685 matches
-
Acasa > Strofe > Atasament > GHINDĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului GHINDĂ Când ruginiul frunzelor se-aprinde Și focurile toamnei se fac mari, Se urcă voia bună în stejari, Cu veverițe, să adune ghinde. Copacii toamnei sunt puternici, tari, Nici vântul și nici ploaia nu-i surprinde Și nici tristețea rece nu
GHINDĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1446130873.html [Corola-blog/BlogPost/378654_a_379983]
-
Strofe > Atasament > GHINDĂ Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului GHINDĂ Când ruginiul frunzelor se-aprinde Și focurile toamnei se fac mari, Se urcă voia bună în stejari, Cu veverițe, să adune ghinde. Copacii toamnei sunt puternici, tari, Nici vântul și nici ploaia nu-i surprinde Și nici tristețea rece nu-i cuprinde, Chiar când ajung, în codru, seculari. Noi nu suntem la fel în fața sorții, Ne clătinăm în vânt, pierduți pe drum
GHINDĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1446130873.html [Corola-blog/BlogPost/378654_a_379983]
-
sorții, Ne clătinăm în vânt, pierduți pe drum, Durerea n-o oprim în fața porții Iar toamna ne îmbracă-n foi de fum. Și resemnați de suflul crud al morții, Ne prăbușim în noapte și în scrum. (Leonte Petre) Referință Bibliografică: GHINDĂ / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1763, Anul V, 29 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
GHINDĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1446130873.html [Corola-blog/BlogPost/378654_a_379983]
-
de la faptul că timpul și spațiul sunt categorii apriorice, că sunt pure intuiții ale spiritului, nu există nici timp, nici spațiu - ele sunt numai în sufletul nostru: „Trecut și viitor e în sufletul meu ca pădurea într-un sâmbure de ghindă, iar infinitul, ca reflectarea cerului înstelat într-un strop de rouă” și de la lucrarea lui A. Schopenhauer, Lumea ca voință și interpretare, în care filosoful german șterge granița dintre vis și realitate, considerându-le forme ale aceluiași fenomen, duc pe
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/proza-eminesciana-i-referat-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
Se tot ademenesc cu gloata Crezînd în adevărata lor mîndrie. De-ați ști cum urlă lupul noaptea Vă veți mira de-a lui tenor, Căci totuși urlă a DURERE Căci îl tot doare al său popor. De observăm cumva o ghindă Ce cade jos de pe Stejar, Nu vă mirați, căci e o pildă Nu tot cei verde e STEJAR. Atunci cînd roșul ne apare Suntem asemeni unui BOU, Ne aruncăm la căni cu lapte Dar, nu uităm că ... Citește mai mult
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
torcând iubire Ție ... Din imensitatea cea fără de hotar, atinge-mi fruntea să-Ți simt primăvara, ce mă-miresmeză cu prospețimea ei ... Sunt rugul aprins de adierea Ta ... În fiecare rază a Ta, reînvie lin pământul, și chiuie Stejarul ... A răsărit o ghindă ! În roua Duhului Tău Sfânt m-am cufundat și mugurul mi s-a deschis în dalbă floare, înmiresmată de dor, de drag, de Tine. Dimineață caldă îmi este sufletul, cu raze albe și cântece blânde împodobită. Cămașa nopții a căzut
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
că-s stea?!... Oare, ce-i cu mintea mea?!... Cred că a plecat hai-hui... Eu sunt soarele-ntre stele, Cea mai... vie dintre ele- Centrul universului!...” Lumea asta fermecată Se tulbură dintr-odată, De parcă prinsese viață: Un broscoi, lucios ca ghinda, Apei îi sparse oglinda Și ieși la suprafață. ‒‒ Ce mi-ai făcut, pui de lele? Mi-ai distrus lumea de stele... Le-ai furat?... unde le-ai pus? ‒‒ Unde-au fost dintotdeauna Și nu lipsește niciuna: Toate sunt, acolo, sus
PLANETA OAC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1490726022.html [Corola-blog/BlogPost/352687_a_354016]
-
mai 2013 Toate Articolele Autorului dintr-un verb căzut în rugi s-au ivit două năluci dintr-un complement bizar ți-aș juca viața la zar fur secundele feline având ugerele pline și rămân sâmbure gol în cenușă și nămol ghinda mea va crește iar peste ani voi fi stejar blestemat de mari ocări aștept trenurile-n gări trenuri goale și năluce unul vine și se duce altul a rămas o fiară și n-a mai oprit în gară, suspendat și-
BALADĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Balada_ion_ionescu_bucovu_1368879793.html [Corola-blog/BlogPost/354903_a_356232]
-
