70 matches
-
Ba nu! Ba da. Dar poate e mai bine să mergem drept înainte, și-a dat cu părerea și Portocala, care crănțănea semințe, impasibilă, aruncând cu nonșalanță cojile în iarbă. Să crezi tu că mergem la întâmplare, i-a răspuns Ghidușa. Așa, mai bine nu mai mergem deloc! Ia nu vă mai certați, am intervenit și eu. Dacă Ghidușa spune că e bună harta, o să încercăm să vedem unde ajungem. Dacă ne rătăcim, o să ne întoarcem și încercăm altă direcție. Ce
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
și Portocala, care crănțănea semințe, impasibilă, aruncând cu nonșalanță cojile în iarbă. Să crezi tu că mergem la întâmplare, i-a răspuns Ghidușa. Așa, mai bine nu mai mergem deloc! Ia nu vă mai certați, am intervenit și eu. Dacă Ghidușa spune că e bună harta, o să încercăm să vedem unde ajungem. Dacă ne rătăcim, o să ne întoarcem și încercăm altă direcție. Ce direcție, a mormăit Hamsterul Colțos. Dacă ne rătăcim, ne prinde noaptea în pădure. Ia mai taci și tu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ne prinde noaptea în pădure. Ia mai taci și tu, s-a răstit la el Hamsterul Ciufulit. Mergem pe unde mergem, și gata. Îmbufnați oarecum, Hamsterii și-au pus rucsacele în spate și am pornit cu toții la drum. Portocala și Ghidușa au luat-o înainte, Hamsterii după ele, iar eu în urma lor, pentru a nu pierde grupul din vedere, și ne-am strecurat printre copaci, pe sub bolta de crengi, pășind prin plantele sălbatice, care sclipeau în razele de lumină, încă ude
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ar fi fost bine să fi venit și Iasomia cu noi, însă nu o întrebasem dacă ar fi vrut sau nu să participe la expediție, pentru că trebuia să decidă ea însăși, așa că acum mergeam doar noi pe cărarea din crâng. Ghidușa era prima, o pornise repede înainte, iar Portocala se apucase să adune un buchet de flori sălbatice, oprindu-se din loc în loc pentru a mai culege câte una. Ghidușa a aruncat o privire în urmă și a văzut-o cu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ea însăși, așa că acum mergeam doar noi pe cărarea din crâng. Ghidușa era prima, o pornise repede înainte, iar Portocala se apucase să adune un buchet de flori sălbatice, oprindu-se din loc în loc pentru a mai culege câte una. Ghidușa a aruncat o privire în urmă și a văzut-o cu florile în mână. S-a încruntat la ea: Nu mai culege florile-acelea, ce-ai să faci cu ele? Or să se ofilească, unde-o să le pui? Nu te-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ți pasă ție, ia vezi-ți de drum, i-a răspuns Portocala netulburată, fără să-i dea atenție, senină și ocupându-se cu alegerea altor flori de pe marginea cărării. Hoinarule, spune-i să nu mai adune flori! mi a zis Ghidușa privind spre mine ca și cum eu aveam putere de decizie incontestabilă. Ne încetinește și o să fie seară până ajungem la pădure! Lasă florile, Portocală! i-am zis eu, dar cealaltă a răspuns cu îndrăzneala-i caracteristică: Iaca na, dacă eu am
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
a răspuns cu îndrăzneala-i caracteristică: Iaca na, dacă eu am chef să culeg!... Am ridicat din umeri, zâmbind oarecum. Las-o atunci să culeagă, treaba ei... dacă n o să țină pasul cu noi, o lăsăm aici, am concluzionat eu. Ghidușa i-a întors spatele și și-a continuat drumul, iar Hamsterii au mormăit în cor: De ce le-am mai luat și pe copilele astea cu noi? Pentru că ele știu drumul prin zona asta, le am răspuns eu. Și noi știm
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
oprit să răsuflăm, și am privit gânditori spre fântâna care părea să ne fi așteptat cumva, de parcă ar fi pândit sosirea noastră. Trecuse jumătate de oră de când plecaserăm la drum. Hamsterii s-au așezat pe iarbă să se odihnească, iar Ghidușa și-a scos rucsacul și l-a aruncat aiurea, apoi a alergat spre găleata de la cumpănă. Am vrut s-o opresc, era ceva ce îmi spunea că ar fi trebuit să fim prevăzători cu acea fântână, însă ea a ajuns
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
