45 matches
-
verdeața și răcoarea lui ne aeriseau plămânii și ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă se oglindeau sălciile pletoase și bisericuța de pe malul dinspre miază-zi; pădurea, care îmbrăca panta abruptă a dealului dinspre apus și se întindea până spre Ghilia și Lozna. Parcul, iazul cu insula și păduricea au fost leagănul visurilor noastre adolescentine, ne-au ascultat spovedaniile și ne au alinat sufletele, ne-au redat liniștea în momentele grele și ne-au vegheat lectura și timidele încercări literare. Intrarea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
într-o clădire anexă, și gestionat de un elev mai mare, nu ne puteam procura nici un fel de alte bunuri trebuitoare decât din Dorohoi. Tutunul îl aducea Miluță Pavel, un coleg cu un an mai mare, de la prăvălia din satul Ghilia, contra unui comision exprimat într-un număr de țigări. Când era învoire generală, cei mai teribiliști dintre noi intrau și într-o crâșmă murdară și puturoasă, în care, la mese șubrede și slinoase, beam niște vin oțetit și îndoit cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Doi olteni în cosmos, f.l., 1976; Frumoasele olandeze, București, 1978; Comedii cu olteni, București, 1980. Repere bibliografice: Bogdan Ulmu, „Judecata de la miezul nopții”, RL,1975, 2; Romulus Diaconescu, „Chitara dragostei”, R, 1975, 6; Popa, Dicț. lit. (1977), 613-614;Alecu Ivan Ghilia, Revigorarea unei scene, RL, 1980, 3; Cubleșan, Civic-etic, 169-172; Victor Parhon, Un dramaturg al lumii satului, RL, 1987, 20; Liana Cojocaru, „Am scris mult despre sat” (interviu cu Gheorghe Vlad), RL, 1989, 9; Marian Creangă, Gheorghe Vlad, „Jurnalul de Vâlcea
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
înaltă tensiune), Camil Petrescu (Un om între oameni), Dumitru Mircea (Pâine albă), Marin Preda (Desfășurarea, Îndrăzneala, Ferestre întunecate, Moromeții), C. Ignătescu (Niculai Călărașul), Francisc Munteanu (Lența, În orașul de pe Mureș), Traian Coșovei (Marele preludiu), V. Em. Galan (Bărăgan), Alecu Ivan Ghilia (Cuscrii, A cincea roată la căruță), Eugen Barbu (Groapa, Șoseaua Nordului), Iulia Soare (Familia Calaff), Remus Luca (Liniștea iernii, Cămașa de mire), Ion Marin Sadoveanu (Ion Sântu), Laurențiu Fulga (Eroica), G. Călinescu (fragment din Scrinul negru), Titus Popovici (Mitru), Cella
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
în conducerea Uniunii Scriitorilor, precum poeții Mihai Beniuc, Maria Banuș, Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Al. A. Philippide, Radu Boureanu, Emil Giurgiuca, Vlaicu Bârna, sau mai tinerii Ion Horea, Florin Mugur, Ion Brad, Alexandru Andrițoiu, Gheorghe Tomozei, precum și prozatorii Alecu Ivan Ghilia, Francisc Munteanu (Terra di Siena), Marin Preda (Moromeții, II), Eugen Barbu (O canistră de apă, Facerea lumii), Remus Luca (Poveste de dragoste), Titus Popovici (Moartea lui Ipu). Sunt prezenți apoi poeții Constantin Abăluță, Teodor Balș, Ion Crânguleanu, Ion Rahoveanu, Ioanid
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Nicolae Dan Fruntelată cu Veghe și omenie, Laurențiu Fulga cu Parte din Întregul țării, Gall Erno cu Gândire creatoare, Petre Ghelmez cu Neostenita stare de veghe, Ion Gheorghe cu Veteranul de juni, Mihnea Gheorghiu cu Un mare destin, Al. Ivan Ghilia cu Omagiind destinul, Dumitru Ghișe cu Ctitor de țară, Ludmila Ghițescu cu De pe meleaguri argeșene, Romulus Guga cu Pășim Împreună mereu uniți, Aurel Gurghianu cu Generoasa dăruire, Grigore Hagiu cu A visa la ziua de mâine, Hajdu Gyozo cu Cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Micu; Veronica Moise; Iulian Nastasache; Tudor P. Oprea; Vasile Podaru; Gogu Gh. Popa; Cristian N. Popescu; Vasilica Radu; Nicolae Sechel; Vasile Sipatchin; Nicolas Spiridis; Laurențiu Traian Toma. Bucure��ți Teodor Rafael Achim; Maria Alexandra Albani; Tudorel Albu; Constantin Albu; Ivan Ghilia Alecu; Marian Alecu; Andrei Alexandrescu; Ștefan Alexandrescu; Ion Alexandrescu; Gheorghe Alexandru; Constantin Alexandru; Florian Alexandru; Floarea Alitei; Constantin I. Andrei; Dragoș Andrei; Zoita Gh. Andrei; Ion D. Andrei; Elenă Andrei; Constantin Andrei; Tudor Anghel; Aurel Anton; Ion M. Antone; Octavian
