3,102 matches
-
septembrie, pentru un turneu împreună cu Enrique Iglesias. Din octombrie, Jennifer Lopez își va relua turneul solo în Europa și va tranzita bătrânul continent de la vest la est, pentru că pe 15 noiembrie să ajungă și la București. Playlist-ul oficial cuprinde piesele: "Get Right" "Love Don't Cost a Thing" "I'm Into You" "Waiting for Tonight" "Goin' În" "I'm Real (Murder Remix)" "All I Have" "Ain't It Funny (Murder Remix)" "Jenny from the Block" "If You Hâd My Love" "Qué
Jennifer Lopez, primul concert în România by http://www.zilesinopti.ro/articole/2941/jennifer-lopez-primul-concert-in-romania [Corola-blog/BlogPost/99318_a_100610]
-
All I Have" "Ain't It Funny (Murder Remix)" "Jenny from the Block" "If You Hâd My Love" "Qué Hiciste" "Until It Beats No More" "Do It Well" "Whatever You Wanna Do" "Hold It Don't Drop It" "Let's Get Loud" "Papi" "On the Floor" Și bisul "Dance Again".
Jennifer Lopez, primul concert în România by http://www.zilesinopti.ro/articole/2941/jennifer-lopez-primul-concert-in-romania [Corola-blog/BlogPost/99318_a_100610]
-
invite you to be part of a journey that sets ouț from the world of colour with shades ranging from ocean blue to pastel hues. În honor of this celebration, the Motivi store în Palas Mall is inviting you to get the glam look with special prices! Everyone wearing a Motivi outfit or accessory will receive a special anniversary voucher. Citește tot... Colour Statement Spring/Summer 2013 Collection by Atelier LadyDi @ Club Zona, 8 martie 8th of March is one of
Club Zona Iasi by http://www.iasi4u.ro/stire/club-zona-iasi/ [Corola-blog/BlogPost/96233_a_97525]
-
cu oameni ce-s harnici și copii zglobii. Aceasta este țara mea. Cu bune și rele, de dor și de nea, de albastru, de nor, și de stea. Obosită, dar cântată de poeți lăudată și prădată de Gepizi și de Geți, și câți migratori au trecut,dar nu ne-au supus, am fost apărați de Zeii de sus. Aceasta este țara mea. O țară frumoasă și plină de noroc pierdută, câștigată la marele joc rătăcită, regăsită, în marea oglindă este țară
ACEASTA ESTE TARA MEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 806 din 16 martie 2013 by http://confluente.ro/Aceasta_este_tara_mea_petru_jipa_1363437318.html [Corola-blog/BlogPost/345283_a_346612]
-
precum „sâ”, „șâ”, „sea”, „șa”, ori hârâitoare, prin folosirea consoanei „r”, mai ales în combinație cu semivocalele „ă” și „â”. De altfel și poetul roman Ovidius Publius Naso, exilat la Pontul Euxin în perioada 8îHr-17dHr era de părere că: „limba geților folosește prea mult sunetul „r” care dă asprime cuvintelor și face ca limba să fie dură”. De aceea Ovidiu numea limba geților „vox fera”, „vox ferina”, caracterizând poporul Get după asprimea limbii: „rigidos Getas, „duros Getas”(consemnat de Nicolae Densușianu
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
și poetul roman Ovidius Publius Naso, exilat la Pontul Euxin în perioada 8îHr-17dHr era de părere că: „limba geților folosește prea mult sunetul „r” care dă asprime cuvintelor și face ca limba să fie dură”. De aceea Ovidiu numea limba geților „vox fera”, „vox ferina”, caracterizând poporul Get după asprimea limbii: „rigidos Getas, „duros Getas”(consemnat de Nicolae Densușianu în „Dacia Preistorică” p.567 subsol Ovidiu: TristeV7-17-12-55). Păreri și păreri. Și mie mi se pare limba germană imposibilă, cu unele cuvinte
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
la Pontul Euxin în perioada 8îHr-17dHr era de părere că: „limba geților folosește prea mult sunetul „r” care dă asprime cuvintelor și face ca limba să fie dură”. De aceea Ovidiu numea limba geților „vox fera”, „vox ferina”, caracterizând poporul Get după asprimea limbii: „rigidos Getas, „duros Getas”(consemnat de Nicolae Densușianu în „Dacia Preistorică” p.567 subsol Ovidiu: TristeV7-17-12-55). Păreri și păreri. Și mie mi se pare limba germană imposibilă, cu unele cuvinte kilometrice și o topică abracadabrantă, iar engleza
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
români transnistrieni înțelegem însă pe toți cei de dincolo de Nistru, cuprinzând Podolia și mergând până la Nipru ba chiar Don, în Crimeea, Caucaz și Siberia. Începuturile întinderii marginii estice a românității la est de Nistru se regăsesc în simbioza dintre tyrageți (geții de la Tyras sau Nistru), deci între supușii lui Burebista, care la gurile Bugului stăpânea Olbia și românii ale căror urme se găsesc la tot pasul. Din vremuri foarte vechi a început între români și ruteni sau ucrainieni un vădit proces
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/viorel_dolha_1476148331.html [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
