159 matches
-
Vatuiu, Lucica Popa, Ana-Cristina Popescu, Gheorgheosu Ion, Constantin Brătescu, Tako Genoveva, Rădulescu Mihai, Sperlea Maria, Strungă Mariana, Strungă Alexandru, Zilbuț Ana, Ion Turnea, dar și cei care au participat la diferite concursuri de creație literară și au obținut premii: Ana Ghiaur, Ana-Cristina Popescu, Melania Rusu Caragioiu. Structurat pe nouă capitole, 172 de pagini, Anuarului Nr. 5 al Asociației „Liga scriitorilor“, filiala Timișoara - Banat cuprinde bogata activitate cultural - literară a membrilor filialei. În capitolul I au fost publicate cronici literare prezentate cu
LITERARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360420_a_361749]
-
scriitorilor“, filiala Timișoara - Banat a fost prezentat în cadrul întâlnirii literare din 29.11.2014 de către președinta Ligii Scriitorilor Filiala Timișoara - Banat, prof. Doina Drăgan și de criticul literar Mariana Strungă. Au mai luat cuvântul pr. Horia Țâru și prof. Ana Ghiaur. Anuarul Nr. 5 s-a dovedit a fi încă o nestemată pe scara culturală a literaturii române, o mare bucurie în sufletele iubitorilor de literatură. Ana-Cristina Popescu Referință Bibliografică: O BUCURIE CULTURAL - LITERARĂ / Ana Cristina Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LITERARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360420_a_361749]
-
Coexistența culturilor tuturor naționalităților din orașul internațional Timișoara și felul în care ne-au influiențat viața și cultura(arhitectura)”-autor prof. Mariana Strungă; Interesul cărturarilor bănățeni pentru istoria locului”-Conf.univ.dr. Tiberiu Ciobanu; “Timișoara sub feeria luminilor”-autor prof. Ana Ghiaur si “Șvabii bănățeni iubesc Banatul”- autor prof. Ionel Cionchin. Cităm și broșura ” Timișoara- Oraș multicultural și european” -autor prof. Doina Drăgan și prof. Mariana Strungă în care participanții la proiect sunt intrebati dacă ar dori să revadă orașul nostru, cum
DIN ACTIVITATEA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, FILIALA BANAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360429_a_361758]
-
desigur viața locuitorilor (lexic, port etc.) În cadrul administrației turcești din Banat, nazârii (inspectori fiscali) aveau în subordine amili (agenți fiscali) și emini (un fel de comisari). Funcția de emin, fiind prost plătită, devine accesibilă atât gradelor militare inferioare cât și „ghiaurilor” (creștini), denumirea funcției fiind pronunțată în vorbirea populară imin. Diverși cercetători presupun că, în perioada finală a pașalâcului din Banat a existat un strămoș cu supranumele Imin/Iminu/Iminulca urmare a exercitării funcției de emin / imin sau a fost poreclit
NEAMUL ŞI NUMELE LUI EMINESCU-ORIGINILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359820_a_361149]
-
din fața Oceakovului a fost ridicată cetatea Kinburn etc. În jurul acestor cetăți, ca un adevărat brîu de protecție, se întindeau pămînturi cedate de către sultan vasalilor săi tătari nu numai pentru a-și paște vitele, dar și în calitate de bază de atac împotriva ghiaurilor (numele dat de turci creștinilor - n. a.). Între anii 1593-1617, în stepa Bugeacului se stabilesc tătarii nogai din Crimeea. Marile puteri ale timpului, sesizînd importanța geostrategică a Bugeacului, s-au străduit, cel puțin, să restabilească „status-quo”-ul de pînă la cucerirea
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
o plasă de nori. - Bunicule! Vezi? Fulgii de zăpadă dansează în aer. Iar scama aceea de luna, care abia se mai vede, dispare în nori. - Lucirea-acelui ochi cernit/ E plină de-un trecut umbrit": Așa spune poetul englez Byron, în „Ghiaurul”, o poveste verificată. Fetiță a tăcut. Mergeam tăcuți unul lângă altul și zăpada scârțâia sub tălpile noastre. Puținii trecători de pe strada se îndreptau grăbiți spre stațiile de troleibuz. Privirea ne alunecă peste vitrinele viu luminate. Zidurile burgului, parcă, ieșeau din