am apropiat și eu de fântână. Părea o fântână ca oricare alta, deși la început îmi lăsase o impresie neobișnuită... M-am aplecat peste marginea ei, privind înspre capătul umbros, unde clipocea apa întunecată, abia ghicindu-se din răcoarea pereților. Ghidușa a venit lângă mine și s-a aplecat și ea peste margine, privind în jos. Se pare că are apă, am constatat eu. Păi are, cum să n-aibă. Eu am mai fost aici, mi-a spus Ghidușa sigură pe
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
răcoarea pereților. Ghidușa a venit lângă mine și s-a aplecat și ea peste margine, privind în jos. Se pare că are apă, am constatat eu. Păi are, cum să n-aibă. Eu am mai fost aici, mi-a spus Ghidușa sigură pe ceea ce știa. Așa cum priveam în fântână, mi s-a părut deodată că zăresc în lucirile apei din umbră o scânteie aurie. M-am uitat mai bine, pentru un moment am avut certitudinea că era o formă de solz
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
că zăresc în lucirile apei din umbră o scânteie aurie. M-am uitat mai bine, pentru un moment am avut certitudinea că era o formă de solz de dinozaur, cu zimții aurii. Ia uite! am exclamat. Ce? s-a mirat Ghidușa lângă mine, privind în jos atentă. Însă imaginea dispăruse și apa era întunecată. Nu știu, am spus oarecum nedumerit. Mi s-a părut că văd ceva... tu n-ai văzut?... Nu. Am ajutat-o să aducă găleata la suprafață. Hamsterii
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
s-a părut că văd ceva... tu n-ai văzut?... Nu. Am ajutat-o să aducă găleata la suprafață. Hamsterii ne priveau de pe iarbă, ronțăind câte un pai, absenți. Portocala scosese o portocală din rucsac și o cojea fără grabă. Ghidușa se răcorea cu apa din găleată. Hai să mergem mai departe, le-am spus eu. Nu stăm aici toată ziua. Și-au luat toți rucsacele și am pornit din nou la drum, prin crâng, urcând dealul în șir, unul după
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
răcorea cu apa din găleată. Hai să mergem mai departe, le-am spus eu. Nu stăm aici toată ziua. Și-au luat toți rucsacele și am pornit din nou la drum, prin crâng, urcând dealul în șir, unul după altul. Ghidușa a rămas la urmă, lângă mine, iar Hamsterii au luat-o înainte, de data aceasta. În spatele nostru, fântâna a rămas cu cumpăna sa legănându-se alene, de parcă ne-ar fi pândit în continuare. În scurt timp, am ajuns în vârful
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
amuzată. Da, e mai bine, m-am bucurat eu. Copiii au luat-o înainte, iar eu cu Iasomia mergeam în urma lor, pe drumul din pădure. Era o zi liniștită, soarele ajungea cu razele printre crengi, încălzind pământul uscat al cărării. Ghidușa, Portocala, nu vă îndepărtați prea mult! am strigat eu spre ele, pentru că abia le mai zăream, undeva în față, chiar înaintea Hamsterilor. Ele au privit spre mine și au așteptat să le ajungă Hamsterii din urmă, apoi au continuat drumul
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
mam mirat că ea avusese ideea înaintea mea. La urma urmei, era zeiță, în felul ei aparte... și se descurca mai bine în acele locuri, natura era domeniul ei absolut... Hamsterii au trecut unul după altul, apoi Portocala în urma lor. Ghidușa a venit lângă mine și m-a luat strâns de braț, ascunzându-se parcă de pod. Mie mi-e frică să trec, mi-a mărturisit, privind cu neîncredere podul din fața noastră. Haideți, ce faceți? ne-a strigat Iasomia, care aștepta
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
de pod. Mie mi-e frică să trec, mi-a mărturisit, privind cu neîncredere podul din fața noastră. Haideți, ce faceți? ne-a strigat Iasomia, care aștepta dincolo, pe malul celălalt. Nu veniți? Nu vrei să treci? am întrebat-o pe Ghidușa care se agățase de brațul meu, ca și cum nu mai voia nimic altceva. Ba vreau să trec, mi-a răspuns ea, dar mă tem de pod. Hai că te iau eu cu mine, i-am zis și am luat-o pe
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
aici, i-am asigurat eu și am privit întreaga poiană... Iasomia dispăruse deja printre pomi, uitându-se după acea plantă. Hamsterii au pornit și ei în altă direcție, adunând crengi. Portocala s-a întins în iarbă, părând să adoarmă nestingherită. Ghidușa a venit lângă mine, nehotărâtă, și m-a luat de mână, căutând parcă un fel de siguranță și protecție. Și, eventual, răspunsuri la întrebări. Și acum, ce facem mai departe? Așteptăm, i-am zis. Și la noapte rămânem aici? Așa
