826 matches
-
un poem.../ Pentru păstrarea secretului eu voi lua note direct pe suflet./ Direct pe suflet, iată, nervii mei au deja parfumul/ trandafirului galben, nervii mei deja sînt/ niște trandafiri galbeni.../ |n templul trandafirului înveți să iubești petală cu petală/ și ghimpe cu ghimpe... Altfel, nici eu nu aș fi ajuns/ un trandafir galben, petală cu petală, poem cu poem" (Occident). Adîncirea acestei sensibilități bucuroase de real duce la o comunicare cvasigenerală cu făpturile și cu lucrurile și la corolarul firesc al
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
Pentru păstrarea secretului eu voi lua note direct pe suflet./ Direct pe suflet, iată, nervii mei au deja parfumul/ trandafirului galben, nervii mei deja sînt/ niște trandafiri galbeni.../ |n templul trandafirului înveți să iubești petală cu petală/ și ghimpe cu ghimpe... Altfel, nici eu nu aș fi ajuns/ un trandafir galben, petală cu petală, poem cu poem" (Occident). Adîncirea acestei sensibilități bucuroase de real duce la o comunicare cvasigenerală cu făpturile și cu lucrurile și la corolarul firesc al său, la
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
transpirat un pic, a putut să ajungă la birou fără să se țină de pereți, nu i-au căzut galoanele - nu că ar avea, dar așa se zice! - că a apărut la rubrica "Așa nu" a revistei satirice de perete "Ghimpele", însă Înălțimea sa nu a avut inimă aia să-i dea vot de blam, și nici să-l trimită, poate în semn de avansare, în Siberia. Așa că Siberia, drăguța de ea, a rămas acolo, la ea acasă, frumoasă, mândră și
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
atît de ingenios: relatarea despre truda, zborul și moartea dătătoare de viață a albinelor: "... doar ochiul treaz / de-abia reușește-a ține trupu-n / balansare, să nu-l scape nici pe-o / clipă din vedere, cum nu-l scapă din / veninoșii ghimpi - vie - cununa / de albine, cea roind în jurul / frunții de copil din flori - polen / să culeagă? - fiecare dîndu-i / ac pentru-a-l nălța în zborul ei / măcar pe o clipă și murindă / alta vine să-i dea ac și ora / îi
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
cununa / de albine, cea roind în jurul / frunții de copil din flori - polen / să culeagă? - fiecare dîndu-i / ac pentru-a-l nălța în zborul ei / măcar pe o clipă și murindă / alta vine să-i dea ac și ora / îi dă ghimpe și roind cununa / se-nnoiește-n zbor și trupul lui / pluricelular e ca un fagure: / nu-l mai ține cruce, chingi, nu-l țin / cuiele din palme, doar cununa / de albine, cea roindă,-a cărei / miere grea și ceară străvezie
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
decenii lungi de despărțire. L-am întrebat dacă mai sunt și dacă și-a văzut de la Horecea Mănăstirii. , mi-a mărturisit unul dintre cei mai distinși bucovineni din București. Nu l-am mai întrebat cât de dureros l-au înțepat ghimpii acelor flori, care pentru prima dată în viață l-au ademenit să întindă mâna spre un lucru <străin>”. Sub titlul Plini de daruri și haruri, Maria Toacă sintetizează - în linii sigure, cu vibrații și scânteieri de icoane pe sticlă, cu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
bine când un premiu internațional repară miopia națională. Eu și Lia nu am câștigat niciun premiu național de artă. Toate premiile și bursele noastre sunt internaționale. Premiul ECF-Princess Margriet nu face decât să confirme trendul. De aia stăm aici. Un ghimpe în coastă. O piatră în pantof. O revoluție la cotitură”. La edițiile anterioare ale premiului „Prințesa Margriet”, laureați au fost teoreticianul Stuart Hall, coregrafii Jérôme Bel și Pichet Klunchun, dramaturga și activista Borka Pavićević, regizorul Stefan Kaegi (din Rimini Protokoll
Laureați ai premiului Prinţesa Margriet [Corola-blog/BlogPost/93850_a_95142]
-
de turle-acum întorși în sine magii le pipăie prin fum îndreaptă trista cruce spre sânii grei pe rând până le simți sudoarea de smirnă rourând pe fața mea în febră. Cu plânsul meu ridic îmi sprijin ochi și tâmplă în ghimpe/spine/spic, cu mâinile tăcerii mă ții de subțiori și mâinile sunt aripi cu pași pierduți mă zbori deasupra pătimirii. Tăciuni vrăjiți ne țin înveșnicind durerea polenul plânge-n crin. Plângând te strigă Mame prin cântăreții-fii în țara ca o
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
întors în mișcarea unei clipe Umbrele mai ies din sine Când va fi să se risipe Aur din clepsidre pline Un alt joc să înfiripe Trecerile noastre line în mișcarea unei clipe Umbrele ieșind din sine Mult închise într-un ghimpe Fantazări de scrum străine Surd mocnesc - mări sub nisipe - Timp ascuns întors cu mine în mișcarea unei clipe... Visez păduri Visez păduri în care să m-afund Ca-ntr-o iubire mare, de jertfire Să pot uita de mine și