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
lecturate materialele scriitorilor din LSFTB: Maria Ieva „Când amintirile revin“ „Aceeași pâine“ „Pendul în lumea nouă“, Andrușa Vătuiu „Două pâini“, Ionel Cionchin „Pâinea“, Ioan Vasile Indricău „Pâine albă / Pâine neagră“, Lucia Elena Popa „Pâinea noastră cea de toate zilele“, Ana Ghiaur „Pâinea la români“, Florica Bruțiu „Pâinea bunicii“. Partea a doua „Din creațiile elevilor“ cuprinde creații ale elevilor de la Școala Gimnazială Nr. 3, Oțelu Roșu, Școala Gimnazială Steierdorf, Anina, Liceul Bănățean Oțelu Roșu și Liceul Albert Einstein, Torino, Italia. Creațiile elevilor
CUVÂNTUL ŞI PÂINEA de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342673_a_344002]
-
Era demult o poveste despre un sultan și un domnitor român care s-au dedat unul la deliciile celuilalt: sultanului îi cam plăcea vinul, iar ghiaurului cafeaua. Și pentru că legea fiecăruia le interzicea și unuia, și altuia să le consume, au dat-o la pace ca la porțile Orientului: cafelei i-au zis „ceaiul împăratului”, iar vinului, nici nu mai contează cum, suc sau compot. Spre
Câte bordeluri, atâtea obiceiuri. În Japonia, la health cluburi nu se trage de fiare, dar se practică alte lucruri care sunt sănătate curată () [Corola-blog/BlogPost/338011_a_339340]
-
că respir, și râd, în toamne, Și am în mintea mea o vară, dintr-un evantai. M-am înșelat, având pe creștet mii de lauri, Din vis, exonerați, să nu-și găsească rostul, M-am înșelat, iubindu-vă, luptând cu ghiauri, Dar înțeles-am... dragostea -ți oferă adăpostul. Pe unde ești, și cât îți e de greu pământul, Ce-l calci, de sub picioare, deși doar îl atingi? Cum să te-nșeli pe tine...și-ți strigă, iată, avanpostul, De te-ai-nșelat, faci
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
hordele dușmane pier. 1595 Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români. Și înscrisu-s-a cu slove în VECHILE CĂRȚI DE AUR: ” S-a-ngrozit păgânătatea de vestitul nostru Ghiaur. ” 1877 Iar se clatină hotare și-i sânge Dunărea-n vad, Pier oștirile păgâne, nimicite-n valuri, valuri cad. Tot Coranul se-nspăimântă de a gheurilor cruce, Ca o zdreanță, Semiluna se năruiește și se duce... 1918 S-a scris pe
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
Doina Drăgan, Al.Florin Țene, Ana Zlibuț (care a prezentat filmul „Dunărea dorită “ în imaginile căruia au fost cuprinse acțiunile întreprinse, de până acum, al acestui proiect, în Germania și Timișoara ), Titina Nica Țene, Mariana Sctrungă, Violeta Kadar Secoșan, Ana Ghiaur, Maria Secula, Genoveva Tako și Constantin Sperlea. În cadrul simpozionului au fost lansate cărțile „Columna lui Traian “ de Ionel Cionchin, “Gaudeamus “ de Ion Gheorgheașu, “Clisura Dunării în gravure din secvolul al XVIII-lea de “de Arpad Iancșa, și “Timișoara- oraș multicultural
ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR-SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DUNĂREA DORITĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372857_a_374186]
-
o plasă de nori. - Bunicule! Vezi? Fulgii de zăpadă dansează în aer. Iar scama aceea de luna, care abia se mai vede, dispare în nori. - Lucirea-acelui ochi cernit/ E plină de-un trecut umbrit": Așa spune poetul englez Byron, în „Ghiaurul”, o poveste verificată. Fetiță a tăcut. Mergeam tăcuți unul lângă altul și zăpada scârțâia sub tălpile noastre. Puținii trecători de pe strada se îndreptau grăbiți spre stațiile de troleibuz. Privirea ne alunecă peste vitrinele viu luminate. Zidurile burgului, parcă, ieșeau din