DECRET nr. 110 din 13 decembrie 1991 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989", a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a medaliei "Revoluţia română din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125079_a_126408]
-
era „bună“ semnătura lui, dar ce se putea face? Privirii mele nedumerit-întrebătoare Paul i-a răspuns cu un gest ferm, făcut pe pagină. A șters numele tânărului și a scris deasupra, cu grafia lui tremurată și totuși energică: Al.I. Ghilia. Acum e bine! a exclamat el satisfăcut, de Ghilia a auzit toată lumea, e autorul Cuscrilor și face parte din redacție, acum e bine. Dar nu l-ați prevenit, dom’ Paul, o să se supere. Mi-a răspuns liniștit: — O să se supere
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Privirii mele nedumerit-întrebătoare Paul i-a răspuns cu un gest ferm, făcut pe pagină. A șters numele tânărului și a scris deasupra, cu grafia lui tremurată și totuși energică: Al.I. Ghilia. Acum e bine! a exclamat el satisfăcut, de Ghilia a auzit toată lumea, e autorul Cuscrilor și face parte din redacție, acum e bine. Dar nu l-ați prevenit, dom’ Paul, o să se supere. Mi-a răspuns liniștit: — O să se supere și o să-i treacă. Nu știu cum a reacționat Ghilia în
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
de Ghilia a auzit toată lumea, e autorul Cuscrilor și face parte din redacție, acum e bine. Dar nu l-ați prevenit, dom’ Paul, o să se supere. Mi-a răspuns liniștit: — O să se supere și o să-i treacă. Nu știu cum a reacționat Ghilia în acea împrejurare, dacă s-a supărat și i-a trecut supărarea, cum pronosticase Paul Georgescu, dar țin să fac cunoscut, fie și atât de târziu, acest lucru: nu Ghilia este autorul acelui articol despre A. Toma din Gazeta literară
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
O să se supere și o să-i treacă. Nu știu cum a reacționat Ghilia în acea împrejurare, dacă s-a supărat și i-a trecut supărarea, cum pronosticase Paul Georgescu, dar țin să fac cunoscut, fie și atât de târziu, acest lucru: nu Ghilia este autorul acelui articol despre A. Toma din Gazeta literară, semnătura i-a fost pusă sub el fără consultare. De altfel,când am citit, peste ani, Elegii la sfârșit de secol de Ștefan Bănulescu, am aflat că și acestuia i
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
președintele țării. Încă o dată, prin verbul său când calm, când înflăcărat, cu o amprentă atât de constructiv personală, glasul României s-a auzit răspicat iscând sentimente de stimă și adeziune pentru nobilele idealuri susținute în arena internațională.“ (Familia, august 1975) GHILIA Alecu Ivan „În aceste zile de iulie, în aceste zile atât de dense pentru conștiința noastră, amplul raport prezentat de secretarul general al partidului a generat o efervescență creatoare care a cuprins întreaga noastră societate ca și pe slujitorii literaturii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
verdeața și răcoarea lui ne aeriseau plămânii și ne oxigenau creierul; iazul, în a cărui apă se oglindeau sălciile pletoase și bisericuța de pe malul dinspre miază-zi; pădurea, care îmbrăca panta abruptă a dealului dinspre apus și se întindea până spre Ghilia și Lozna. Parcul, iazul cu insula și păduricea au fost leagănul visurilor noastre adolescentine, ne-au ascultat spovedaniile și ne-au alinat sufletele, ne-au redat liniștea în momentele grele și ne-au vegheat lectura și timidele încercări literare. Intrarea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
într-o clădire anexă, și gestionat de un elev mai mare, nu ne puteam procura nici un fel de alte bunuri trebuitoare decât din Dorohoi. Tutunul îl aducea Miluță Pavel, un coleg cu un an mai mare, de la prăvălia din satul Ghilia, contra unui comision exprimat într-un număr de țigări. Când era învoire generală, cei mai teribiliști dintre noi intrau și într-o crâșmă murdară și puturoasă, în care, la mese șubrede și slinoase, beam niște vin oțetit și îndoit cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
