495 matches
-
să-și înfășoare mațele pe degete și să le tragă afară, centimetru cu centimetru - rămânând calm, politicos, bine crescut", scria despre Constantin Istrate, Paul Goma. Octavian Bjoza, președintele Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, a fost și el închis la Gherla când penitenciarul era condus de Istrate. Se petrecea exact acum 55 de ani, în februarie. (...)Te loveau cu ciocanul din lemn la tălpi, de obicei se dădeau cinci până la zece lovituri. Mie mi-a dat atunci de două ori câte
Constantin Istrate, al cincilea nume din lotul torționarilor identificați de IICCMER by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/46720_a_48045]
-
potrivit căreia l-ar fi bătut pe un deținut cu ciocanul este falsă, întrucât a fost nevoit să folosească "un levier". Declarații surprinzătoare, pentru Digi24, ale lui Constantin Istrate, fost adjunct al comandantului penitenciarului din Gherla și ulterior primar al Gherlei, pe care IICCMER l-a anunțat ca fiind cel de-al cincilea torționar din închisorile comuniste. Întrebat cum privește toate acuzațiile care i se aduc din partea foștilor deținuți de la Gherla, Constantin Istrate a mărturisit: „O parte dintre ele sunt adevărate
Torționarul Constantin Istrate, despre cum l-a bătut pe Octavian Bjoza by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/45470_a_46795]
-
paginile unei bune reviste școlare, cu un titlu ce ar deruta pe un cercetător al presei școlare de astăzi: „Scânteia”. Nu se știa atunci de titlul publicației comuniștilor români, calchiat după „Iskra” leninistă. După Dictatul de la Viena, Anton Precup părăsește Gherla și este pentru un an, 1940-1941, profesor la Blaj, iar din toamna anului 1942 profesor de limba germană la București, unde trăiește anii grei ai războiului și ai începutului de dictatură comunistă. Se pensionează în 1948 și revine la Cluj
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
Revoluției Agrare! Și-apoi, salam și bocanci... Ca să vezi! Și-apoi, cu câinii! I-ai! Și... tot la tăbăcit! ... Că mi s-a rupt sufletul! Dac-o mai țineau așa, ne tăbăceau și pe noi! - Mai știi? Pe la Canal, pe la Gherla sau Poarta Albă... Am scăpat că aveau nevoie de slugi, altfel... O viață, 50 de ani, slugi! - E, ăștia, vorba ta, oameni sunt?! - a Întrebat și bunicul, parcă dus cu privirea Într-o altă lume. Nicolae, trage, mă, trage clopotul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
au fost uciși mii de oameni, erau și femei cu copii În brațe, pentru că voiau să fugă În România. Să scape de comunism. Un uncheș de-al meu, Visarion Puiu, fratele mai mare al mamei, a zăcut ani buni la Gherla [13] pentru că era preot și, nu de oricare. El s-a luptat să arate că ideologia comunistă, marxist leninista, este total Împotriva lui Hristos. L-am văzut târziu, pentru că el rămăsese În țara când s-a făcut Împărțirea, iar mama
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Piru, de pildă, organizează în 1957 Garda Tineretului Român, o mișcare antisovietică, cu alți adolescenți. Victor Roșca, la fel, povestește, în completarea volumului de memorii Experimentul Târgușor - Începutul represiunii comuniste, despre rezistența a 800 de tineri la tortura și intimidările Gherlei, ale Canalului, ajungând apoi, iarăși spectaculos, în Canada. De cele mai multe ori, deportările se apropie de suprarealism. Povestea Silviei Păunel-Roșca, deportată la 15 ani sub soarele Bărăganului, pare o lume infernală, ce poate fi imaginată numai de literatură; Mircea Popescu, alt
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
