175 matches
-
Banchetul sacru, semnificând solidaritatea socială, a fost și a rămas de-a lungul întregului Ev Mediu marca esențială a tuturor ghildelor, cunoscute totodată și sub numele de convivia. Deși de facto ghildele meșteșugarilor au devenit într-o mare parte ereditare, ghildele în general diferă de caste, care în India funcționau ca un grup meșteșugăresc, pe baza naturii voluntare a legăturii, sprijinită nu pe statutul ereditar, ci pe jurământul reciproc, pe aspecte artificiale mai degrabă decât pe fraternitatea de sânge. Ghilda socială
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ereditare, ghildele în general diferă de caste, care în India funcționau ca un grup meșteșugăresc, pe baza naturii voluntare a legăturii, sprijinită nu pe statutul ereditar, ci pe jurământul reciproc, pe aspecte artificiale mai degrabă decât pe fraternitatea de sânge. Ghilda socială inițială a format baza pentru mai târziile ghilde ale meșteșugarilor, o evoluție ce poate fi descrisă ca una de la segmente la organe ale societății, ele fiind precum celulele unui nou tip de societate. Grupurile sociale de acest tip au
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
India funcționau ca un grup meșteșugăresc, pe baza naturii voluntare a legăturii, sprijinită nu pe statutul ereditar, ci pe jurământul reciproc, pe aspecte artificiale mai degrabă decât pe fraternitatea de sânge. Ghilda socială inițială a format baza pentru mai târziile ghilde ale meșteșugarilor, o evoluție ce poate fi descrisă ca una de la segmente la organe ale societății, ele fiind precum celulele unui nou tip de societate. Grupurile sociale de acest tip au avut probabil o varietate mai mare de funcții, o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ethos special. Uneori ele jucau un rol în specificarea obligațiilor morale ale membrilor sau chiar, ca în cazul grupurilor de egali, în formarea conștiinței morale a membrilor. Multe dintre asociațiile private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele au fost gradual creștinate, apărând apoi o teritorializare a ghildelor. La sfârșitul secolelor întunecate s-a observat și o altă dezvoltare și anume utilizarea ghildelor de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
morale ale membrilor sau chiar, ca în cazul grupurilor de egali, în formarea conștiinței morale a membrilor. Multe dintre asociațiile private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele au fost gradual creștinate, apărând apoi o teritorializare a ghildelor. La sfârșitul secolelor întunecate s-a observat și o altă dezvoltare și anume utilizarea ghildelor de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid în toată Europa de Vest. Unele au fost creeate de către autorități, altele
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a membrilor. Multe dintre asociațiile private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele au fost gradual creștinate, apărând apoi o teritorializare a ghildelor. La sfârșitul secolelor întunecate s-a observat și o altă dezvoltare și anume utilizarea ghildelor de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid în toată Europa de Vest. Unele au fost creeate de către autorități, altele la inițiativa propriilor membri. Interesantă este mutarea atenției către dimensiunea politică căpătată de acestea. În
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
asociațiile private moderne aduc cumva cu acestea. În cursul erelor întunecate, ghildele au fost gradual creștinate, apărând apoi o teritorializare a ghildelor. La sfârșitul secolelor întunecate s-a observat și o altă dezvoltare și anume utilizarea ghildelor de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid în toată Europa de Vest. Unele au fost creeate de către autorități, altele la inițiativa propriilor membri. Interesantă este mutarea atenției către dimensiunea politică căpătată de acestea. În ghildele meșteșugărești, misterul meșteșugului
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de către comercianți. Primele ghilde meșteșugărești europene cunoscute apar în jurul anului 1100 și se împrăștie rapid în toată Europa de Vest. Unele au fost creeate de către autorități, altele la inițiativa propriilor membri. Interesantă este mutarea atenției către dimensiunea politică căpătată de acestea. În ghildele meșteșugărești, misterul meșteșugului este îngemănat cu dinamica grupului de presiune; abilitatea și răbdarea, de care depind viața și progresul, sunt sprijinite de aceeași legătură socială specifică. Deși s-au dezvoltat inițial din grupuri cu caracter social și religios, ele erau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unui anumit meșteșug într-o regiune controlată de oraș. Făcând o incursiune în istoria gândirii sociale, Nisbet folosește drept indicator esențial pentru detectarea specificului gândirii fiecăruia dintre clasici maniera în care aceștia au analizat comunitatea. Pentru Le Play communautés erau ghildele, cooperativele, mânăstirile și alte unități asemănătoare acestora. Cât privește corporațiile (asociațiile de ajutor reciproc între cei săraci, societățile de asigurări ș.a.), le identifică drept asociații. "Le Play a fost interesat de asociațiile intelectuale și profesionale. Acestea, scria el, sunt printre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de organizare socială în mediul rural la cele din mediul urban, Otto von Gierke prezintă o cronologie marcată de asemenea de includerea structurilor relevante care au existat în timp: 1. Până în anul 800 AD; sistemul feudal 800-1200; 2. Uniunile libere: ghildele și breselele; 3. Orașele medievale, 1200-1525; 4. Epoca de aur a breslelor; 5. Uniunile politice, ligile orașelor, Hansa; 6. Imperiul ca uniune; 7. Comunele rurale și federațiile: Elveția și Germania de Nord; 8. Statul teritorial; 9. Țărănimea și întovărășirea rurală
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
perioada medievală, orașul putea exercita un grad de control asupra orășeanului mai strict și mai extins decât își putea imagina săteanul. În termenii cadrului de referință personal, orășeanul se uita în mai multe direcții. Și totuși, deși legăturile cu familia, ghilda și cartierul contau, un cetățean se putea considera mai cosmopolit și mai individual decât un membru al unei comunități rurale. Dar nu trebuie să idealizăm orașele medievale, rămânând cu imaginea pitorească ce s-a păstrat, și să ștergem societatea sălbatic
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care tradiția și nevoile comune erau foarte importante" (Hohenberg, Lees, 1995: 19). Orașele erau cu siguranță insule ale raționalității seculare și ale materialismului în societatea medievală. Condițiile de lucru și comerț erau reglementate în general de către feudali, iar intern de către ghilde. În Europa occidentală orașele, susținute de surplusul de producție din rural, ajung să producă servicii și bunuri care devin indispensabile atât maselor, cât și elitelor, devenind astfel actori politici relevanți în luptele pentru putere din Evul Mediu. "Orașele nu erau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este prezentă o controversă. Ca și noi, sunt mulți care consideră că cele două sunt diferite, în timp ce alții consideră că familia ar fi un tip de comunitate, dacă nu chiar comunitatea originară. Mai mult, unii consideră că nici "corporațiile" incluzând ghildele, breslele nu ar fi comunități, acestea din urmă structurându-se pe baze informale. Dar vorbind despre comunitarism avem în vedere diferite tipuri de comunitarism, complexitatea problematicii generând maniere de abordare multiple. De exemplu, chiar dacă acceptă ideea continuității comunității, unii comunitariști
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și prietenia (mintea) sunt cuprinse în familie, cel de-al doilea fiind elementul său constitutiv esențial. Ideea apropierii de tip familial se păstrează și în cadrul asociațiilor gemeinschaft. Aici prietenia este însă pilonul central, ele fiind gemeinschaft ale spiritului și minții. Ghildele, întovărășiri ale artelor și meșteșugurilor, Bisericile și sfintele ordine sunt exemple de astfel de asociații bazate pe activități și credințe comune, fiindu-le specifică relația dintre master și discipol. Deși gemeinschaft corespunde perioadei tradiționale, iar gesellschaft celei moderne din istoria
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
parlamentare, I, partea I, p. 70, apud. Lovinescu, 1997: 40-41). O altă prevedere importantă a Regulamentului organic din punctul de vedere al structurilor comunitare este cea legată de bresle. Deși cu prea puține similitudini cu structuri deosebit de puternice cum erau ghildele (n Belgia sau breslele (n Țările de Jos, formele de asociere pe baze profesionale exercitau ș( la noi o anumită influență, dețin(nd monopolul asupra producției din diferite ramuri. Rebotezate "corporații" ș( menținute din necesități fiscale, ele nu mai dețineau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
5% pentru statele europene avansate din perioada respectivă. Cele două războaie mondiale nu au făcut decât să încetinească progresul universităților și al accesului democratic la studii superioare. Două caracteristici ale universităților le-au marcat ulterior: subordonarea față de stat și autonomizarea ghildelor profesorale, situație care reducea foarte mult capacitatea decizională a administrațiilor universitare, pe de o parte, și coexistența, alături de universități, a institutelor profesionale care pregăteau tehnicieni specialiști, cum erau institutele tehnice superioare din Franța sau colegiile profesionale din Olanda și țările
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
că s-ar fi putut cataloga și cu atât mai puțin elimina toată complexitatea ei. Din punct de vedere ideologic, de pildă, angajamentul lor de a susține egalitatea și libertatea era contrazis de contractele cutumiare de genul celor folosite de ghildele de meșteșugari, contracte În care se mai vorbea Încă de „stăpân” (maître) și „servitor” (serviteur). Ca lideri ai unei noi națiuni - nu regat - erau deranjați de lipsa unui cadru legal amplu care să reglementeze relațiile sociale. Unii considerau că un
