119 matches
-
mai întâi de Ebbinghaus, 1913; a fost aprofundat de: Robinson, 1932; McGeoch, 1942; Melton, 1940; Underwood, 1964; Postman, 1964; ș.a.); 5) învățarea prin discriminare (multiple discriminations; Gagné nu menționează cine a descoperit mecanismul, dar sugerează că este vorba despre cercetători gestaltiști precum: Wertheimer, 1945; Kohler, 1929; Koffka, 1929; Katona, 1940); 6) învățarea conceptelor (concept learning; Gagné îi considera tot pe gestaltiștii menționați descoperitorii acestui mecanism, necunoscând cercetările esențiale ale lui Lev Vîgotski); 7) învățarea regulilor (rule learning; mecanismul este „dedus” de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
5) învățarea prin discriminare (multiple discriminations; Gagné nu menționează cine a descoperit mecanismul, dar sugerează că este vorba despre cercetători gestaltiști precum: Wertheimer, 1945; Kohler, 1929; Koffka, 1929; Katona, 1940); 6) învățarea conceptelor (concept learning; Gagné îi considera tot pe gestaltiștii menționați descoperitorii acestui mecanism, necunoscând cercetările esențiale ale lui Lev Vîgotski); 7) învățarea regulilor (rule learning; mecanismul este „dedus” de Gagné din insight-ul identificat la cimpanzei de Köhler, 1927, și de Wertheimer la copii, în 1945); 8) rezolvarea problemelor (problem
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lui Lev Vîgotski); 7) învățarea regulilor (rule learning; mecanismul este „dedus” de Gagné din insight-ul identificat la cimpanzei de Köhler, 1927, și de Wertheimer la copii, în 1945); 8) rezolvarea problemelor (problem solving; Gagné continua în 1965 să le atribuie gestaltiștilor evidențierea acestui mecanism, deși el fusese studiat de mulți alți psihologi). Curios este faptul că, în 1965 și 1970, Gagné a ignorat mecanismul învățării prin descoperire (learning by discovery), deși menționa fenomenul de „iluminare bruscă” studiat de Kohler, probabil părându
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
faptul că unele maimuțe pot învăța prin descoperire și intuiție spontană. În 1974, când a publicat Essentials of Learning for Instruction 10, a admis însă acest al nouălea mecanism, dar i-a atribuit descrierea sa lui J.S. Bruner, și nu gestaltiștilor. După Gagné, instruirea eficientă este dublu condiționată. Condițiile interne sunt asigurate, în esență, de aceste opt-nouă mecanisme (sau „tipuri de învățare” naturală care, la om, se constituie într-un „aparat lăuntric” cu funcții adaptative, de supraviețuire și formare). Condițiile externe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teoria condiționării prin contiguitate ; modelul behaviorist (asociaționist-comportamentist), în care pot fi cuprinse: teoria conexionistă, teoria condiționării operante (Skinner), teoria așteptării sau a behaviorismului intențional (Tolman), teoria mediației, teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentului, teoria revizuita a celor 2 factori ; modelul gestaltist care include teoria legilor organizării învățării; modelul functionalist-pragmatist concretizat prin: teoria experimentalistă sau a învățării progresive, teoria echilibrului funcțional în învățare (Claparede); modelul matematic, informațional și cibernetic, în care includem: teoria matematică a învățării, teoria eșantionării stimulului, teoria proceselor de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
tradiționalismul îi sunt indiferente în latura lor exclusivistă și, fără a le conceptualiza sau fără a se angaja în dispute, poetul se definește în raport cu ele doar în măsura în care reprezintă dimensiuni organice ale liricii în general. Când teoretizează, o face în manieră „gestaltistă”, tipologizând structurile și atitudinile fundamentale ale spiritului. Definirile sunt simple și poetizante. Astfel, sufletul „realist” este mânat de „avântul către lumea exterioară” și îi sunt proprii „observația și acțiunea”, în vreme ce spiritul romantic este ispitit să se afunde „pe calea visului