amintit că pe această localitate latinii o numeau Pons Abbatin. Aici fiind descoperit cimitirul celtic din secolele III-II î.c. și două tezaure în 1889, și cel de-al doilea în 1968. Cu razele soarelui ce mângâiau parbrizul, trecând prin Gherla pe care latinii au botezat-o Novum Castrum, numit și orașul baroc, sau armenesc, ne-am adus aminte că aici locuiește scriitorul Iulian Dămăcuș. Nu după mult timp ajungând în Dej, aflat la confluența dintre Someșul Mare și Someșul Mic
Sub egida Ligii scriitorilor Scriitori clujeni pe meleaguri bistriţene [Corola-blog/BlogPost/93307_a_94599]
-
pentru delicte politice, pentru acțiuni împotriva ordinei de drept, numeroși cetățeni între care amintescă pe Ioan Păvăluță, preotul din Lunca, Gheorghe Vraciu, învățător, directorul școlii din Lunca, Ion Corniță, învățător din Fruntești, Ciuchi Virgil, Eugen Pâțu, Puiu Dumitru (închisă la Gherla), Dumitru Ungureanu (Slobozia). Suferințele, închisorile și martiriul preotului Ioan Păvăluță sunt mai bine cunoscute, fiind cercetate și înscrise într-o carte dedicată celor care au suferit în temnițele comuniste. Preotul Păvăluță a suferit o primă condamnare prin Sentința din 18
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu aveam mamă Plecarea mea în lume nu a fost fără vamă! Când am venit în țara cu mii de turnători Pe parlamentul țării trona un stol de ciori. Guvern de semidocți, ales din vechea gardă Ar sta bine la gherlă și priponit în zgardă. Pe străzi și la cerșit, mii de aurolaci La cârma României ceata de prostănaci A importat popimea moaștele Paraschivei, Poporul în genunchi aducea daruri divei Avizi să fac-avere biserica și popii La cârma României au instalat
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
noastră românească. - Vă rugăm să ne numiți câteva din cele mai importante tiluri apărute la Anamarol. - Dintre cele peste 150 de cărți editate de mine la editura Anamarol amintesc: „Jurnal 2004, 2005 si 2006”, „Săptămâna roșie”, „Bonifacia”, „Ostinato”, „Arta refugii”, „Gherla Latesti”, „Patimile dupa Pitești” semnate de Paul Goma (Franța), „Vine seninul” de Gabriela Calutiu Sonnenberg (Spania), „Satire” de Valeriu Cercel (Hamilton-Canada), „Medicina alternativă văzută de un inginer” și „Cu hipnoza și tu poți face minuni” de Ovidiu Creangă (Toronto-Canada), antologii
SCRIITOAREA RODICA ELENA LUPU DEŢINE UN CONT... DE AMINTIRI ÎN CARE ADUNĂ FERICIRE ŞI MULTĂ FRUMUSEŢE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361516_a_362845]
-
regim. Un rol important în arestarea și închiderea acestora l-au avut „iudele” din preajma celor ce se opuneau regimului și care aveau alte idei decât cele marxist-leniniste. Aceștia erau cunoscuții, chiar așa-ziși prieteni ai celor anchetați și întemnițați în gherlele morții. Fără sprijinul acestor cunoscuți și „prieteni” sau confrați mâna lungă a securității nu ajungea la victime. Exemple sunt destule! Scriitorul Marcel Petrișor a vorbit în redacția „Teatru”, în 1957, că urmează mișcări studențești și unul din confrați la turnat
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]
-
a patronatului suprem și drepturile suverane ale Statului român, Cluj, 1938. 42 A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. VI, f. 10-13; într-o discuție, din 1954, purtată de Danciu Agenor cu preotul Francisc Pall de la Mănăstirea franciscană din Gherla acesta amintea și de Benedict Ghiuș care ar susține o astfel de reconciliere religioasă, acesta din urmă fiind considerat și filocatolic (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 246, vol. I, f. 249 250). 43 Se pare că se căuta
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
prof. Lucia-Elena Locusteanu, cu o poezie închinată antologiei și antologatorilor, Eugen Coța, cu o parodie de sezon alunecată în politic, și Vasile B. Gădălin, care a răsplătit cu un grupaj de epigrame noul consistent volum. Pușa-Lia Popan a venit de la Gherla cu cele mai recente cărți ale sale: „Mai plouă floare din castanˮ și „Rotiri în timp pe frunză arsăˮ. Iulian Patca a caracterizat succint creația lirică a poetei ajunse la al 13-lea volum de poezie, dintre care două sunt