în English she asked though we were both apprentices în the art of writing with blood on fish skin - alabaster she hâd an MĂ from a school of repute that recognised her braveness and her talent but how do you get a degree of kindness, oh gods? a way of speaking and asking that doesn’ț enrage the beyond? being taken from the ease zone of known comfort, reassuring growing ego pushed prodded made malleable în the waves of a new
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de ALEXANDRA BALM în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/alexandra_balm_1496674729.html [Corola-blog/BlogPost/375104_a_376433]
-
why outlines efface Second by second And my deeds are melting And maybe the one dreaming about me Is once in a while torn out Of his dream Awaken Carried by force in his daily occurrence That’s why I get dark Hanging sometimes Like a snow flake Melting Without me knowing If he would ever get asleep again So that something could Happen here, to me... Ana Blandiana (translated) Traducere a poeziei: Poate că mă visează cineva - Poate că mă
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
about me Is once in a while torn out Of his dream Awaken Carried by force in his daily occurrence That’s why I get dark Hanging sometimes Like a snow flake Melting Without me knowing If he would ever get asleep again So that something could Happen here, to me... Ana Blandiana (translated) Traducere a poeziei: Poate că mă visează cineva - Poate că mă visează cineva De aceea gesturile Îmi sunt atât de moi Și de neterminate, Cu scopul uitat
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
Ian McQuillan was born în 1943 în Mataura, Southland. He is a dermatologist. Ian introduces himself: ‘I am a person who is interested în words and have written poetry off and on since my teens with sometimes long breaks. I get pleasure în reading my own poetry and listening to others doing the same. ‘Our monthly Live Poets evening is both an opportunity and a challenge to create something new and to read it. ‘I live în the country on the
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de IAN MCQUILLAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/ian_mcquillan_1496673386.html [Corola-blog/BlogPost/375101_a_376430]
-
Camera Radio OUP) A ROAD TO HAPPINESS A promise în a tender touch A smooth stone held when times are tough A welcome în a wagging tail A loving friend who lets you fail Smooth stone to hold when times get tough The tender touch a promise gives Your loving friend who lets you fail A wagging welcome tail The wagging tail with welcome ways And tender promise în the touch When times are tough a stone to hold The loving
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de IAN MCQUILLAN în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/ian_mcquillan_1496673386.html [Corola-blog/BlogPost/375101_a_376430]
-
highmost pitch, with weary car, Like feeble age, he reeleth from the day, The eyes, 'fore duteous, now converted are From hîș low tract, and look another way: Șo thou, thyself outgoing în thy noon Unlooked on diest unless thou get a son.
UITE ! A SOARELUI LUMINĂ-N GRAȚIOASE SALTURI SE VEDE-N RĂSĂRIT de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1432322861.html [Corola-blog/BlogPost/362338_a_363667]
-
cerească, aplecată asupra brazdei, sau pompând din vermorelul său zeama bordeleză peste frunzele viței de vie, expusă la fel de fel de dăunători. Pe cap, sacerdotul, purta o soioasă căciulă neagră din piele de oaie de pe vremea lui Deceneu. Astfel treceau peste getul acesta, ce-și rătăcise veacul, uitând să se bărbierească, anotimpurile, cultivând astronomia și agricultura. Tatăl său, care-și pierduse o mână în război, murise de curând, rămânând singur. Celibatar convins, după ce-și prăjea două-trei ouă amestecate cu jumări în
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
veste Că dușmanul la Borodina este Și oaste de fier și nesfârșită Vine către cetate pe drum bun, nestingherită. De departe scânteiază ca valurile în vad Și înlătură din cale hoarda de nomad. Oastea romană ce-n soare scânteiază Triburile geților de lângă Istru o urmează. DECEBAL Teamă nu este și atât mai bine Că multă oaste vine, Cu ale lor stârvuri vor îngroșa Pământul din țara mea. Dar, acum fruntea-mi nu poate să gândească Cum pot calea spre noi s-
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
pe Marea Ionică, cu multe peripeții, apoi Corintul, iese prin Bosfor și trece în Pontul Euxin, stabilindu-se la Tomis. Acum începe marea lui decepție. Clima aici e foarte aspră, iarna un frig cumplt, vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