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
spus, ceea ce primează ca sursă pentru cunoștințele noastre este rațiunea și nu senzația. Pentru a înțelege ceea ce se întâmplă, trebuie, deci, să introducem unele „variabile intermediare” legate de organizarea înnăscută a creierului nostru. Este ceea ce fac, la începutul secolului XX, gestaltiștii. Ei sunt primii care au introdus teoriile cognitive în psihologie. Astfel, Kohler ia apărarea învățării prin insight, prin care animalul sau omul, dincolo de o asociere de percepții, elaborează prin gândire o ipoteză pe care o testează prin acțiune. De asemenea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să cânte la pian, să cânte din gură, să restabilească o relație specială cu sora sa și să trăiască doliul după moartea bunicului său. In acel moment, Gwen începe să plângă. Exercițiul celor două scaune Terapeutul îi propune apoi tehnica gestaltistă a celor două scaune. Gwen comunică virtual cu bunicul său așezat pe scaunul din fața sa. Ea reușește să-și exprime vinovăția de a nu fi fost alături de el în ultimele sale minute, rușinea de a nu fi la fel de strălucitoare ca
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
format ulterior două grupe principale, respectiv: teoriile de tip stimul-reacție și teoriile cognitive. Prima grupă cuprinde teoriile unor autori, ca Thornidike, Pavlov, Guthrie, Skinner și Hull. Teoriile cognitive includ pe cele ale lui Tolman și pe cele ale psihologiei clasice gestaltiste. Edward L. Thorndike (1874-1949) elaborează teoria numită „psihologia legăturilor” sau „conexionistă”. Baza învățării la Thorndike este conexiunea dintre stimul și impulsul spre acțiune. Învățarea are loc prin încercare-eroare. Experiențele lui au adus în atenție problema motivației, a recompensei și sancțiunii
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
de intrare (input) și cele de ieșire (output) și pe această bază, se face interferența asupra a ceea ce se întâmplă în organism, și se postulează diferite variabile intermediare care prin relații matematice devin foarte obiective. Punctul de plecare în teoriile gestaltiste, sunt studiile experimentale asupra percepției ale lui M. Wertheimer (1912) care elaborează legile elaborării percepției. K. Koffka (1924) aplică unele din legile organizării percepției la problemele învățării, respectiv legea pregnanței , formei bune și continuității. W. Kohler (1925) , pe baza experiențelor
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
indwelling). Cunoașterea este esențialmente dinamică, având capacitatea de a integra tacit noi elemente empirice. Ulterior, ele se transformă într-un rezervor viu de anticipații euristice. Pentru a descrie logica inferenței tacite, Polanyi se folosește de principiile de cercetare ale psihologiei gestaltiste (care contestă metoda behavioristă). Accentul cade din nou pe tensiunile interne ale conștiinței, care aspiră în mod natural la coerență și la structurarea unui sens totalizator. Descriind percepția unui obiect într-un câmp vizual dat, Polanyi relevă existența unor factori
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
asistența socială În general, în asistența socială, teoriile se pot clasifica în5: * teorii ce pun în centrul lor ființa umană: teorii psihodinamice (inclusiv psihanaliza), teorii comportarnentaliste, teorii ale învățării sociale, teoria cognitivă, teoria centrată pe client (nondirectivă sau rogersiană), teoria gestaltistă, teoria transpersonală, programarea neurolingvistică, analiza tranzacțională, teoria existențialistă; * teorii care se referă la individ în cadrul societății: teoria centrată pe rezolvarea de probleme, teoria centrată pe sarcină, teoria intervenției în criză, teoria sistemică și ecosistemică, teorii feministe, teorii psihosociale, teoria pledării
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
