75 matches
-
, C.[onstantin] Z. (3.VII.1870, Coasta Lupei, j. Galați - 21.XII.1930, Galați), poet, gazetar și traducător. B. continuă spița unor răzeși din Nicorești: tatăl, Zamfir Buzdugan, era cântăreț de strană, mama, Ghina, trecea ca învățătoare în sat; când ea dispare (victimă a unei epidemii), tatăl și fiul pribegesc peste Dunăre, stabilindu-se în Dobrogea. Admis la Gimnaziul real din Tulcea, ajunge elev la Gimnaziul „Cantemir-Vodă” și la „Sf. Sava”, în București, absolvind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
mijlocul la secere. Poporul de aici [Tutova], mai ales femeile, cum văd vreun țigan cu ursul, îl cheamă să-i joace ursul și să-l vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie numai giocuri și veselii în ograda me, iar din casă ursul ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine.“ Cînd visezi urs înseamnă noroc. Ursită Fetele de măritat cînd se ridică de pe scaun îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie numai giocuri și veselii în ograda me, iar din casă ursul ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine.“ Cînd visezi urs înseamnă noroc. Ursită Fetele de măritat cînd se ridică de pe scaun îl clătesc, ca să-și clătească „data*“. Cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la Ovidenie [Intrarea în Biserică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
între toți vorbitorii de limbă și origine Latină din Diaspora. 6.XI.1994. Credeam că va să revedem Iașul cel mușat cu călduroșili Omeni și avem să zburăm (vorbim) multe care nu se scriu în una scrisoară. Vă urăm numai ghine.” P.S. Am visatu ca altcum va curge soarta pentru Aromâni... Gogu Padioti (Atena) 24.I.1993 ... din conținutul scrisorii primite se vede interesul vostru pentru Ginta Latină din peninsula Balcanică și care a avut o soartă aspră împărțită în statele
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și de la Lonoaica câteva piese ce sigur a contribuit la îmbogățirea tezaurului folcloric al satului și al zonei noastre, parte din Țara Oltului. Cîntec de șezătoare Găzdiță, găzdiță, gazdă ca pe tine N-am găsit pe nime să ne țîie ghine : C-un blid de pâsat, tu ne-ai săturat, C-o oală de poame, la ficiori li-i foame. Tortu ce l-am tors, fie-ți de folos, Să umbli pe munte cu mâneci bătute, Să umbli-n ospețe cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Între toți vorbitorii de limbă și origine Latină din Diaspora. 6.XI.1994. Credeam că va să revedem Iașul cel mușat cu călduroșili Omeni și avem să zburăm (vorbim) multe care nu se scriu În una scrisoară. Vă urăm numai ghine.” P.S. Am visatu ca altcum va curge soarta pentru Aromâni... Gogu Padioti (Atena) 24.I.1993 ... din conținutul scrisorii primite se vede interesul vostru pentru Ginta Latină din peninsula Balcanică și care a avut o soartă aspră Împărțită În statele
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cu tărâșe, Le curg ochii ca la mâșe. Pentru cineva care era „grea” la joc: - Măi bădie, măi Vasile, Trage grapa după tine. - Eu o trag și ea nu vine. Pentru alta care nu se trage la treabă: O, săraca, ghine-i pare i-acasă nimică nu are; Are-o furcă și cu-un fusă i-o bucă de cur mai sus! O invitație la jocă de acum 100 de ani: - Fă, lelișă, cu cojocă Vino-ncoace să te joc! Cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
femeii, banii cheltuiți cu înmormântarea și câteva dobitoace), ajutate alteori de persoane milostive („în zilele lui Radu Mihnea voievod și Alexandru Iliaș voievod, Sima Stolniceasa [era văduva stolnicului Stroe], trăgând multă nevoie și urgie dinspre acești domni, Isar negustor și Ghine, fratele lui Pepano, au ajutat-o cu atâta trudă și osteneală și cu bani și alte lucruri și i-au scos capul de la pieire și din rea urgie, căci nimeni din rudele ei nu o sprijinise”) ori de Voievozi de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bogat repertoriu de clișee, de expresii idiomatice provenite, dacă nu mă înșel, atît din limbajul cotidian cît și din cel familiar-argotic. Efecte comice (voite) sînt create prin combinarea împrumutului recent din engleză cu trăsături ale graiului regional: "de fapt îi ghine underground"; "tăt ok, îi trimit un email și-i spun că fotcile îs scanate, îs pe desktop la server, să se ducă sa le ee"; "i-am trimis la acela un email să le ee de pe net și s-o
