175 matches
-
stradă, ca să am și eu un ban pentru suveniruri. Pentru Suzana, vizita la Constanța a fost mai incomodă decât o excursie cu servicii asigurate. Locuiam într-un cartier de blocuri din apropierea Satului de Vacanță de la periferia orașului, situat pe malul Ghiolului Mic. Cum era aproape de Mamaia, ea a învățat repede traseul, traversând Satul de Vacanță pe unde ajungea foarte repede la plaja de lângă Teatrul de Vară din Mamaia. Nu era departe nici campingul, unde stăteau de obicei turiștii cehi, veniți pe
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349754_a_351083]
-
verișor de vârsta mea, și el elev la școala profesională de la I.M.U Medgidia , de unde ieșea strungar sau frezor. În fiecare sâmbătă după-amiaza, când sosea el de la Medgidia, ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ION URDEA, PROFESORUL ȘI DIRECTORUL NOSTRU!... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 195 din 14 iulie 2011 Toate Articolele Autorului „Șut, gol, ghiol, doi!”, o întâmpinare graseiată ca o dojană părintească la intrarea din spate a școlii, unde se posta întotdeauna „ochelaristul” având ascunsă la spate o nuielușă „croită” pentru fundurile noastre și pe care „ai noștri” de acasă o „aplicau” „sever și
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
verișor de vârsta mea, și el elev la școala profesională de la I.M.U Medgidia, de unde ieșea strungar sau frezor. În fiecare sâmbătă după-amiaza, când sosea el de la Medgidia, ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
verișor de vârsta mea, și el elev la școala profesională de la I.M.U Medgidia, de unde ieșea strungar sau frezor. În fiecare sâmbătă după-amiaza, când sosea el de la Medgidia, ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
că trebuia să facem economie la butanul lămpii de iluminat, pentru restul nopților. Strânsesem și uneltele pe care le-am depus în cort, pentru a nu avea surprize cu eventualii vizitatori neinvitați, cum ni se mai întâmplase odată, pe malul Ghiolului Pietrei, aproape de Murighiol, când am rămas amândoi fără scule în acea noapte. Somnul ne-a cuprins repede, căci în cort nu erau țânțari și se simțea mai bine răcoarea serii, iar până dimineața, niciun eveniment nu ne-a tulburat liniștea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
după caz: a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lățimea râurilor, canalelor și a Dunării; ... b) utilizarea uneltelor de pescuit comercial fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile Belciuc-Erenciuc și în lacurile litorale; ... c) neducerea la îndeplinire, la termenele și în condițiile stabilite, a măsurilor legale dispuse de personalul cu atribuții de inspecție și control; ... d) capturarea peștelui cu unelte de plasă și cu pripoane în râurile și
LEGEA nr. 176 din 3 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283479]
-
Acasa > Cultural > Modele > IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului În plină iarnă, ca niște smocuri albe, plutesc pe oglinda liliachie a lacurilor și ghiolurilor, stoluri de lebede. Când apele sunt încătușate sub platoșa de gheață, alunecă, se rostogolesc și plonjează în copcile făcute de pescari. Sunt ca iubitele, albe ca marmura, calde, mlădioase, moi ca mătasea, alunecînd din brațe, sunt elegante ca balerinele topite
IVAN PATZAICHIN. POEMUL NESCRIS AL LACULUI LEBEDELOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341917_a_343246]
-
de la I.M.U Medgidia[I.M.U. Medgidia = Întreprinderea Metalurgică de Utilaje Medgidia (n.aut.)], de unde ieșea strungar sau frezor. În fiecare sâmbătă după-amiaza, când sosea el de la Medgidia, ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