EVADARE DIN ZID de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348970_a_350299]
-
face percheziții la inimi, îi caută de sentimente, de doruri, de dragoste, inimile lor sună a gol, a tigve sparte, roșie luna se uită pe cer ca o iluzie, vracii de noapte vrăjesc cetatea, în luntrea veșniciei tolăniți trec trei ghiauri să fure o cadână... joi, 8 mai 2014 Referință Bibliografică: percheziții la inimi / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1224, Anul IV, 08 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PERCHEZIŢII LA INIMI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346953_a_348282]
-
Îi dărui o pungă cu bani de aur și-l lăsă liber. Soldatul trecu mândru printre șirurile de oșteni turci și se duse la ai săi. Cuvinte: lupte de hărțuială = luptele date de români cu turcii, atacându-i prin surprindere; ghiaur = poreclă dată de turci celor de altă credință; mieros = prefăcut; pașa = conducătorul unei provincii turcești; ȘTEFAN CEL MARE ȘI VRÂNCIOAIA de Alexandru Vlahuță Era odată o babă vădană și avea șapte feciori... Așa-și Încep vrâncenii frumoasa lor legendă. Și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
zonei obscure a simțămintelor, spirit înzestrat totodată cu însușiri aparținând naturii umane. Ipostaze veterotestamentare și gnostice sunt convocate pentru a contura îmbinarea celor două aspecte, divin-antidivin și uman-antiuman, ale daimonului, așa cum se va regăsi el în literatură. Cain, Manfred, Conrad, Ghiaurul sunt tipuri intens personalizate, nonconformiști religioși, cu conștiința deplină a negației și a aspirației către ideal, dar și a propriilor contradicții lăuntrice. Într-un capitol special sunt descrise motive demonice la câțiva urmași ai lui Eminescu (de la Ștefan Petică până la
LOGHINOVSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287847_a_289176]
-
ca și pe banul Toma) pe marele logofăt Tudor din Drăgoești (era căsătorit cu Dumitra, fiica lui Dimitrie Ghizdavăț), bănuindu-l de „hiclenie”215. Și Vlad Vintilă și-a învinuit boierii de trădare. Au pierit atunci, în 1534 și 1535, „ghiaurul sârb”. Pria, mare portar (o ținea pe Neacșa, fiică a logofătului Harvat; dacă dăm crezare numelui și acesta era un sud-dunărean, de neam croat, probabil), care îl pârâse turcilor pe Vodă pentru gânduri de hainie 216, marele vistiernic Staicu al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
petroliști sau tractoriști („să facem din tunuri tractoare”). Erau două meserii pentru care trebuia să fii un iubitor de glie (un cuvânt rusesc - glej - de altfel) și un vrednic dușman de clasă al boierilor (întotdeauna mai răi decât, pentru turci, „ghiaurii”). Angelo Mitchievici descrie apoi cu vervă tembelizarea cartelizată, până și ea distribuită în rații, la televizor. Hipnoza catodică era alimentată nu doar de prezența bâlbâită a despotului - „cel bun, cel drept, cel mare, cel viteaz” -, ci și de melodrama națională
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trupe grecești. Pe vechiul palat otoman flutura un steag grecesc. Turcii și conducătorul lor, Mustafa Kemal, se retrăseseră spre est, În Angora. Pentru prima oară În viață, grecii din Asia Mică scăpaseră de sub dominația turcească. Nimeni nu le mai interzicea ghiaurilor („câini necredincioși“) să poarte haine colorate sau să călărească sau să folosească șei. Niciodată nu aveau să mai apară oficialii otomani În sat În fiecare an, ca să-i ia pe cei mai puternici băieți În armata de ieniceri, așa cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