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
lor prin grupuri de litere). Tendința e normală: notarea pronunțiilor regionale riscă cel mai ușor să se confunde sau să nu fie deloc înțeleasă în absența unor mărci suplimentare. Sînt astfel înregistrate trăsături tipice ale graiului moldovenesc: palatalizarea labialelor (bine - ghine), reducerea africatelor la elementul lor fricativ (cineva - shineva, posmagii - posmajii), transformarea diftongului ia în ie ("moldovenii noștri cam s-o împrăștiet în lumea largă"; "da muieți is posmajii?"), pronunțiile tăt, tati, rostirile dure are consoanelor s, ț, care modifică timbrul
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
notata în mesaje închiderea lui e la i, de altfel o trăsătură general populară ("unile bîrfe se adeveresc"), chiar dacă este fixată oarecum în stereotipurile despre vorbirea moldoveneasca ("pi moldovenește"). Unele fragmente cuprind acumulări ale mărcilor pronunției regionale - "tăt are să shie ghine..." - tinzînd să devină un fel de ghicitori, jocuri de perspicacitate în care trebuie reconstituita grafia sau intonația dezambiguizantă a oralității: "tsii shiuda?" (ți-e ciuda?); "shi mai vorba să shie" (probabil: ce-i, măi? vorba să fie...) etc. În alte
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
Nichifor Paniș, s-a înălțat casa lui "Tolea", băiatul lui. ("Băiat" de 53 de ani, dar văr primar cu mine.) De-acolo poți, mergând prin "harman" să te "leși" la vale spre Nichifor, cel ce are 85 de ani. Arată... "ghini". Pe vărul meu primar - pe Tolea - nu-l găsesc acasă. Are un câine și bătrân și slăbănog și care, de leneș ce-i, nu mă latră. Vărul meu trebuie să vină "amu, amu" de la Căușani. Lucrează la Fabrica de conserve
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
de bucuroasă creștere a PIB-ului nu ne-au schimbat starea, ani de criză ar putea să ne arunce în stradă întâi și întâi pe noi, muncitorii intelectuali. Bănuiala că nu pe norocosul vecin, ci pe tine te va pocni ghina nu e lipsită de orice temei: criza n-o descurajează pe Fortuna să-i avantajeze mai departe pe cei îndrăzneți. Și astfel, specialiști în finanțe, economie, administrație, ghicit în cafea ne dau asigurări că un climat mai potrivit pentru îmbogățire
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
Ion Ștefan, angajat al Casei MS Regelui. Arhitectul construcției a fost dl Eugen Cordoș, de la Alba Iulia. De administrarea proiectului s-a ocupat dl Ion Tucă, directorul Casei Majestății Sale, iar pe teren au petrecut aproape tot timpul dnii Radu Ghină, consilier regal, și Sebastian Brînzaș, intendentul castelului, mai spune comunicatul. Clădirea a fost refăcută într-un timp-record, 90 de zile, iar materialele folosite pentru refacere au fost doar cele din anii 1800: lemn, cărămidă, piatră, nisip, var. Țiglele de pe casă
Cel mai tare loc de vacanță din țară, inaugurat de Sf. Maria by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21762_a_23087]
-
dispare: puțîn, zîs, sămnu, sara, bat ("dacă ești bat te faci deodată acrobat"), tăț etc.; închiderea lui e la i, mai ales în finală (la tini, cuminti); palatalizarea labialelor p și b - chișor ("Eu pot s'mă țîn ș-într-un chișor"), ghini; palatalizarea labiodentalelor f și v, care se apropie de rostirea ș, j: să șie ("cât să beu să-mi șie numa bine"), jin ("jin îi dăm și lui"), jină ("lăcata n-are nici o jină"); reducerea africatelor transcrise prin ce, ci
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
întâmplat, nu i-a mai ars de coborât prin pădure și de dus la cișmeaua lui Trică. S-a întors pe drumul de pe spinarea dealului, pe unde venise în zori, și nu s-a mai oprit până acasă... Muiere-sa, Ghina, împreună cu copiii, încă de dimineață, după căutări disperate prin casă și magazie, prin curtea din dos și prin grădină, prin sat, pe malul Dunării și pe deal la gropile de pământ, negăsindu-l în nici un loc, îl dăduseră dispărut. Abătuți
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