Infrastructura de comandă - Punct de lansare Elemente componente, dotări 8.07.03 Rețeaua de stații de radiolocație și rețele de echipamente speciale Suprafața construită, înălțime, numărul de cartea funciară, tip radar GRUPA: 8.08 Patrimoniul natural al Rezervației Biosferei "Delta Dunării": 8.08.01 Lacuri, ghioluri, lagune Suprafețe, numărul de carte funciară 8.08.02 Terenuri cu păduri și floră protejate Suprafețe, numărul de carte funciară 8.08.03 Complexe lacustre protejate Suprafețe, numărul de carte funciară 8.08.04 Grinduri, nisipuri, zone fosile și geologice Suprafețe, numărul de carte funciară 8.08.05
NORME TEHNICE din 25 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289206]
-
Pe sufletul meu Cuprins de ardoare. Eram... tu și eu! Venise lumina În inimi novice, Rupsesem cortina Gândirii peltice Multiple dorințe Nespuse, dar clare Topeau necredințe De nopți seculare Valsa luna plină Cu-al zilelor astru În muzica lină Din ghiolul salmastru ........................ Nisipul foșnește Sub pași fericiți Și-o stea, fin clipește Spre îndrăgostiți... Dan Mitrache Referință Bibliografică: Pași pe nisip / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2028, Anul VI, 20 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dan
PAŞI PE NISIP de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379532_a_380861]
-
de la I.M.U Medgidia[I.M.U. Medgidia = Întreprinderea Metalurgică de Utilaje Medgidia (n.aut.)], de unde ieșea strungar sau frezor. În fiecare sâmbătă după-amiaza, când sosea el de la Medgidia, ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
stradă, ca să am și eu un ban pentru suveniruri. Pentru Suzana, vizita la Constanța a fost mai incomodă decât o excursie cu servicii asigurate. Locuiam într-un cartier de blocuri din apropierea Satului de Vacanță de la periferia orașului, situat pe malul Ghiolului Mic. Cum era aproape de Mamaia, ea a învățat repede traseul, traversând Satul de Vacanță pe unde ajungea foarte repede la plaja de lângă Teatrul de Vară din Mamaia. Nu era departe nici campingul, unde stăteau de obicei turiștii cehi, veniți pe
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
cunoscut, însă au ținut mereu legătura telefonică. Fiecare era ocupat cu propria administrare a spațiului de cazare deținut, dar acum când sezonul s-a terminat, își puteau permite o întâlnire de relaxare. Hotelul brunetei era amplasat pe malul lacului Sud - Ghiol din Mamaia, o locație nouă, apărută după revoluție când s-a dat liber la vinderea sau concesionarea de terenuri nu numai în Mamaia, ci peste tot. Era un hotel micuț, cochet, de patru stele, exclusivist. Patroana se învârtea printre oameni
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371760_a_373089]
-
pentru comunitatea rușilor lipoveni de la Mila 23, inspirat din viața pescarilor care indiferent de starea vremii pleacă la pescuit. Este iarnă și în pofida gerului și a ceții, ei se întorc cu bărcile pline de pește. Bărcile plutesc ușor pe întinsul ghiolului în armonia cântecului și a vocilor puternice. Ansambul "Bila Makovka" (Nufărul Alb) de la Chilia Veche aparține Uniunii Ucrainiene și este alcătuit din 14 persoane: 12 adulți (3 bărbați, 9 femei), 2 copii. Poartă costume reprezentative pentru peisajul Deltei: coroniță cu
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
cunoscut, însă au ținut mereu legătura telefonică. Fiecare era ocupat cu propria administrare a spațiului de cazare deținut, dar acum când sezonul s-a terminat, își puteau permite o întâlnire de relaxare. Hotelul brunetei era amplasat pe malul lacului Sud - Ghiol din Mamaia, o locație nouă, apărută după revoluție când s-a dat liber la vinderea sau concesionarea de terenuri nu numai în Mamaia, ci peste tot. Era un hotel micuț, cochet, de patru stele, exclusivist. Patroana se învârtea printre oameni
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347793_a_349122]
