49 matches
-
vidul și senilitatea), care transformă victima într-un adversar insignifiant, într-un învins, încă dinaintea luptei. Apoi, acumularea de performative ale agresiunii fizice extreme (să mă răpăd, îl mușc, îl scuip, să-l sfâșii etc.) sau de calificative injurioase ("porcii", "gheșeftarii", "pungașii", "fleoarțele financiare", "șantajiștii", "teroriștii", "bestiile" ), deformarea onomastică ("Chichifor Trainic"), înjurătura, amenințarea, precum și re-semnificarea polemică a funcției dialogice, prin dinamitarea pasivității lectorului ("Ai priceput, cititorule, blegule, care rabzi toate?"), sunt, deopotrivă, mărci ale unui comic anatemizant. 2. Comicul aluziv denotă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
viitorul neamului, voi întemeietorii partidului liberal clasic, voi nu știați desigur în ce mâini avea să cază drapelul vostru. [...] Iată urmașii voștri liberali. Iată haitele catilinare de politicieni liberali, de diplomați de mahala, de vânători de slujbe și de mici gheșeftari: avocăței lătrători, samsarași dibaci, toate lichelele și drojdiile sociale, tinzând să suie cât mai sus, distincție fară merit, avere fără muncă, pofte fără sațiu roade minunate ale unei școli ce le-a înarmat numai instinctele pernicioase, pândind alegerile și toate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al lui Traian. Prin urmare de ce oare Balzac, Sardou ș. a. adunați la un loc n-ar suna pe romînește: Dame? Traducere liberă, foarte liberă, dar oare nu trăim în țară liberă? "Patrie"! se chiamă pe românește "Mihnea cel Rău", "Mercadet" = "Gheșeftarii", Balzac [plus] Sardou [plus] x [plus] y = Dame; Lope de Vega [plus] Goldoni [plus] Ascoli [plus] listă de bucate [plus] vornicul Grigorie Urechi = Cozmița. Noi într-adevăr nu știm pe cine să admirăm mai mult, pe d. V. A. Popovici
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
n-au nimic și nu știu nimic, ci crede ce-i spun gazetele, cari ies ca ciupercile asupra alegerilor în tipografii jidovești, tipărite pe datorie, și astfel omul, besmeticit, alege cinstitele obraze propuse și se-njgheabă Camera liberală. Acum adunătura de gheșeftari din Dealul Mitropoliei se pune să judece lumea. Mai întîi toți din guvernul trecut, fie miniștri, fie funcționari, a fost cel puțin hoți, stabilesc d-nia lor. De aceea, proces tuturora, iar funcționarilor - destituire. Dacă unuia nu-i găsești nici măcar cusurul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-i asigură acea situație. Trist este când acea nație, săracă de bani, azvârle nebunește pe apa Dunării milioane pentru aventuri războinice; trist este când acea nație, săracă de brațe muncitoare și bogată, prea bogată, de guri flămânde, de speculanți și gheșeftari, își trimite zece mii de muncitori peste graniță să moară în țară străină, de foc, de ger și de foame, fără vreun folos, fără un anume scop decât, poate, a ajuta interesele unui element etnic dujman elementului ei național. Trist este
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai fac astăzi vorbele d-lui C. A. Rosetti? În Cameră, unde era atotputernic, și-a luat inima-n dinți și a primit totuși o prezidenție oferită numai de membri roșii puri ai Adunării și de doi trei din partidul gheșeftarilor liberi și independenți, cari-și caracterizează ideile independente printr-o suspectă iubire pentru moșiile pendente... de mănăstiri. În Senat în fine era să se aleagă prezident d. M. K. Epureanu din opoziție și numai voturil {EminescuOpX 152} conservatorilor au făcut
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu neagă sinceritatea noastră - cel puțin atâta merit ne lasă. Dacă guvernul conservator lupta în alegeri, bătrânul Lascăr Catargi o spunea verde că guvernul, ca partidă politică, are dreptul să lupte și nu s-ascundea după paravanul comitetelor oculte de gheșeftari de provinție și de advocați fără pricini. Guvernul liberal luptă asemenea în alegeri, numai nu leal, nu pe față, ci prin tertipuri, apucături, promisiuni, mizerii. Acest merit al sincerității îl mănținem pentru noi. Ținem la Constituție așa cum este și nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca tocmai capetele supreme ale administrației române, refuzând pe de o parte cu stăruință rechizițiile convenite cu guvernul unui stat mare, să le acorde totuși unui bancher; neauzit, ca ceea ce o împărăție nu câștigă, să câștige personalele mijloace ale unui gheșeftar. Noua scrisoare pe care ne-o trimite d. Moldoveanu arată în sfârșit că meschinăriile întrebuințate aici în țară contra intendenții imperiale a silit-o pe aceasta să acorde transpoarte aceluia cu care și guvernanții noștri erau dispuși a se înțelege