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
pe umeri ajunge la jilțul putred acum locul e cald ținut de o carte vie un hymen etern Ea știe totul, ea care știe totul iar eu închisă în țarc pe întuneric pun cap la cap imagini despre viețile altora ghimpele bolii îmi trimite veste covrigul fără metafizică e leacul vremelnic dreptunghiul de sticlă, o barbacană care poate ucide într-o singură clipă peisaj cu poet la vedere țigara mai fumegă bandajul peste ochiul stâng face umbră discretă "ce tot aveți
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > TĂCEREA GHIMPILOR/ IL SILENZIO DELLE SPINE Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Postfață Poezie și Cunoaștere, Poezie și Spiritualita-te, Poezie și Destin, Poezie și Iubire, iată coordonatele esențiale în jurul cărora pivotează textele
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Postfață Poezie și Cunoaștere, Poezie și Spiritualita-te, Poezie și Destin, Poezie și Iubire, iată coordonatele esențiale în jurul cărora pivotează textele poetice ale Viorelei Codreanu Tiron în cel mai recent volum bilingv româno-italian Tăcerea ghimpilor / IL SILENZIO DELLE SPINE. Autoarea consideră poezia drept punct de referință fundamental, un fel de stea polară călăuzitoare, căci vocea poeziei este unica ce rămâne înainte de tăcere, atunci când cuvintele comune nu mai izbutesc să întrupeze expresia sensului pro-fund al ființei
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
inima mea.../ va dansa peste tot acest univers/ pentru că va ști/că din pulberea ce va fi/ îți va putea zâmbi ca unui străin“ (Atât de mult). Cheia de lectură a prezentei cărți poate fi autoportretul tragic din poezia „Tăcerea ghimpilor (Il silenzio delle spine). Poeta se identifică între cer și pământ în „lacrima oarbă“, în „golul prăpastiei”, din care se întrupează sub zodia luminii astrale (stea, rază, soare), echivalentul imaginific al propriului spirit, sau al unei alte „tăceri“. Dacă postmodernitatea
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
urmăresc zborul văpăii/care nebănuit se stinge/printre genele coborâte ale uitării/ de semeni” (Nimeni nu vede). În versurile pe care le-am citat putem descifra și un alienant peisaj sufletesc de factură expresionistă, destul de frecvent în florilegiul bilingv Tăcerea ghimpilor / Il silenzio delle spine, ce rezonează cu erezia și rebeliunea din care își trage originea misterul poeziei (Tăinuită în cuvinte). Versurile poetei noastre par a trăi ceea ce în Renaștere era cunoscut sub numele de „tragedia neîmplinirii”: „Undeva ― departe-aproape se auzea
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
la mia ombra abbracciata alla sua immagine nell’acqua? A chi importa del cielo rovente con ciocche canute lasciate da nuvole insofferenti d’azzurro ? Tante domande mi restano... cui l’universo risponde sempre col suo immenso mutismo. Referință Bibliografică: Tăcerea ghimpilor/ Il silenzio delle spine / Viorela Codreanu Tiron : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorela Codreanu Tiron : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
blând Părintelui: ieslea stă dărăpănată nu-i potică - nu-i nici vatră s-adunară brazii magi veniră și sfinții fagi: liturghia nu pornește Maica-n cerure bolește născare nu poruncește: bolește pe-aripi de vultur răutățile se scutur' bolește pe ghimpi de stea s-alunge vremea cea rea duhurile de bărbat prea multe s-au dărâmat duhurile de femeie împotrivă vor să steie buruiană au crescut peste munți și peste lut Veghetoarea-a amuțit cucuvele-au înmulțit Sfântă Maică Preacurată Slobozește
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
vizitatorilor De acea viața a devenit grădina zoologică Cu Harta despre Drepturi și Libertăți (?!) Omul lucrează pentru profituri Chiar și împotrivă legii Naturii și a Domnului De aceea, Dumnezeule Continuă să ierți acești păcătoși Ce întocmesc sclavia celuilalt Înconjurat cu ghimpi și ucigași (CH - Gossau, 14.09. 2003) DIALOG DESPRE NEVINOVĂȚIE (Dialog për pafajësinë) Ade cum te-ai născut? Nu știu. Cum? N-a depins de mine. Atunci cine? O femeie. Când și unde? Am fost mic, nu țin minte. Ce
POEZIE ALBANEZĂ DIN ELVEȚIA SHEFQET DIBRANI de BAKI YMERI în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380677_a_382006]
-