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
state francmasonice, precum SUA, s-a valorificat și etica protestantă a muncii. S-a produs o „trifurcație” curriculară. Pe lângă școlile secundare de „arte” și „științe”, au apărut „școlile vocaționale”: Arbeitschule („Școala muncii”), școli de arte și meserii, școli profesionale, ale ghildelor negustorești și ale breslelor meșteșugărești etc. Acestea din urmă au abandonat „caracterul informativ-livresc” al școlilor monastice și ecleziastice, renunțând chiar la septem artes liberales. Curricula vocaționale au adoptat cu prioritate discipline practice menite să formeze abilitățile ucenicului, calfei și meseriașului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și mârâi. ― Dacă nu primim o primă grasă după toate astea, eu mă plâng. Am câștigat o plată dublă. Să-i zică primă de risc! De data asta, Compania ar face bine să ne plătească bine, de nu, plecăm la Ghildă. Nu ne mai murdărim mâinile degeaba. ― Păi, accentuă Brett. Plombarea numărului 3 ar trebui să țină. Parker scormoni într-un compartiment de plastic, scoase un minuscul cub întunecat, colorat cu verde și roșu pe fața superioară și se uită la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
nucleu narativ este Aliénor, fata oarbă și senzitivă, amintind de biblica Marta, cea menită să fie de folos celorlalți. Văzând cu degetele, ea lucrează zi și noapte pentru ca termenul de predare a tapiseriilor să fie respectat, în joc fiind onoarea ghildei. Expertă în faimosul fundal artistic mille-fleurs, a cărui exclusivitate o dețineau atelierele din Bruxelles, Aliénor cultiva florile ce figurau drept modele de armonie cromatică. Acest criteriu al verității n-o împiedică să se îndrăgostească în taină de același Nicolas, artistul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
care în condițiile economice și sociale ale Palestinei au evoluat într-un sens diferit față de Occident. Caracteristică definitorie a statelor cruciate, este faptul că ele nu au cunoscut nici o formă de asociere politică sau economică de tipul comunelor urbane, al ghildelor sau breslelor, fapt ce a mărit considerabil autoritatea principelui. Puterea în stat era centralizată, chiar dacă din nevoi administrativo-militare a fost adoptată, după exemplul occidental, ierarhia feudalo-vasalică. Regii Ierusalimului, prin măsuri repetate, au împiedicat seniorii să uzurpe atribuțiile suveranității și, pentru
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tuturor corpurilor intermediare și construirea statului absolut, fără concurență din partea altor actori (pentru aceasta trebuie să așteptăm contribuția lui Hobbes). Cînd citim "Les Six Livres de la République" descoperim o "constituție" deosebit de complexă, o articulare subtilă de corpuri și colegii, de ghilde și corporații, de orașe și de stări... care reprezintă tot atîtea "limite și elemente de control" ale puterii regale. Este descrisă o guvernare mixtă care încearcă să echilibreze puterile în așa fel, încît nici una să nu o domine pe cealaltă
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
Resemnat și apatic în școală, obligat să funcționeze pragmatic ca să-și asigure liniștea în sala de clasă și acasă, copilul își va utiliza "forțele economisite" în mediul virtual, pe facebook cu prietenii sau în lupte teribile, în cadrul jocurilor video, împreună cu ghilda din care face parte; mediul virtual îi permite să dețină controlul, să aibă acces instantaneu la resurse și să se consulte cu alte persoane interesate de un subiect anume, să greșească fără consecințe, să înceapă când dorește o activitate, să
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
învață prin colaborare, fac schimb de strategii și își oferă unii altora indicii despre cum să joace mai bine. Sentimentul de "noi" este mai puternic decât sentimentul de "eu"". (Veen/Vraking, 2011, p. 54) Întâlnim comunități în cadrul jocurilor on-line (numite ghilde sau alianțe), întâlnim comunități constituite în funcție de pasiuni, interese și necesități în cadrul forumurilor, iar paradigma este oferită de Wikipedia The Free Encyclopedia care este elaborată prin apelul la cunoașterea deținută de comunitățile interesate și nu prin solicitarea experților în domeniu: În loc să
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
accepta directivele purtătorului autorității este indubitabilă: purtătorul autorității (în jocurile on-line, de exemplu) asigură succesul echipei, conferă credibilitate membrilor acesteia și răspunde nevoii de respect de sine (dar și nevoii de afiliere) a subiectului autorității: "când un jucător aparține unei ghilde, iar șeful acestui grup îți dă întâlnire la ora două dimineața de dincolo de ecran, această întâlnire e ca un contract: e de neînchipuit să nu fie respectat. Șeful ghildei fiind jucătorul cel mai puternic, autoritatea lui este incontestabilă". (Tisseron, 2010
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]