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
noi. Ea n-a mai zis nimic. Începuse să se întunece și umbrele pomilor se întindeau peste pădure. Hamsterii au apărut aducând crengi frunzoase cu ei, abia se mai zăreau prin poiană, trebăluind de colo-colo. Iasomia încă nu se întorsese. Ghidușa se ținea în continuare de brațul meu, și privea în jur absentă, părea să nu se mai gândească la nimic, o ajunsese și pe ea oboseala. Aveți nevoie de ajutor? i-am întrebat pe Hamsterii care înălțaseră deja scheletul unui
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ajunsese și pe ea oboseala. Aveți nevoie de ajutor? i-am întrebat pe Hamsterii care înălțaseră deja scheletul unui adăpost. Nu, ne descurcăm. Nu-i mare lucru, mi-au răspuns ei. Mai bine stai cu mine, Hoinarule, mi-a spus Ghidușa, pe jumătate somnoroasă și oarecum răsfățându-se, privilegiată că avea atenția mea exclusivă. Ca să nu mă pierd în întuneric. Da, că vine un om negru să te pape! au râs Hamsterii. Da, de unde știți voi! s-a răstit ea la
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
la expediție și ne lăsase acolo, însă aveam încredere, dincolo de orice motiv, că n-avea să procedeze așa, și că avea să se întoarcă. M-am așezat pe o movilă de pământ, privind în sus, la cerul plin de stele. Ghidușa s-a ghemuit lângă mine, rezemându-și capul de umărul meu. Privind în sus, eu am văzut că pe boltă apăruse forma unui dinozaur, înstelat. O nouă constelație. Uite, i-am spus Ghidușei, un dinozaur pe cer!... Unde? m-a
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
în sus, la cerul plin de stele. Ghidușa s-a ghemuit lângă mine, rezemându-și capul de umărul meu. Privind în sus, eu am văzut că pe boltă apăruse forma unui dinozaur, înstelat. O nouă constelație. Uite, i-am spus Ghidușei, un dinozaur pe cer!... Unde? m-a întrebat pe jumătate adormită, însă devenind oarecum atentă și privind în sus. Uite, vezi? i-am arătat eu. În direcția aceea, cele cinci, le vezi? Acolo e botul, urechile și se continuă cu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ridicat eu din umeri. Poate ar trebui oricum s-o ducem în adăpost. A, acolo, s-a lămurit imediat, observând adăpostul pe carel ridicaseră Hamsterii. Da, poate ar fi mai bine. A ațipit și asta mică, nu? întrebă, privind spre Ghidușa care dormea rezemată de umărul meu. Îhm. Dar poate mai bine ar dormi în adăpost, că aici e răcoare și e posibil să plouă. Atunci hai să le trezim pe amândouă, și să le ducem înăuntru. Am vrut să-i
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
când mam uitat în sus, acesta nu mai era acolo, poziția stelelor era neschimbată, ca înainte... ca întotdeauna. N-am mai spus nimic, deși aveam convingerea că nu mi se păruse, dinozaurul misterios chiar fusese acolo, pentru câteva clipe și Ghidușa îl văzuse și ea. Deși mi-ar fi fost ușor să presupun că ni se păruse astfel la amândoi, datorită efectelor întunericului sau oboselii, era mai mult decât atât. Și poate Iasomia m-ar fi crezut dacă i-aș fi
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
Iasomia m-ar fi crezut dacă i-aș fi spus... Nu m-am mai gândit însă la asta, pentru că îmi era somn. Iasomia a trezit-o pe Portocala ca să-i dea planta, iar eu am luat-o pe sus pe Ghidușa adormită și am dus-o în adăpostul din crengi, și ea nici măcar nu s-a trezit, a căscat doar, visând în continuare, netulburată, cu acea uimitoare capacitate a copiilor de a face abstracție de orice. Am rămas apoi afară cu
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
le-am răspuns nimic, am ridicat din umeri aiurea. În jurul nostru, peisajul părea complet nou. Probabil pădurea e tot aici, dar mai încolo, a încercat să-și dea cu părerea Portocala. Eu n-am mai văzut locurile astea, a spus Ghidușa nedumerită. Cred că ne-am teleportat prin timp, se bucură Hamsterul Ciufulit. De unde-atâta teleportare! l-a contrazis Hamsterul Colțos. Eu zic să mergem mai departe. Oricum n-are rost să stăm aici, le-am propus eu și ne-am
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]