XXXIV, Iași, 1953, p. 874 footnote>. Sultanul a făcut această afirmație în timpul vizitei la mănăstirea recent terminată în primăvara anului 1672, când oștile turcești se pregăteau să atace Camenița. Cu acest prilej sultanul ar fi întrebat și ,,cât a cheltuit ghiaurul Gheorghe Duca cu această mănăstire. La răspunsul primit, de 30 de pungi de aur, el ar fi afirmat că nici cu 100 nu se face așa zidire și că dacă Duca ar fi plătit numai atât, înseamnă că a ridicat
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mai era încă în viață și nu își primise pedeapsa cuvenită. Îl defăimau, reactualizând cu fervoare o mai veche legendă potrivit căreia el, Manuc, fostul haznadar al marelui vizir Mustafa Bairaktar, n-ar fi fost decât un hoț ordinar, un ghiaur, un aventurier ca oricare altul care, profitând de revolta ienicerilor, ar fi fugit cu toată averea Bairaktarului. Acceptase să fie haznadarul lui Mustafa, într-adevăr, dar puțini știau cât de mică fusese, în realitate, averea acestuia. De aceea ignora toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Lasă că știm noi ce știm. Brusc prin simpla bătaie din palme se porniră trâmbițe și muzici orientale jeluitoare (ceremonialul întrerupt porni). Șeful protocolului turc, trecut prin spasmele morții, oftă ușurat îngăimând: Ptiu! Gata să-mi dea comă beiul ăsta ghiaur. De-acu nu te mai scap din ochi diavole, m-ai fiert zdravăn. Toate aceste evenimente, de dans al morții pe tăișul iataganelor destinului, n-au fost consemnate de cronicari sau de istorici, spre a arăta urmaașilor prin ce arderi
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93459]
-
cum s-au dedat țărișoara noastră cu soliile timișorene care în felul capichehăilor celor de demult băteau mătănii pe la Înaltele Porți, pe dinaintea bineprimitoarelor sofale, și cât de așteptată era solia lor, cum era scrutată cu meșteșug dobândit prin ani desaga ghiaurului din vilaietul timișan și cum pe dată Măritul Sultan (tovarășul sau tovarășa cutare) își chema imbrohorul (citește secretara) și la un semn zahereaua lua calea zahanalei. Mult mă podidește nostalgia că toate astea pier, că furateria capătă alte aspecte și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
din același an al Hegirei, adică nu vor lupta ci vor fugi din țară, așa cum au strigat gospodinele cetății ciobanului Bucur, în anul 1990, în vremea când oștile minerești, călăuzite de victorie, în luna șevval, la 13-14 iunie, după calendarul ghiaur, au transformat în geamii sedii de ziare, de partide și amfiteatre ale nelegiuților din Universitate. Astăzi, după zece ani, luptătorii credinței și gaziii nu mai trec prin foc și nici nu mai încovoaie spinările nelegiuiților sub ascuțișul parilor. Astăzi se
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Ucunuțu, fumăm ceva L&M lights și la televizor apare, în cadrul tribunei partidelor parlamentare, zâmbitor și castrator, același Vadim Tudor herțogul cuvânt care de la hersek vine, care vrea să spună comandant de oaste. Spune ce spune herțogul Vadim despre nelegiuiții ghiauri, despre moș țărăniștii, fie-le mormântu' luminat, despre rătăciți și despre îndreptarea lor prin divane și pedepse înfricoșate administrate de spahiii renumiți ai fostei oștiri permanente a Securității pe numele ei turcesc bölük halkî. Pe cum se arată el la
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
în termeni foarte nerespectuoși de șeik - ul Islam, și când acesta a ajuns să cadă, el se bucura că "acest porc bătrân " - espresia cea mai {EminescuOpIX 196} desprețuitoare de care se poate servi un turc - încetase de-a domni. Împrotiva ghiaurilor în genere sultanul nu numai că n-are antipatie, ci din contra îi laudă; numai pe greci nu-i poate mistui și-i încredințat că, în tot Țarigradul, grec cinstit și de treabă nu se află. - Doamne! Cum nu putem
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]