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
acorde transpoarte aceluia cu care și guvernanții noștri erau dispuși a se înțelege prin personale mijloace. Totodată ni se arată și pagubele sau, mai bine zicând, obiectul asupra căruia s-au tocmit. și pe care l-au împărțit între ei gheșeftarii ruși cu capii liberalismului din România. Cincizeci și una de milioane de franci erau la mijloc. Dar lăsăm să vorbească scrisoarea însăși. [29 mai 1879] ["ÎN ZADAR AM ÎNCERCAT... "] În zadar am încercat a afla pîn-acuma ce au de gând
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceia cari, pe lângă capacitatea de a face orice, mai au și o deplină lipsă de pudoare; au luat pe un individ ca Lecca, gonit din armată pentru că i-au pătat onoarea prin trădare și călcare de jurământ, pe un nemernic gheșeftar ca acest Stolojan, capul Comitetului de salut public, care au aruncat calomnia, lipită în toate comunele rurale, contra unor bărbați cărora acest om de nimic nu e vrednic de a le rosti numele. În fine la Lucrările Publice și totodată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vrun academician cu patru clase primare, care și-a completat studiile la facultate de pișcherlic a redacției "Romînului". Toate acestea nu sânt în stare a ne inspira încrederea pe care am avea-o daca soarta răscumpărării ar atârna, nu de gheșeftari, ci de oameni cinstiți, asupra cărora să nu fie umbră de bănuială. Deocamdată știm că M. S. Domnul a primit c-o semnificativă răceală demisia d-lui Brătianu. M. S. Domnul are într-adevăr multe cauze de nemulțumire, deși firește
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
țin cu cheltuială - că nu poate fi și Bancă de București și ministru totdeodată, de aceea să aleagă între două. D-sa a preferat apoi Banca de București și a trecut în opoziție. Din momentul în care ca ministru și gheșeftar totodată nu mai putea face răscumpărarea, erau compromise libertatea, naționalitatea și toate celelalte substantive abstracte. De acolo - du reste - datează formarea centrului ca grup deosebit politic, a cărui existență nu se justifică prin nimic. Logic vorbind înțelegem pe roșii: oameni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Cu toate acestea la intrarea armatei rusești în țară, prin un decret al guvernului, s-a fixat cursul rublei la patru franci. Era în interesul armatei imperiale și prin urmare în interesul guvernului ei și al tutulor speculanților, întreprinzătorilor și gheșeftarilor evrei ce urmau pas cu pas acea armată ca moneda cu cari ei intrau în țară să aibă un curs cât s-ar fi putut mai ridicat câtă vreme ei se aflau aici. Prin ridicarea cursului rublelor s-a adus
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să fie așa, de vreme ce acei ce conduc partidul de la putere - și asupra acestui punct vom reveni ― nu sânt decât străini, străini prin origină, prin moravuri și prin educație. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sânt bugetofagii, cumularzii, gheșeftarii de toată mâna, cari, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă. într-o țară unde nu se muncește decât foarte puțin, unde nu există altă industrie decât bugetul și gheșefturile publice și unde societatea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
unei recente și din ce în ce mai mari imigrațiuni. Daca în adevăr țara n-ar fi compusă decât din acei eleganți picpocheți înmănușați, scoși ca din cutie, cari formează elita partidului roșu, din acei oameni cu patru clase primare și exigențe aristocratice, din gheșeftari, nagaica eventuală a unui Ehrenrot român ar avea efecte moralizatoare. Dar, contrariu aserțiunii d-lui Dimitrie Brătianu, țara consistă în cea mai mare parte din oameni cinstiți, cari n-au nevoie decât ca munca adevărată și rezultatele ei să fie
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să joace rolul de oligarhi și aristocrați politici, s-ar afla cu de prisos pentru a administra, corecți și treji înainte de toate, căile ferate române, se pun în aceste posturi - cine? Săbiuțe politice, cârciocari de paragrafi de lege, universaliști și gheșeftari, agenți electorali, cioclovine de casa lui C. A. Rosetti și Carada, slugi de ale partidului roșu, fără capacitate, fără cunoștințe speciale, fără conștiință de datorie. Aceasta e cauza pentru care zicem că poporul românesc va ajunge într-o zi la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mult, de cutezarea vorbitorului sau de îngăduința auditorului. În asta seamănă cu d. Brătianu ca o picătură de apă cu cealaltă. Cu ocazia spiciului ținut la Sîn-giorgiu onor. șef al partidului numit liberal, chip și asemănare cu partidul postulanților și gheșeftarilor de la noi, spune în privirea naționalităților următoarele: O altă cestiune de care se servă mult opoziția e relativă la starea naționalităților. Nu știm până la ce grad binevoiți a urmări cu atenție cestiunea aceasta. Eu însumi sunt atât de fericit de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