SEARA POEZIEI LA LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA CLUJ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368749_a_370078]
-
noastră românească. - Vă rugăm să ne numiți câteva din cele mai importante tiluri apărute la Anamarol. - Dintre cele peste 150 de cărți editate de mine la editură Anamarol amintesc: „Jurnal 2004, 2005 și 2006”, „Săptămâna roșie”, „Bonifacia”, „Ostinato”, „Artă refugii”, „Gherla Lățești”, „Patimile după Pitești” semnate de Paul Goma (Franța), „Vine seninul” de Gabriela Calutiu Sonnenberg (Spania), „Satire” de Valeriu Cercel (Hamilton-Canada), „Medicină alternativă văzută de un inginer” și „Cu hipnoză și tu poți face minuni” de Ovidiu Creangă (Toronto-Canada), antologii
DIALOG DESPRE STIHURI SI PROZA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349596_a_350925]
-
a patronatului suprem și drepturile suverane ale Statului român, Cluj, 1938. 42 A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. VI, f. 10-13; într-o discuție, din 1954, purtată de Danciu Agenor cu preotul Francisc Pall de la Mănăstirea franciscană din Gherla acesta amintea și de Benedict Ghiuș care ar susține o astfel de reconciliere religioasă, acesta din urmă fiind considerat și filocatolic (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 246, vol. I, f. 249 250). 43 Se pare că se căuta
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
a patronatului suprem și drepturile suverane ale Statului român, Cluj, 1938. 42 A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. VI, f. 10-13; într-o discuție, din 1954, purtată de Danciu Agenor cu preotul Francisc Pall de la Mănăstirea franciscană din Gherla acesta amintea și de Benedict Ghiuș care ar susține o astfel de reconciliere religioasă, acesta din urmă fiind considerat și filocatolic (A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 246, vol. I, f. 249 250). 43 Se pare că se căuta
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
regim. Un rol important în arestarea și închiderea acestora l-au avut „iudele” din preajma celor ce se opuneau regimului și care aveau alte idei decât cele marxist-leniniste. Aceștia erau cunoscuții, chiar așa-ziși prieteni ai celor anchetați și întemnițați în gherlele morții. Fără sprijinul acestor cunoscuți și „prieteni” sau confrați mâna lungă a securității nu ajungea la victime. Exemple sunt destule! Scriitorul Marcel Petrișor a vorbit în redacția „Teatru”, în 1957, că urmează mișcări studențești și unul din confrați la turnat
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365038_a_366367]
-
Gepiu), Daniel Oșvat (Căuașd), Radu Pop (Cefa), Petrică Crețu (Ciumeghiu, Tămașda, Micherechi), Gheorghe Chișe (Tulca), Ioan Cotrău și Beni Hamza (Gurbediu), Valeriu Iovan (Talpoș), Dorin Simu (Tinca, Râpa), Adi Blaga (Girișu de Criș), Flaviu Tocai (Ghiorac), Gheorghe Cioară (Tăut), Moise Gherle (Tinca), Sandu Herman, Toni Mic (Călacea), Marius Pop (Ucuriș), Mihai Cociubei (Avram Iancu, Homorog, Ianoșda, Mărțihaz). Lucrările întrunirii au fost coordonate de pastorul Petru Vidu, în calitate de președinte al Comunității Bisericilor Creștine Baptiste Oradea (C.B.C.B. Oradea) și de către pastorul Alin Faur
ÎNTRUNIREA ZONALĂ A PASTORILOR ŞI LUCRĂTORILOR CREŞTINI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352319_a_353648]
-
și pe-a patra sânge”. Ajuns la Gherla, refuză reeducarea. Din fericire pentru dânsul, Țurcanu fusese scos din închisoare, fiind dus la București. Din cauza faptului că “trădase marea cauză a demascării”, a fost izolat în celula numărul 7 din Zarca Gherlei. A fost supus peste opt luni de zile unui regim de exterminare. Nu avea mobilier, nu avea pat. Nimic. Doar o tinetă. Fereastra era spartă, astfel că pe timpul iernii zăpada intra în celulă, iar apa îi îngheța în cană. În