prodigioasă muncă de traducător din proza română și germană. Din literatura română transpune predilect autori contemporani, îndeosebi din proza și dramaturgia lui Dumitru Radu Popescu. A realizat, de asemenea, versiuni în limba maghiară din proza lui Fănuș Neagu, Alecu Ivan Ghilia, a tălmăcit romanele Șoseaua Nordului de Eugen Barbu și Bărăgan de V. Em. Galan. A dat transpuneri în maghiară și din literatura română clasică: teatrul lui I. L. Caragiale (Năpasta), proza lui G. Topîrceanu și Ion Agârbiceanu. Traduceri: Alecu Ivan Ghilia
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
Ghilia, a tălmăcit romanele Șoseaua Nordului de Eugen Barbu și Bărăgan de V. Em. Galan. A dat transpuneri în maghiară și din literatura română clasică: teatrul lui I. L. Caragiale (Năpasta), proza lui G. Topîrceanu și Ion Agârbiceanu. Traduceri: Alecu Ivan Ghilia, A döntés [Cuscrii], Târgu Mureș, 1959, Derengés [Ieșirea din Apocalips], București, 1961, Rekviem az élőkért [Recviem pentru vii], București, 1974; I. L. Caragiale, Megtorlás [Năpasta], în Válogatott művei [Opere alese], București, 1960, 293-333; Ion Agârbiceanu, Gyermekvilág [File din cartea naturii], București
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
Labiș, care publică aici primele versuri (Fii dârz și luptă, Nicolae, 8/1950), Șt. Cazimir, D. Ignea, Dragoș Vicol, Darie Magheru, Ion Gheorghe, Ion Horea. Paginile de proză (nuvele sau fragmente de romane) îi au ca autori pe Alecu Ivan Ghilia, Costache Anton, Dumitru Almaș, Ion Istrati, Mira Iosif, Gh. Ionașcu. Bine reprezentat este și sectorul de critică, susținut de Grigore Scorpan, Nicolae Barbu, Constantin Ciopraga, Dimitrie Costea, Lucian Dumbravă, Iorgu Iordan, Al. Dima. Numărul 1/1953 este consacrat morții lui
IASUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]
-
20. domnului Frosin Constantin, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România; 21. domnului Genoiu George, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România; 22. domnului Gheran Niculae Paraschiv, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România; 23. domnului Ghilia-Ivan Alecu (Alecu Ivan Ghilia), scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România; 24. domnului Ghiu Bogdan Victor, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România; 25. domnului Gîrbea Horia Răzvan, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România; 26. domnului Grăsoiu Livius Amedeu, scriitor, membru al Uniunii
DECRET nr. 128 din 11 martie 2004 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156527_a_157856]
-
ca membrii fondatori pe sculptorii Ion Irimescu, Marcel Guguianu, Mihai Buculei; pictorii Dan Hatmanu, Grigore Vasile, Ion Grigore, Elena Uță Chelaru, Costin Neamțu, Cella Neamțu, Ion Murariu, Teodor Bogoi, Gheorghe Ciobanu; scriitorii Radu Cârneci, Marin Sorescu, Dumitru Tranca, Alecu Ivan Ghilia, Alexandru Oprescu; alte personalități precum criticul Cornel Radu Constantinescu, ambasadorul Valentin Lipatti. Activitățile principale ale fundației sunt: întâlniri, mese rotunde, tipărirea de carți, albume, pliante, expoziții de artă și alte evenimente culturale. Cele mai importante realizări sunt editarea volumului de
Chiriac Bucur () [Corola-website/Science/315272_a_316601]
-
analizată in multe articole semnate de critici diferiți: Petre Comărnescu, Grigore Hagiu, Constantin Prut, Virgil Mocanu, Val Gheorgiu, Dan Grigorescu, Nicolae Argintescu Amza, Dan Hăulică, Romulus Balaban, Liviu Antonesei, Nicolae Velea, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Pavel Șușară, Iolanda Malamen, Alecu Ivan Ghilia, Petru Nicolescu, Octavian Barbosa, etc. "Artistul roman care, cu ani in urma lua, alături de Picasso și Masserel, pentru tripticul intitulat „Cântec despre viață”, medalia de aur „Pacea Lumii”, decernată la Leipzig (1959), se numea . Mânuitor al peniței cu vârf de
Constantin Baciu () [Corola-website/Science/326194_a_327523]