au ars lăcrimând, legat-am răni din suflet să nu țipe, când te-ascundeai prin noapte sub un gând! Târziu de noi s-a scurs hrănind himere, rănind cuvinte din tăceri de flori, umbre de șoapte îmi zâmbeau stinghere, prin ghimpi de vis când infloreai în zori! Târziu de noi s-a scurs sub toamne grele, cioplind viori din lacrimi de stejar, sub pași de brumă-ți împleteam lin stele, să-ți simt târziu-n mine prin veșnicii de jar! Referință
TÂRZIU DE NOI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380819_a_382148]
-
întrebat dacă văzusem la Karlsbad pe Ienăchiță Văcărescu și ce face? Și cu cine se plimbă? Și cu cine vorbește? Întîlneam zilnic și pe conul Ienăchiță (tatăl Elenei Văcărescu) așa încît am putut să-i dau lămuririle cerute. Era pe ghimpi, se fîstîcea, în fine n-a mai putut și mi-a spus: Știi că sîntem logodiți?" - "Dar e însurat!" - "Nu face nimic, divorțează. Am să-ți dau o scrisoare pentru el; i-o dai? Îmi făgăduiești?" Zeci de ani mai
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
cuminte tradiționalism, amețiți cu serul postmodern. Sunt lucruri care se poartă, haine și atitudini trendy, dar care multora le vin într-un mod înduioșător. Provincia îngroașă tușele acestui contrast, dar nici Bucurescii culturali nu stau prea comod în scrisorile cu ghimpi ale eseistului editor, universitar și poet. Unii sunt provinciali în raport cu capitala României, ceilalți sunt marginali față de capitalele artistice ale lumii de azi: ,O mentalitate de margine resentimentară, obidită, pe care - la un alt nivel și cu un alt orizont de
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
Rizeanu, proprietar de darac, și-a obținut independența energetică Morarii, cei cu darace de lână, în general micii meseriași cu activități sezoniere și care prestau servicii ce nu rentau a fi asigurate de stat prin angajați permanenți, erau ca un ghimpe în ochii autorităților comuniste. Șicanele de tot felul se aflau la ordinea zilei și au rezistat numai cei cu inimă tare. Printre care și Adrian Rizeanu, care continuă, și astăzi, afacerea de familie. Prochinii devin patroni Prin 1945, se stabilesc
Agenda2003-26-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281184_a_282513]
-
o firmă est-germană, în 1992, „Greenfreeze“, primul frigider fără FCKW și FKW din lume. În 1995, concernul Shell promite organizației „Greenpeace“ să nu scufunde în mare platforma petrolieră „Brent Spar“. De ce, împotrivă? Proiectul minier de la Roșia Montană este un adevărat ghimpe în ochii „Greenpeace“. Însă împotriva acestei exploatații se opun și multe alte organizații din țară și de peste hotare. Care să fie oare motivele? În primul rând este vorba de folosirea cianurii, o substanță extrem de periculoasă. Uniunea Europeană a adoptat Directiva asupra
Agenda2004-8-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282082_a_283411]
-
de nea” etc.); de parc („Vigorosa”, „Nostalgica”), acoperitori („Rusticana”, „Zburlici”). Se poate vorbi și de unele premiere, ca „Nostalgica” - primul soi cu petale mov, iar nu peste mult timp se va da spre omologare „Bonica inermis" - primul soi românesc fără ghimpi. Dintre soiurile amintite mai sus, „Foc de tabără” și „Simfonia” au fost premiate la concursurile internaționale din Italia și Cehoslovacia în anii 1973, 1975 și 1978. Pentru activitatea sa a fost distins cu Diploma de Excelență a Societății de Horticultură
Agenda2003-48-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281763_a_283092]
-
de nea” etc.); de parc („Vigorosa”, „Nostalgica”), acoperitori („Rusticana”, „Zburlici”). Se poate vorbi și de unele premiere, ca „Nostalgica” - primul soi cu petale mov, iar nu peste mult timp se va da spre omologare „Bonica inermis" - primul soi românesc fără ghimpi. Dintre soiurile amintite mai sus, „Foc de tabără” și „Simfonia” au fost premiate la concursurile internaționale din Italia și Cehoslovacia în anii 1973, 1975 și 1978. Pentru activitatea sa a fost distins cu Diploma de Excelență a Societății de Horticultură
Agenda2003-49-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281791_a_283120]
-
sp. Elias. Apoi m-au sunat să-mi spună că helicopterul este în revizie și se va întârzia sosirea. Apoi m-au sunat să-mi spună că va fi adus la Floreasca, pe la ora 16.00. Am stat ca pe..ghimpi. Am tot dat telefoane. Am mers la Sp. Floreasca la Terapie Intensivă, dar nu era acolo iar doctoriță care trebuia să-l aștepte, plecase acasă. Am coborât la parter, unde am întâlnit pe poeta Gabriela Cretan cu Gelu, care mi-
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]