din cele mai vechi timpuri până astăzi”, C. și D. Giurescu). Iată și alte precizări: - Conform informațiilor rămase de la Strabon, dacii locuiau în zona muntoasă (râul Mureș) până în partea superioară a Dunării (numită Danubius - de la izvoare și până la Drobeta), iar geții stăpâneau partea de șes și cea inferioară a Dunării (denumită Istru) până la Marea Neagră. Tot el ne spune că „dacii au aceeași limbă cu geții” și că „elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. (Civilizația geto-dacilor, Liviu Mărchitan) - Și
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
muntoasă (râul Mureș) până în partea superioară a Dunării (numită Danubius - de la izvoare și până la Drobeta), iar geții stăpâneau partea de șes și cea inferioară a Dunării (denumită Istru) până la Marea Neagră. Tot el ne spune că „dacii au aceeași limbă cu geții” și că „elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. (Civilizația geto-dacilor, Liviu Mărchitan) - Și Dio Cassius, după ce spune că regele get Burebista i-a zdrobit pe boii conduși de regele Critasir, mai apoi afirmă că Critasir a fost
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
numită Danubius - de la izvoare și până la Drobeta), iar geții stăpâneau partea de șes și cea inferioară a Dunării (denumită Istru) până la Marea Neagră. Tot el ne spune că „dacii au aceeași limbă cu geții” și că „elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. (Civilizația geto-dacilor, Liviu Mărchitan) - Și Dio Cassius, după ce spune că regele get Burebista i-a zdrobit pe boii conduși de regele Critasir, mai apoi afirmă că Critasir a fost învins de daci, ceea ce întărește faptul că numele
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
inferioară a Dunării (denumită Istru) până la Marea Neagră. Tot el ne spune că „dacii au aceeași limbă cu geții” și că „elenii i-au socotit pe geți de neam tracic”. (Civilizația geto-dacilor, Liviu Mărchitan) - Și Dio Cassius, după ce spune că regele get Burebista i-a zdrobit pe boii conduși de regele Critasir, mai apoi afirmă că Critasir a fost învins de daci, ceea ce întărește faptul că numele de geți și daci sunt folosite pentru a denumi unul și același popor. (Istoria românilor
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
neam tracic”. (Civilizația geto-dacilor, Liviu Mărchitan) - Și Dio Cassius, după ce spune că regele get Burebista i-a zdrobit pe boii conduși de regele Critasir, mai apoi afirmă că Critasir a fost învins de daci, ceea ce întărește faptul că numele de geți și daci sunt folosite pentru a denumi unul și același popor. (Istoria românilor din Dacia Traiană, A. D. Xenopol). În concluzie, se poate afirma cu certitudine că „dacii sau geții, sunt două denumiri pentru unul și același popor”. (Istoria românilor din
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
a fost învins de daci, ceea ce întărește faptul că numele de geți și daci sunt folosite pentru a denumi unul și același popor. (Istoria românilor din Dacia Traiană, A. D. Xenopol). În concluzie, se poate afirma cu certitudine că „dacii sau geții, sunt două denumiri pentru unul și același popor”. (Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, Giurescu) - Studiind istoria arimilor, vechi locuitori ai Daciei, care erau numiți de istorici ai antichității rumoni și rumuni, Nicolae Densusianu (jurist și istoric
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
spirituală a lumii și a fondat prima civilizație. Altfel spus, acesta a fost poporul care deținea spiritualitatea primordială a omenirii. Toate celelalte tradiții spirituale derivă din ea, sunt secundare în raport cu ea. Autorii antici (greci și romani) afirmă în unanimitate că geții/dacii/tracii erau un popor hiperborean și că hiperboreenii locuiau la nord de Dunărea inferioară (Istru). În acest sens, autorul citat mai sus menționează: - Pindar: spune că Apollo, după ridicarea zidurilor Troiei, s-a întors în „patria sa de pe Istru
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
45); - Martial: în Epigr. VIII, 78 numește triumful lui Domițian asupra dacilor „hiperboreus triumphus” și „gigantes triumphus”; - Martial despre Domitian: „De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic; de trei ori și-a scăldat calul în zăpada geților; mereu modest, el a refuzat triumful pe care-l merită și n-a adus cu sine decât renumele de a fi învins lumea hiperboreenilor” (Epigr, VIII, 50). Dacă se răsfoiesc cu atenție paginile acestor scrieri, se observă cu siguranță că
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1444131660.html [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]