își înțeleg sentimentele și problemele, își rezolvă conflictele cu alți oameni, încearcă noi soluții la problemele vechi. Deci, sunt ajutați să vadă lumea din jurul lor așa cum este ea în realitate. Astfel că a fost lansat un paradox, de unul dintre gestaltiști Arnold Beisser "schimbarea survine când cineva devine ceea ce este în prezent, și nu când devine ceea ce nu este". Dar vrând nevrând, apare veșnica întrebare în legătură cu psihoterapia: de ce își schimbă copilul modul de a fi în terapie când o putea face
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
fenomenelor, a faptelor În general. Ea este trăsătura esențială și permanentă a gândirii umane (exceptând cazurile patologice sau de rea credință), fără de care nici celelalte activități ale gândirii (conceptualizarea, sistematizarea, axiologizarea, creația etc.) nu ar fi posibile, chiar dacă, de exemplu, gestaltiștii o cantonează Între un act brusc, spontan, de „prindere” a unei relații sau situații, și o iluminare instantanee, intervenită În procesul rezolvării anumitor probleme. 2. Din perspectiva lui I. P. Pavlov, Înțelegerea ar fi o “Închidere bruscă de circuit”, Închidere care
PreȚ pe dispreȚ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1485]
-
a întregului sau că o secvență mai scurtă de imagini, cuvinte sau note, ca un continuum sau ca un fragment [...]. Ar putea fi citate mai multe experiențe similare ale autorilor, exemple în care întregul ca să ne exprimăm în limbajul psihologilor gestaltiști pare a se înfățișa înaintea părților [...]. Primul moment brusc al inspirației nu apare, totuși, întotdeauna că viziune a operei integrale" (1980, pp. 164-166). Analizând, în continuare, conceptul de "inspirație", voi avea în vedere doar acele aspecte care vizează, într-un
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
nonspecific sau general (cazul sarcinilor de învățare nesimilare) transferul orizontal, simetric, și cel vertical etc. Indiferent de natura specifică a teoriei învățării, legea transferului se bazează pe un set de modele explicative pertinente: modelul elementelor identice (neobehaviorist), modelul „relațiilor bune" (gestaltist), modelul înțelegerii (cognitivist), modelul abilităților înalt performative (metacognitivist). Orientările moderne din domeniul transferului în învățare consideră transferabile atât elementele de conținut, cât și elementele de tip metodologic, procedural-organizatoric, de tip know-how sau cele de tip atitudinal-valoric. De reținut: Potențialul de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
O. Onicescu; M. Iosifescu) ; Teoria modelelor informaționale (M. Malița; C. Zidăroiu). • Paradigma compensatorie și recuperatorie: Teoria structurilor compensatorii în situații de handicap/deficit (R. Zazzo; R. Perren; M. Hurtig; M. Chiva); Toria recuperării comportamentelor "cu probleme" (M. Herbert). • Paradigma configuraționistă (gestaltistă): Teoria legilor/principiilor 'organizării (M. Wertheimer); Teoria insight-ului/gestaltului (W. Koh1er; K. Koffka) ; Teoria câmpului (K. Lewin; E. ToIman); Teoria schemelor cadru/frame-ului (F.C. Bartlett). • Paradigma psihosocială: Teoria imitației (N.E. Miller; J. Dollard); Teoria învățării observaționale a proceselor mediate de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
datele credinței. Vorbim de raționalism? Ambii coordonează efortul inteligenței în actul credinței și susțin influența benefică a actului credinței asupra operațiunilor inteligenței. Acord profund, indestructibil, proclamat de tradiție [...] și niciodată contestat» (E. Gilson). Însă acest acord, am putea spune cu gestaltiștii, este dat în linii mari și nu de formă. Datele sunt aceleași, dar se văd într-o lumină diferită. În 1879 Leon al XIII-lea vorbea despre Toma și Bonaventura ca despre duae olivae et duo candelabra in domo Dei
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
