că acest stat, cel puțin inițial, deși s-a declarat un susținător înflăcărat al cunoașterii și creației științifice psihologice, cu trecerea timpului s-a completat cu
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de Rubin experimental în experimente cu imagini duble. În anul în care Rubin și-a început cercetările, un alt cercetător, Max Wertheimer (1880-1944) a început studiul percepției vizuale a mișcării. Experimentul său a fost foarte simplu și relevant pentru fundamentarea gestaltismului. Acesta a constat în a expune la tahistoscop doi excitanți, aplicați într-o succesiune reglabilă (la început doar linii și curbe), la viteze diferite de expunere. Dacă intervalul era relativ lung, subiectul le sesiza succesivitatea; în cazul unui interval mai
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
formulată dinainte de către Georg Müller foarte populara "axiomă a psihofizicii". După aceasta, la baza fiecărei stări de conștiință se află un proces fiziologic, lucru ce se concretizează în însemnătatea asemănării sau diferențierii a ceea ce este reflectat prin simțuri. Acestei axiome, gestaltismul i-a mai adăugat două mici completări. Înainte de toate, a trecut de la simpla declarare a corelațiilor dintre sistemul psihic și cel fiziologic la numirea lor concretă și decisă de izomorfism; în al doilea rând, diferit de astă dată de Müller
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
influenței decisive a agenților stimulatori externi, completată de activismul intern al subiectului cunoscător, al celui care reflectă. În acord cu aceștia mediul reflectat de organism este o sumă de gestalturi și nu una de excitanți de interacțiune. Realitatea este că gestaltismul, în respect pentru tradiția sa filosofică de origine, conferă izomorfismelor două niveluri de interacțiune. Structurile și câmpurile fizice n-au altă bază decât interacțiunea legică, fizică, dintre lucruri. Conștiința în acești termeni este mai puțin explicabilă, dar aceasta a fost
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de fiziologia activității excitatorii sau inhibitorii a sistemului nervos. Confruntat cu modelele experimentale de bază ale acestui curent, Pavlov a reacționat cu o polemică adversă vehementă, de neacceptare. În timp ce condiționarea în accepțiune pavloviană era produsul unui procesualități în devenire, pentru gestaltismul kohlerian depășirea situației problematice era produsul unei sclipiri mentale intuitive, de o fracțiune de secundă. Șirul disputelor pe această temă a fost intens și bogat reprezentat în literatura de specialitate a anilor de după deceniul al treilea al secolului trecut. Auspiciile
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
animale în rândul studenților. Cu atât mai mult cu cât în literatura științifică universală, psihologia animală ajunsese declarată a fi o piatră de încercare pentru legile și regulile propuse de funcționarea psihicului, formulate din perspectiva marilor curente ale psihologiei behaviorism, gestaltism și reflexologie. Fiecare dintre ele și-a delimitat liniile experimentale cu consacrare în investigarea procesului de învățare, ale lui J.B Watson și pe urmă de E.L Thorndike, efectuate pe șobolani sau pisici behaviorismul; reflexologia s-a reprezentat prin
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
experimentale cu consacrare în investigarea procesului de învățare, ale lui J.B Watson și pe urmă de E.L Thorndike, efectuate pe șobolani sau pisici behaviorismul; reflexologia s-a reprezentat prin I.P. Pavlov, în experiențele de condiționare efectuate pe câini; gestaltismul german s-a reprezentat bine în experiențele pe maimuțe ale W. Köhler (M. Beniuc, 1971). Numai că în raționamentele celor care au decis numirea lui Beniuc în funcția de șef de catedră departe de a se fi avut în vedere
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ca manifestare a unei conștiințe creatoare (Evoluția criticii literare, Orientări pentru o critică literară). Deși cu simpatii mărturisite pentru Albert Thibaudet, Charles du Bos sau Ernst Robert Curtius, B. are opinii mai apropiate de estetica germană a intropatiei și de gestaltismul lui Dilthey, dar cu o coloratură deterministă, arătându-se preocupat de idealul unei critici complete, interpretativă și de tip erudit. Eseistica lui B., care nu excelează în ipoteze ingenioase, se îndreaptă spre „genii tumultuoase și vaste” (Goethe, Balzac, Hugo, Wagner
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Durkheim și G. Tarde, dar în mod special a lui P. Janet, Ralea a explicat evoluția istoric a societții precum și avatarurile formrii omului și a condiției sale de excepție. Acestora și nu altor surse sau influențe, precum behaviorismul american sau gestaltismul german, îi acord Ralea tot interesul, selectându-și, din instrumentarul conceptual a lui Janet, noțiunile și categoriile cu care avea s încerce înțelegerea și definirea omului, cel puțin la începuturile studiilor sale de tinerețe. Contactul cu operele marilor psihiatri francezi
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]