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
foc! Și în nicio pușcărie Nu sunt locuri pentru toți Câte-ar trebui să fie, Mama lor mamă de hoți! Toți sfidează tribunalul: Parlament, guvern, regii... De i-ar înghiți canalul, Mama lor de diavoli- fii! Nu mai sânt destule gherle Pentru bestii pe pământ, Cânta-le-ar pe cruce mierle, Mama lor, că mulți mai sânt! Nu mai sunt locuri la Giurgiu, La Aiud, la Dej, la Iași, Vede-i-aș pe toți în giulgiu, Mama lor, cuci vede-i
ÎN CELULE LA JALIVA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354909_a_356238]
-
regim. Un rol important în arestarea și închiderea acestora l-au avut „iudele” din preajma celor ce se opuneau regimului și care aveau alte idei decât cele marxist-leniniste. Aceștia erau cunoscuții, chiar așa-ziși prieteni ai celor anchetați și întemnițați în gherlele morții. Fără sprijinul acestor cunoscuți și „prieteni” sau confrați mâna lungă a securității nu ajungea la victime. Exemple sunt destule! Scriitorul Marcel Petrișor a vorbit în redacția „Teatru”, în 1957, că urmează mișcări studențești și unul din confrați la turnat
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355431_a_356760]
-
sub egida Ligii Scriitorilor din România, ședința lunară a Cenaclului „Artur Silveștri”. Ședința a fost deschisă de doamna Antonia Bodea, președinta cenaclului, care a prezentat invitații veniți din afara Clujului. De la Baia Mare au sosit Virginia Paraschiv și dr. Mihai Ganea, de la Gherla Pușa-Lia Popan, Alexandru Maier și Sandu Cătineanu din Bonțida. Invitatul special a fost Claudiu-Nicolae Șimonați din Geoagiu - Hunedoara. După prezentarea raportului de activitate a LSR, Al. Florin Țene, presedintele național al acestei uniuni profesionale, a lansat cartea-album „Istorie și credința
CENACLUL ARTUR SILVESTRI , ARTICOL DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362562_a_363891]
-
CĂ NU VOM MAI RABDĂ TRĂDĂRI SAU SAMAVOLNICE FĂRĂDELEGI ALE CIOCOILOR CE NE BÂNTUIE, SUB IUDE, PREȘEDINȚI ȘI REGI ! JURAM, PE LIMBA NOASTRĂ SFÂNTĂ, PE VECHII CTITORI ȘI CAZANII, PE SFINȚII TEMNIȚELOR CRUNTE, PE HRISOVUL SFINTELOR LITANII ! JURAM, PE AIUD, GHERLA, TÂRGȘOR, PITEȘTI, JILAVA, MISLEA ȘI CANAL, SĂ PUNEM IARĂȘI ROMÂNIA MARE SUB SCEPTRUL EI CREȘTIN ȘI VOIEVODAL ! JURAM, PE CALDE SFINTE MOAȘTE, PE CEI PLECAȚI FĂRĂ DE CRUCI, PE CEI DIN GROPILE COMUNE, PE CEI RĂMAȘI PE LA RĂSCRUCI: CĂ VOM VEGHEA
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
hodină clipele... Șezând mână peste mână, Dedesupt aripele... Trece mama... ori e-o pleoapă Ce-și topește genele, Apă dintr-un ochi de groapă Înecând sirenele... Trece mama... ori e-o mierlă Ce-și suprimă cântecul; Îndărăt de porți de gherlă Pruncii-și mușcă pântecul... Trece mama... ori e-o piază De pe coada lingurii. Nici un înger, azi, de pază, Doar strigoii, singurii... Trece mama... ori e-o faclă Ce-și desceară flamele, Umbra umbrei dintr-o raclă; Lângă mama, mamele... Referință
LÂNGĂ MAMA, MAMELE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353690_a_355019]
-
regim. Un rol important în arestarea și închiderea acestora l-au avut „iudele” din preajma celor ce se opuneau regimului și care aveau alte idei decât cele marxist-leniniste. Aceștia erau cunoscuții, chiar așa ziși prieteni ai celor anchetați și întemnițați în gherlele morții. Fără sprijinul acestor cunoscuți și „prieteni” sau confrați mâna lungă a securității nu ajungea la victime. Exemple sunt destule! Scriitorul Marcel Petrișor a vorbit în redacția „Teatru”, în 1957, că urmează mișcări studențești și unul din confrați la turnat
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]