75 matches
-
ghi la munchi. Lasâ câ șâ fechili sânt buni la casa omulu', nu numa băiețâ, încercă bătrâna moașă să-l consoleze pe proaspătul tătic. Poț vini sâ o vezî cât chimp sâ oghihnesc amândouă, după un chin atât ghi lung. - Ghine mătușâ, câ totu s-a terminat așa, căuta Gligor să-și ascundă dezamăgirea. Nu conghează chi s-a născut, continuă el, încercând să se încurajeze singur. Ele douâ să chie sănătoasâ, asta-i cel mai important amu. Când intră în
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
cu tărâșe, Le curg ochii ca la mâșe. Pentru cineva care era „grea” la joc: - Măi bădie, măi Vasile, Trage grapa după tine. - Eu o trag și ea nu vine. Pentru alta care nu se trage la treabă: O, săraca, ghine-i pare i-acasă nimică nu are; Are-o furcă și cu-un fusă i-o bucă de cur mai sus! O invitație la jocă de acum 100 de ani: - Fă, lelișă, cu cojocă Vino-ncoace să te joc! Cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ț-o trag cum sî cuvini! îi sălta pi cap cascheta, șî-ni trăge la pumni de-a valma. - lasî, uăi, sî plângî mă-ta, doar nu vrei sî plângî mama! i-am răspuns, primind ciubota drept în noada curului: ghini, uăi, trăi-ț-ar mă-ta! dă în proști, cî sânt distui! Referință Bibliografică: lumradnaj / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1074, Anul III, 09 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LUMRADNAJ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361685_a_363014]
-
de gând să le necinstească nevestele. Și Safta lui Ghiță Pâslă se grăbeste să-i dea lămuriri Frăsânei: - Anicăi, cum-necum, i-o făcut mare poznă un sălbatic din aceia cu căciuli țuguiete. Da' ci zâc eu di unu', când știu ghine că nici ceilalți n-au fost mai omenoși cu ea ... Și de la Frăsâna au aflat taina asta jumătate din femeile satului. Destule dintre ele, când îl vedeau pe bietul băiat al Anicăi, îl arătau din ochi și-și dădeau coate
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
erau de acum în familie, șuguise el către tatăl fetei. - No, dragă Gligor, dacă-i vorbi serios, eu m-aș învrednici s-o mărit pe copchilă cu tine, știinduchi băiat harnic șâ serios, că doară io l-am cunoscut destul de ghini pe tătâne-tău, Dumnezo să-l oghihnească, că doară am venitu cam în aceeașâ chimp pă lume și-am copchilărit împreună prin aceste văiugi[3 - vale mică, îngustă și puțin adâncă.]. - Di ci n-aș vorghi serios, nea Vasâli! Nie
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
puțin adâncă.]. - Di ci n-aș vorghi serios, nea Vasâli! Nie îmi placi copchila matali! Șchiindu-i șî cini îi sânt părinți, aș lua-o cu mare drag șâ încrediri de muiere, câ-i fată cuminchi. Dacâ mai șchie a mescica mămăliga ghini, s-o facâ fărâ de boțuri, înseamnâ câ-i bunâ ghi măritat. Doarâ șchii cum sâ zâchi pi la noi la munchi. - Dapâ-i cum ai sâ crezâ tu ghispri noi, fichioru moșului? Cum sâ nu cie cuminchi, câ doarâ, deh, noi
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
o spusese părintele său, nu-i fu deloc pe plac Elisavetei. Prea suna ca o sentință dată înainte de judecarea cazului. Bănuia că tatăl luase hotărârea și în locul ei, ca s-o dea lui Gligor și asta nu-i căzu deloc ghini la stomac, cum spune moldoveanul, știind că-i promisese lui Gheorghiță că-l așteaptă să vină în toamnă s-o ceară de la părinți de nevastă. Vasile plăti cât îi ceru Gligor pentru potcovire și plecă în drumul său spre casă
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
ghi la munchi. Lasâ câ șâ fechili sânt buni la casa omulu', nu numa băiețâ, încercă bătrâna moașă să-l consoleze pe proaspătul tătic. Poț vini sâ o vezî cât chimp sâ oghihnesc amândouă, după un chin atât ghi lung. - Ghine mătușâ, câ totu s-a terminat așa, căuta Gligor să-și ascundă dezamăgirea. Nu conghează chi s-a născut, continuă el, încercând să se încurajeze singur. Ele douâ să chie sănătoasâ, asta-i cel mai important amu. Când intră în
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
erau de acum în familie, șuguise el către tatăl fetei. - No, dragă Gligor, dacă-i vorbi serios, eu m-aș învrednici s-o mărit pe copchilă cu tine, știinduchi băiat harnic șâ serios, că doară io l-am cunoscut destul de ghini pe tătâne-tău, Dumnezo să-l oghihnească, că doară am venitu cam în aceeașâ chimp pă lume și-am copchilărit împreună prin aceste văiugi[3 - vale mică, îngustă și puțin adâncă.]. - Di ci n-aș vorghi serios, nea Vasâli! Nie