să răsară unde iancu a apus peste deal la munte-n sus scoțând lujerele noi vara printre dor și ploi fiind speranță și fiind spadă pruncilor ce va să vadă eu privesc ca-ntr-o oglindă cum crește pădurea-n ghindă și copilu-n pântece în dorul de cântece inima mi-e alandala și ți-aș scoate iar sandala să-ți sărut piciorul gol și brațul la subțior ochii sun-a iasomie semănată pe câmpie pieptul doldora de sâni gura izvor de
BALADĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 by http://confluente.ro/Balada_ion_ionescu_bucovu_1368879793.html [Corola-blog/BlogPost/354903_a_356232]
-
fără frunze,/ mă lăsam înfrigurat de toamnă/ sau alb pe clișeul negru al lacului/ ziua trecea prin mine mult mai iute.” Are o foame turbată de cuvinte: „Dacă mi-e foame și mănânc tauri/ dacă mi-e foame și mănânc ghindă/dacă mi-e foame și mănânsc auri/ dacă mi-e sticlă și mănânc oglindă/ dacă mi-e pământ și mănânc grâuri/ dacă mi-e vulturi și mănânc pliscuri/dacă mi-e apă și mănânc râuri/ dacă mi-e munte și
MEDALION LIRIC- NICHITA STĂNESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 by http://confluente.ro/Medalion_liric_nichita_stane_ion_ionescu_bucovu_1364543021.html [Corola-blog/BlogPost/345475_a_346804]
-
credința.[22] Se formează astfel o legătură între Scriptură, Tradiție și Biserică care se prezintă ca trei realități distincte dar nedespărțite, între ele stabilindu-se un raport de perihoreză[23]. Raportul dintre Sf. Scriptură și Sf. Tradiție este cel dintre ghindă și stejar[24], dar un „stejar” crescut în Biserică și o „ghindă” culeasă în Biserică. Fără Biserică, Scriptura și Tradiția ar fi moarte. În ce privește relația dintre Scriptură și Biserică, găsim la romano-catolici concepția greșită prin care ei au ridicat clerul
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
care se prezintă ca trei realități distincte dar nedespărțite, între ele stabilindu-se un raport de perihoreză[23]. Raportul dintre Sf. Scriptură și Sf. Tradiție este cel dintre ghindă și stejar[24], dar un „stejar” crescut în Biserică și o „ghindă” culeasă în Biserică. Fără Biserică, Scriptura și Tradiția ar fi moarte. În ce privește relația dintre Scriptură și Biserică, găsim la romano-catolici concepția greșită prin care ei au ridicat clerul, în persoana papei și Biserica deasupra Scripturii, făcând ca adevărul veșnic și
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
de locaș de cult, clădire are aici un rol secundar. [22] Dogmatica, I, p.42 [23] Acest termen grecesc înseamnă „interpătrundere”, „interioritate reciprocă”, adică sunt una în alta și nu pot exista una fără alta. [24] Stejarul are ca fruct ghinda care, deși mică, are putere să dea rod la un nou stejar. Fără stejar nu se face ghinda, iar fără ghindă nu se poate înnoi stejarul. Așa se întâmplă și cu Tradiția (stejarul) și Scriptura (ghinda). [25] Afirmație care aparține
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
grecesc înseamnă „interpătrundere”, „interioritate reciprocă”, adică sunt una în alta și nu pot exista una fără alta. [24] Stejarul are ca fruct ghinda care, deși mică, are putere să dea rod la un nou stejar. Fără stejar nu se face ghinda, iar fără ghindă nu se poate înnoi stejarul. Așa se întâmplă și cu Tradiția (stejarul) și Scriptura (ghinda). [25] Afirmație care aparține papei Pius al IX: „Eu sunt Tradiția!” [26] Aici cuv. „taină” nu trebuie înțeles numai în sens sacramental
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
interioritate reciprocă”, adică sunt una în alta și nu pot exista una fără alta. [24] Stejarul are ca fruct ghinda care, deși mică, are putere să dea rod la un nou stejar. Fără stejar nu se face ghinda, iar fără ghindă nu se poate înnoi stejarul. Așa se întâmplă și cu Tradiția (stejarul) și Scriptura (ghinda). [25] Afirmație care aparține papei Pius al IX: „Eu sunt Tradiția!” [26] Aici cuv. „taină” nu trebuie înțeles numai în sens sacramental („cele 7 Taine
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
Stejarul are ca fruct ghinda care, deși mică, are putere să dea rod la un nou stejar. Fără stejar nu se face ghinda, iar fără ghindă nu se poate înnoi stejarul. Așa se întâmplă și cu Tradiția (stejarul) și Scriptura (ghinda). [25] Afirmație care aparține papei Pius al IX: „Eu sunt Tradiția!” [26] Aici cuv. „taină” nu trebuie înțeles numai în sens sacramental („cele 7 Taine”), ci și ca mister al cunoașterii lui Dumnezeu, învățătură despre taina vieții veșnice. [27] Pr.