cursurilor primesc noile manuale. "Toate erau cartonate și emanau miros grețos de clei de tîmplărie, făcut din ciolane de cal mort." Alfabetul latin este înlocuit cu cel chirilic, iar transcrierea tale quale a rostirii "norodului" îl substituie pe "bine" cu "ghini", pe "vin" cu "jin", pe "cine" cu "șini"... O carte de cîntece, tipărită dincolo de Nistru, "începea cu Internaționalul (!) tălmăcit în Ťmoldoveneșteť: ŤSculaț voi roghi flămînzi din lumi/ Sculaț, la muncă osîndiț!/ Ni șerbi mintea înșiudatî/ Di lupti mari sîntem gătiț
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
chip frumos.” Ia în gură apă, zahăr și busuioc și suflă pruncul peste cap, picioare, la dreapta și la stânga ca să alunge răul, apoi înfașă copilul și îi spune: „Să fii sănătos (sănătoasă), Să crești și frumos (frumoasă), Să îți meargă ghine, Să-ți cie de ghine!” Ia lumânarea de botez, care este împodobită cu flori, busuioc și material de rochie, bluză sau fustă, o aprinde și împreună cu nașul, dă părinților copilul zicând: „Primiți de la noi un cin Și de la Dumnezeu un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
apă, zahăr și busuioc și suflă pruncul peste cap, picioare, la dreapta și la stânga ca să alunge răul, apoi înfașă copilul și îi spune: „Să fii sănătos (sănătoasă), Să crești și frumos (frumoasă), Să îți meargă ghine, Să-ți cie de ghine!” Ia lumânarea de botez, care este împodobită cu flori, busuioc și material de rochie, bluză sau fustă, o aprinde și împreună cu nașul, dă părinților copilul zicând: „Primiți de la noi un cin Și de la Dumnezeu un creștin.” Nașii oferă o traistă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cel drum când ai pornit Nu-i nâdejde de venit Roagă-te la clopotari Să tragă clopotele Să răsune văile Să se strângă neamurile. Uite, ele ț-o venit Dar nimic n-ai mai vorghit Dar mergi dragă, mergi cu ghine, C-om veni și noi ca mâne Ne-om întâlni toți odată Pe-o poiană mare, lată, La scaun de judecată. Ne-o judeca Dumnezeu De-am făcut ghine sau rău.” Înmormântarea se face, după tradiție, a treia zi. Drumul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Dar nimic n-ai mai vorghit Dar mergi dragă, mergi cu ghine, C-om veni și noi ca mâne Ne-om întâlni toți odată Pe-o poiană mare, lată, La scaun de judecată. Ne-o judeca Dumnezeu De-am făcut ghine sau rău.” Înmormântarea se face, după tradiție, a treia zi. Drumul spre biserică și apoi spre cimitir este marcat prin pomana dată; pe lângă punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ca pe unul mare. - Păcat-nepăcat, eu i-am prins! Fac ce vreau cu ei! Decât să mi-i ia alții... - D-apăi că nu ți-i iè, cum ț-ar lua on lucru de-al mătale. Numa peștii. De-amu, mai ghine n-ai mai prinde, că-i strici, păcat de bunătate de peștișori... - se uită cu jale, la vale. Poate n-ai cunoscut pân-acuma, da așa-i pi la noi, pi la Mana: boierii șî jâdanii mănâncă pește, da numa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ce „arătare” (demonstrație, demonstrare)! - Uite, băi’țălu moș’lui, zicea el, luând În mână de pildă, un cui de lemn de corn ceva mai lustruit. Aista-i pintru dat borț’ la covrig, bre! Iei covrigu cu mâna stângă, Îl țâi ghine, cu bortilitoru’ di borț’ di covrig țânut În mâna dreaptă, Îi: phu!!, o bortă, de s’ ne țâie minte, covrigu’! Sau „lustruitoru’ di teslă”... Un fel de lingură plată - fără găvan, tot din lemn, cu o parte mai rotundă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
catadicsit să accept societatea dătătoare de vlagă și distracțile rurale ale unui gaucho. Desigur că vorba mea În legea jocului s-a spus totul era spaima celor mai cărunți trișori din Deltă. Foarte curând, Montenegro (care n-a scăpat de ghină În cele două partide jucate) a recunoscut că, tocmai În virtutea simplității sale, truco nu putea să țină trează atenția unui habotnic al jocurilor de chemin de fer și bridge cu licitație. Fără să-i dea vreo atenție, Parodi i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
măndel. Io sunt unu și bun la toate: da să vedeți matale cum le buchisesc. Nici nu deschid terfeloagele și, la ziua dă egzamen, gagiu cere o bromură și comisia Îl ia la felicitări. Acu, ca să-mi șteargă dân creieri ghina cu Pumita, bătrânu vrea să mă bage și În politichie. Doctoru Saponaro, care ie un linx, zice că nu știe Încă ce partid mi-ar cădea cu tronc; da pun pariu pă ce-oți vrea că la viitoru half-time mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]