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
puțin adâncă.]. - Di ci n-aș vorghi serios, nea Vasâli! Nie îmi placi copchila matali! Șchiindu-i șî cini îi sânt părinți, aș lua-o cu mare drag șâ încrediri de muiere, câ-i fată cuminchi. Dacâ mai șchie a mescica mămăliga ghini, s-o facâ fărâ de boțuri, înseamnâ câ-i bunâ ghi măritat. Doarâ șchii cum sâ zâchi pi la noi la munchi. - Dapâ-i cum ai sâ crezâ tu ghispri noi, fichioru moșului? Cum sâ nu cie cuminchi, câ doarâ, deh, noi
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
o spusese părintele său, nu-i fu deloc pe plac Elisavetei. Prea suna ca o sentință dată înainte de judecarea cazului. Bănuia că tatăl luase hotărârea și în locul ei, ca s-o dea lui Gligor și asta nu-i căzu deloc ghini la stomac, cum spune moldoveanul, știind că-i promisese lui Gheorghiță că-l așteaptă să vină în toamnă s-o ceară de la părinți de nevastă. Vasile plăti cât îi ceru Gligor pentru potcovire și plecă în drumul său spre casă
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
va mai dau ploaie, uăi, ptiu la dracu!, ci am înșeput și Ieu s-o ieu pi moldovinești că tini, uăi, nu va mai dau ploaie ci sînteț' cîrcotași! Daci scap oleacî di gheațî, gata, vă și căinat', ci mai ghini nu v-o dădem, daci da vreun pârâiaș afarî din maluri, iar fașiț' urât, ci v-am dat inundățâi, ci mi-am întors față di la voi, da și-am Ieu cu voi, uăi? N-am distuli pi cap cu
ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379827_a_381156]
-
adi usturoi Și frijim cârnațu' și cu oui... coapti ! Di urziși și ghebi m-am cam săturat. (Sici au ș-aiestea vitamini mulți !) Înși io cu tini, pi îndestulat, Aș mânca... di toati, ca-n sferili culți ! Și de-om fașe-o ghini și de-om fașe-o rău, Viața țâț și duși că apa-n parau ! MOTTO: Acum, când am învățat să înotam prin apă că PEȘTII și să zburăm prin aer că PĂSĂRILE, e timpul să învățăm să trăim pe pamant că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
mini, adi usturoiSî frijim cârnațu' și cu oui... coapti !Di urziși și ghebi m-am cam săturat.(Sici au ș-aiestea vitamini mulți !) Înși io cu tini, pi îndestulat,Aș mânca... di toati, ca-n sferili culți ! Și de-om fașe-o ghini și de-om fașe-o rău, Viața țâț și duși că apa-n parau ! MOTTO:Acum, când am învățat să înotam prin apă că PEȘTII și să zburăm prin aer că PĂSĂRILE, e timpul să învățăm să trăim pe pamant că
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
cu mama, s-au pus pe aranjamente. - Între timp, Mătușa Ileana își tratase deja căteva măsele și acum cânta o melodie popularo bucovinească spre deliciul neamurilor care o acompaniau tratându-se și ele cu ce apucau de pe mese. ,, și e ghine când e ghine cu bărbatul lângă tine,, ținea ea ritmul învârtindu-se într-un joc adecvat. ,,și e ghine când e ghine cu bărbatul alteia cu tine,, o punea între ghilimele mătușa Măriora râzând cât mai putea pusă pe un
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
au pus pe aranjamente. - Între timp, Mătușa Ileana își tratase deja căteva măsele și acum cânta o melodie popularo bucovinească spre deliciul neamurilor care o acompaniau tratându-se și ele cu ce apucau de pe mese. ,, și e ghine când e ghine cu bărbatul lângă tine,, ținea ea ritmul învârtindu-se într-un joc adecvat. ,,și e ghine când e ghine cu bărbatul alteia cu tine,, o punea între ghilimele mătușa Măriora râzând cât mai putea pusă pe un râs șugubăț. - Cățelul
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
o melodie popularo bucovinească spre deliciul neamurilor care o acompaniau tratându-se și ele cu ce apucau de pe mese. ,, și e ghine când e ghine cu bărbatul lângă tine,, ținea ea ritmul învârtindu-se într-un joc adecvat. ,,și e ghine când e ghine cu bărbatul alteia cu tine,, o punea între ghilimele mătușa Măriora râzând cât mai putea pusă pe un râs șugubăț. - Cățelul Bunicii însă speriat de atâta hărmălaie a început să latre necontenit repezindu-se cu lanțul de