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
de la Muzeul Țăranului Român este un filtru puternic al calității iconarilor. Lia Voicu din București, artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Decorative, București, Secția Ceramică, din studenție pictează icoane pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de lemn de brad șlefuită, băițuită, dată cu ceară de albine. Este icoană simplă sau pe suport sub formă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1489075664.html [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
de față Ce pentru viața Monahală, i-a mai dat câte-o povață ! O peșteră cu târâtoare, veninoase, a găsit... Dar după Post și Rugăciune, Cerul i le-A izgonit ! Rămas și fără de haine, a-nceput să se hrănească Cu ghindă și cu verdețuri ; apoi cu hrană Îngerească, Trimisă de Maica Sfântă, tot a 40-a zi Prin Îngerii Apărători, ca să-l ajute a trăi ! După 53 de ani...în DOMNUL a adormit... Și Moaștele, un vânător (care le-a descoperit
CUV.ONUFRIE CEL MARE ȘI PETRU ATONITUL. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434290947.html [Corola-blog/BlogPost/360477_a_361806]
-
dumitale, cucoană, ce să spun, nu chiar pe roze! Uitase, sărmanul, ce cătrănită rămăsese vulpea când plecase din slujba ei și începu să-și spună oful: - Ce să zic, hrană se găsește tot mai greu, râul a sărăcit în pește, ghinda s-a terminat, iar albinele și-au ascuns bine stupii! Colind zilnic pădurea să găsesc de-ale gurii, dar umblu mai mult cu burta goală. - Oh, bietul de tine, dar grele zile te-au ajuns! E drept că am fost
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1495905869.html [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
a III-a-Spovedania unui deținut Deținutul profet-lucrare de o mare amploare și atitudine teologică este sortită unui Testament mistic cu caracter național și universal. Autorul-Fiu al Gliei noastre străbune a răsărit ca un Stejar de veghe la cumpăna dintre milenii, din ghinda celor mai falnici străbuni, s-a înălțat viguros cu corola iubirii înmiresmate spre cer, și-a înfipt adânc rădăcinile în osemintele sacre ale martirilor, și-a făcut din infinitul nădejdii, Coloană spre biruință, iar din jertfa sa curată, punte spre
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Publicat în: Ediția nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Îmi sprijin taina în tăcerea lunii, armură-mi fac mușcând singurătăți, topesc o lacrimă din nemurirea lumii, să-mi spele-amarul din eternități! Înnod o rană în cânturi de ghindă, și-n suflet fac arcuș din plânsu-mi lin, un dor azi în tăcere mă colindă, eu tac,și-ascult ecoul tău divin! Degeaba-ncerc retorice ofrande, să mituiesc o clipă-n ceas de lut, iubirea mea nu ar putea răspunde
RESEMNARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/doina_bezea_1447861186.html [Corola-blog/BlogPost/373756_a_375085]
-
Blaga sunt mirabile, semințe care conțin în latentă infinitul, se constituie în poezia Dacinei Dan că un contrasimbol, sugerând finitul, imposibilitatea rodirii și prin această interzicerea accesului la eternitate, sunt „ semințe neadmise rodirii “. Ideea pădurii, cuprinsă într-un sâmbure de ghinda ( Mihai Eminescu - Sârmanul Dionis ) e inversata în versul „ ochii tăi reduceau pădurea din jur / la un singur punct “ într-o încercare de regresiune la origini, ca și când tot ceea ce a fost germinat s-ar reduce, concentrându-se în punctul inițial, izvor
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
Articolele Autorului Tămîind Corneliu Traian Atanasiu nu mai tremură - cad legănat tămîind străvechiul gorgan Ceea ce a constituit punctul de plecare al poemului a fost contemplarea frunzelor în cădere. Departe de a fi o cădere accelerată și zgomotoasă, ca aceea a ghindelor sau a castanelor, care te poate face să tresari cînd liniștea prea mare este curmată brusc, aceea a frunzele are o anume lentoare și un balans aparte care te duc cu gîndul la abandon. M-am gîndit deci la o
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_corneliu_traian_atanasiu.html [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
de la Muzeul Țăranului Român este un filtru puternic al calității iconarilor. Lia Voicu din București, artist plastic, absolventă a Facultății de Arte Decorative, București, Secția Ceramică, din studenție pictează icoane pe sticlă, face mărțișoare din semințe, scoarță de copac, ciulini, ghindă, castane, cânepă, linte. La Muzeul Țăranului Român expune: icoane pe sticlă, reproduceri după canon, icoane pe sticlă aplicată pe o bucată de lemn de brad șlefuită, băițuită, dată cu ceară de albine. Este icoană simplă sau pe suport sub formă
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
Precista, / Șade bătrânul Crăciun, / Cu busuiocu-n dreapta, / Cu cruciulița-n stânga / Și-mi judecă pe Șiva: / - Șivo, leo / Vasilco, leo, / Ce-ai făcut și ce-ai mâncat / De mi te-ai îngrășat ? / - Sus la munte m-am suit, / Jir și ghindă mi-am mâncat, / De aceea m-am îngrășat. / Mai la vale m-am coborât, / Apă rece mi-am băut, / Grădinile le-am izbit, / Românii că m-au văzut, / Și pe mine m-au luat, Românii cu topoarele, / Țiganii cu baroasele
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]