are antecedentele cancelarului. [3 noiembrie 1881 ] ["ÎMBLĂ VORBA... Îmblă vorba că, în ajunul întrunirii Corpurilor legiuitoare, cabinetul va fi supus la schimbări. Ne-am obicinuit atât de mult cu mutațiunile caleidoscopice ale guvernului roșu, am văzut atâtea nulități și atâți gheșeftari perîndîndu-se pe băncile ministeriale încît o asemenea eventualitate n-ar mai avea meritul de-a interesa pe cineva, indiferent fiind la ce nume răspunde carnea cu ochi care ocupă din vreme 'n vreme acele bănci. Aceeași trăsătură comună de inepție
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
săvârșesc faptele patrioticești, după cum spunea cronicarul, nu vizitatorii avizi de câștig, dascălii de tarantelă democratică, înveșmântați în tartanul lor rău mirositor, irozii străini intereselor acestei nații, cei care zornăie din pintenii trufiei și-i amețesc pe unii cu patriotismul lor gheșeftar"". Avertismentul, lipsit de echivoc, reflectă de asemenea dimensiunea constitutiv fascizantă a leninismului romantic. ""Noi nu avem nevoie de leneviți profeți, de iude care nu au dimensiunea jertfei românești în sângele lor ușor de cumpărat"" (Tudor apud Manea: 2005, 205, subl
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de Ceaușescu, Într-un articol violent antisemit (nesemnat, dar scris probabil de Corneliu Vadim Tudor, actualul președinte al Partidului România Mare), publicat În revista ultranaționalistă Săptămâna (nr. 509, 1980), evreii sunt prezentați ca având toate viciile cunoscute („rău mirositori”, „trufași”, „gheșeftari”, corupți, nepatrioți etc.), inclusiv pe acela de a fi „dascăli de tarantelă democratică” <endnote id="(545)"/>. La rândul său, după șase decenii de totalitarism În România, ultranaționalistul Ion Coja Înțelege În 1993 să lupte Împotriva democrației (văzută ca „o invenție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreului, fie În editoriale semnate de el În revista ultranaționalistă Săptămâna, fie În volumul de versuri Saturnalii (1983). E vorba de un portret compus dintr-un Întreg set de stereotipuri negative clasice, de la mercantilism și cupiditate la trădare și deicid : „gheșeftar” cu caftan soios, „vânzător de nasturi și rachiu”, „lacom” cu „ochi de fiară” adăpostită Într-un „bârlog”, „viperă”, „venetic”, „mefiboșet gângav și fără țară”, „homuncul fără țară”, „răufăcător ești tu [= Moses Rosen], cu toți ai tăi”, gata „să răstignești o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Național, imprimă subiectelor istorice o falsitate stridenta, un aer de opereta agravat de stilul declamator, umflat. Eminescu vedea aici o lipsă de pietate față de „nenorocirile țării”, Caragiale îl suspectă de plagiat (Țară și Mihnea-Vodă, după Patrie de V. Sardou, comedia Gheșeftarii, 1876, după Mercadet de Balzac). Nuvelele Mixandra și Casa spânzuratului, românul Clucerul Mitică. Moravuri bucureștene, scrieri rămase în bună parte în pagini de gazeta, sunt încercări fără valoare. Utilă a fost activitatea lui D. de popularizare a literaturii franceze prin
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
a întreprins o cercetare asupra românilor din sudul Dunării. Și-a retipărit la Paris Istoria României contimporane (1901), scriere plină de erori, aspru criticată de N. Iorga. Postum, i-a apărut o istorie a Bucureștilor, Bucarest en 1906 (1907). SCRIERI: Gheșeftarii. Țară și Mihnea-Vodă, București, 1876; Le Rêve de Dochia, București, 1877; ed. 4 (Visul Dochiei), trad. C.D. Ollănescu și Th. Șerbănescu, București, 1894; Ostenii noștri, București, 1877; Crimă din strada Polona, f.l., f.a.; Leș Roumains du Sud (în colaborare cu
DAMÉ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286661_a_287990]
-
în rândul păturilor sărace, iar politicienilor le lipsea un limbaj comun. Birturile, spitalele și temnițele erau pline, goală era doar biserica de credincioși și inima de credința lucrătoare. Sufletul poporului era ros nu numai de atâtea vicii, ci și de gheșeftari și comercianți cărora li se alăturau politicienii „binevoitori“, întocmai ca și în zilele noastre, după evenimentele din 1989. Eram deci la Rusaliile anului 1920, când la cârma Mitropoliei Ardealului a fost înscăunat profesorul de teologie dr. Nicolae Bălan. Tânăr și
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]