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
bucovinească spre deliciul neamurilor care o acompaniau tratându-se și ele cu ce apucau de pe mese. ,, și e ghine când e ghine cu bărbatul lângă tine,, ținea ea ritmul învârtindu-se într-un joc adecvat. ,,și e ghine când e ghine cu bărbatul alteia cu tine,, o punea între ghilimele mătușa Măriora râzând cât mai putea pusă pe un râs șugubăț. - Cățelul Bunicii însă speriat de atâta hărmălaie a început să latre necontenit repezindu-se cu lanțul de gât spre poarta
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
adi usturoi Și frijim cârnațu' și cu oui... coapti ! Di urziși și ghebi m-am cam săturat. (Sici au ș-aiestea vitamini mulți !) Înși io cu tini, pi îndestulat, Aș mânca... di toati, ca-n sferili culți ! Și de-om fașe-o ghini și de-om fașe-o rău, Viața țâț și duși că apa-n parau ! MOTTO: Acum, când am învățat să înotam prin apă că PEȘTII și să zburăm prin aer că PĂSĂRILE, e timpul să învățăm să trăim pe pamant că
FĂRĂ NICI O ALUZIE.... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371047_a_372376]
-
înnebuniseră , așa tare fornăiau și se ridicau în două picioare nechezând asurzitor din cauza mirosului de băutură, îl apucase borâtu, și bora, bora în mijlocul hergheliei, da de gras , era gras că-i ieșea colesterolu prin chiele, păi, da,de prea mult ghini ...a făcut cineva reclamație la Miliție vrodată ?nimeri,nimerica, le-a fost frică de ei, ce mai...erau oamenii lu’ Lascu,mâncători de rahat, ca să nu spun altfel, Doaaamne, iartă-mă!... Păi, vezi, că nu s-a dus din sătulie
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
le vor îmbrăca acolo, pe loc, și vor pleca așa, fără să dea vreun ban...Oooopa , adică cum ?... fără...căscă a lu Despina . Făi, da proastă mai ești, adică clar, toți pentru unu și unu pentru toți, și așa e ghini ...nu așa scrie pe carnetu ala roșu pe care ți l-au dat zilele trecute de la Sfat ?... Nu vor mai egzista bogați, nu vor mai egzista săraci...continuă Ionică a lu Dincă din telembizor, aici chiar nu mai înțelesese nimeni
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
apoi aveam iarași o fustă întreagă.Mama observa și-i spunea: -Tataie n-ai pus materialul bine. Venea răspunsul calm și așezat de la bunul meu care mă apăra mereu: -Ei lasă fată hăi,că aldată am să-l pun și ghine.Mă temeam c-ai s-o bați pe copchila asta. Odată mămica mi-a adus o fustița nouă cu piept și bretele de culoare bleu cu buline albe . Ce i-am mai făcut felul! M-am urcat într-un cireș
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
femeii, banii cheltuiți cu înmormântarea și câteva dobitoace), ajutate alteori de persoane milostive („în zilele lui Radu Mihnea voievod și Alexandru Iliaș voievod, Sima Stolniceasa [era văduva stolnicului Stroe], trăgând multă nevoie și urgie dinspre acești domni, Isar negustor și Ghine, fratele lui Pepano, au ajutat-o cu atâta trudă și osteneală și cu bani și alte lucruri și i-au scos capul de la pieire și din rea urgie, căci nimeni din rudele ei nu o sprijinise”) ori de Voievozi de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
, C.[onstantin] Z. (3.VII.1870, Coasta Lupei, j. Galați - 21.XII.1930, Galați), poet, gazetar și traducător. B. continuă spița unor răzeși din Nicorești: tatăl, Zamfir Buzdugan, era cântăreț de strană, mama, Ghina, trecea ca învățătoare în sat; când ea dispare (victimă a unei epidemii), tatăl și fiul pribegesc peste Dunăre, stabilindu-se în Dobrogea. Admis la Gimnaziul real din Tulcea, ajunge elev la Gimnaziul „Cantemir-Vodă” și la „Sf. Sava”, în București, absolvind
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
au dat banii, ce-au trecut un an peste dzi...Acuma, de iznoavă au făcut jalbă Ghinea neguțătoriul înaintea domniei mele. Pentru aceia bani...am trimis...vornicii de poartă, de au biciuluit acele case...și s-au dat pe sama Ghinei neguțitoriul”. „Neguțitoriul Ghinea” nu este singurul care ajunge stăpân pe case din Ulița Mare, fiule. Asta o aflăm din mărturia de la 12 martie 1662 (7170) a marilor boieri privind o datorie a lui Gavril hatmanul către Duca vistiernic, în care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]