figurii. Acestea sunt figurile ambigue, care fac posibile două interpretări perceptive diferite și ale căror oscilații se impun observatorului. Asemenea ambiguități sunt excepționale și se datorează apariției inhibiției de protecție în celulele stimulate de figura respectivă. 4. Organizarea perceptivă LEGILE GESTALTISTE O formă este o organizare care nu se poate reduce la o juxtapunere de elemente și care posedă, în sine, o calitate ce nu se găsește în nici unul dintre elementele consecutive. Modificarea unui singur element poate modifica "forma întreagă". Formă
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
cu o organizare unitară, ce are identitate proprie. În numeroase cazuri o figură fără semnificație primește din partea marii majorități a observatorilor o anume interpretare determinată, ca și cum mecanismele perceptive ar urma reguli aproape identice pentru toți indivizii. Aceste reguli studiate de gestaltiști constituie legile organizării perceptive. "Legile" organizării perceptive, adică ale formei sunt: * Proximitate elemente relativ apropiate sunt percepute ca aparținând aceleași forme; * Similaritate elementele relativ asemănătoare sunt percepute ca aparținând unei aceleiași forme; Continuitate elemente orientate în aceeași direcție tind să
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura cognitivă a individului, stimulii veniți din exterior fiind prelucrați prin angajarea activă a minții. Cognitiviștii punctează procesele care au loc în crearea răspunsurilor, organizarea percepțiilor, producerea „iluminării”, psihologi precum Piaget, Ausubel, Bruner sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dezvoltarea practicilor educaționale care presupuneau un design instrucțional riguros, cu obiective clar stabilite în termeni demanifestări comportamentale, procesul instructiv-educativ fiind detaliat programat. În educația vocațională, s-a mers mult în direcția achiziționării de deprinderi tehnice pe această idee. Orientarea cognitivistă (gestaltistă) vede învățarea ca fiind determinată de structura cognitivă a individului, stimulii veniți din exterior fiind prelucrați prin angajarea activă a minții. Cognitiviștii punctează procesele care au loc în crearea răspunsurilor, organizarea percepțiilor, producerea „iluminării”, psihologi precum Piaget, Ausubel, Bruner sau
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cele folosite în matematică, chimie, poate determina asociații ce conduc spre idei noi. Conform acestei teorii concentrarea puternică și volumul bogat de cunoștințe diminuează probabilitatea unei soluții creative, o puternică fixare putând bloca această soluție. I 1.2.6. Teoria gestaltistă (configuraționistă) a creativității Teoria a apărut ca o contrareacție la teoria asociaționistă și consideră că demersul creativ nu se desfășoară cu totul aleator și că poate fi explicat doar prin considerearea globală a fenomenului, prin descoperirea întregii sale structuri interne
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
în cartea publicată anterior, își manifestau prezența la nivelul compoziției. În sfârșit, conexiunea a devenit atât de directă, încât cititorii care au explorat fundamentele formei vizuale în Arta și percepția vizuală pot trece ușor la compoziție ca nivel succesiv. Principiul gestaltist al simplității, descris în cartea anterioară drept organizator al formei și spațiului, folosește în genere pentru modelele vizuale. Acesta marchează de asemenea compoziția, făcând, de pildă, ca vectorii unui sistem radial să fie distribuiți pe cât posibil mai simetric sau plasând
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
față de acestea. Într-o operă de artă propriu-zisă, cele două versiuni și sensurile lor interacționează pentru a crea rezultatul mai complex al compoziției în ansamblu. Mai mulți factori determină forța relativă a celor două viziuni în fiecare dintre cazuri. Psihologia gestaltistă a percepției vizuale ne arată că, cu cât structura este mai regulată, echilibrată și simetrică, cu atât este mai posibil ca ea să predomine. Comparați mandala din figura 7 cu schița după lucrarea lui Bruegel, Luilekkerland (Țara unde curge lapte
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]