-
apoi venea Linia, un braț al Dunării în care se scăldau vară de vară toți prichindeii din sat...mai înspre Reni pădurile interminabile de sălcii și plopi de la Buciumu, Racu sau Gărla Brăilei... și se-ntindeau departe către Isaccea, cu ghiolurile și smârcurile pline de papură și trestie cotrobăite de tot felul de haimanale, evadați din pușcării de drept comun sau condamnați politici ce sfârșeau în cele din urmă răpuși de iernile aprige sau de câinii instruiți ai milițienilor. Lascu era
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
că trebuia să facem economie la butanul lămpii de iluminat, pentru restul nopților. Strânsesem și uneltele pe care le-am depus în cort, pentru a nu avea surprize cu eventualii vizitatori neinvitați, cum ni se mai întâmplase odată, pe malul Ghiolului Pietrei, aproape de Murighiol, când am rămas amândoi fără scule în acea noapte. Somnul ne-a cuprins repede, căci în cort nu erau țânțari și se simțea mai bine răcoarea serii, iar până dimineața, niciun eveniment nu ne-a tulburat liniștea
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
că trebuia să facem economie la butanul lămpii de iluminat, pentru restul nopților. Strânsesem și uneltele pe care le-am depus în cort, pentru a nu avea surprize cu eventualii vizitatori neinvitați, cum ni se mai întâmplase odată, pe malul Ghiolului Pietrei, aproape de Murighiol, când am rămas amândoi fără scule în acea noapte. Somnul ne-a cuprins repede, căci în cort nu erau țânțari și se simțea mai bine răcoarea serii, iar până dimineața, niciun eveniment nu ne-a tulburat liniștea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
determinat din punct de vedere geografic și uman, acela al Dunării de Jos și, în primul rând, al Deltei. În întâii ani ai secolului al XX-lea era un teritoriu pitoresc, chiar exotic, încă necunoscut, presărat de locuri pustii, canale, ghioluri, insule și păduri, în care oamenii pătrundeau cu dificultate. Scriitorul l-a străbătut singur sau împreună cu prietenii de vânătoare - Mihail Sadoveanu, Al. Cazaban ș.a., intrând în contact direct cu oameni și cu stări de lucru insolite. Viziunea lui este una
DUNAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286919_a_288248]
-
valoare de excepție. Impresionante sunt îndeosebi secțiunile de balade „voinicești” (haiducești), „cântări bătrâne” și „cu cuprins mitologic”, ce conțin variante ale unor tipuri rare sau extrem de rare, precum Stănislav Voinicu, Cântecul lui Isirim Bogatu, Mizilca Rădoiță, Neacșu Haiducu, Vidu Țăranu, Ghiol Dumitru, Chiliodor, Voichița, Ioana Sânziana ș.a. Valoarea pieselor folclorice e sporită de acribia notării filologice și mai ales de metoda culegerii „în timp ce lăutarii cântau”. „Se știe - observă autorii - că atunci textul e redat în mod absolut real, fiindcă îl menține
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
drumul de la ancestral către industrializare, de la tezaurul vechi al „oamenilor apelor” - ai unui pământ cu „taine” și „adevărat rai” - la o țară în care „timpul se oprește și se face cântec”. Predilecția pentru râpele și adâncul Dunării, cu mâl, stuf, ghioluri, câini-enoți, știuci, se păstrează și în cărțile despre pescuit - până la urmă niște „fantezii” anecdotice, amuzante, care fac din memorie un „tărâm străin”. „Participă” la această patimă comună, în Haz cu pește, Ion Băieșu, Mircea Dinescu, D. R. Popescu, Titus Popovici
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
oniricul și realismul. Romanul vrea să fie reprezentarea etosului unei colectivități rurale, confruntată cu istoria. Aproapele nostru trădează (1992), subintitulat „roman semipolițist”, folosește tehnici ale prozei moderne (textualism, intertextualitate) și postmoderne, care vor sta și la baza romanului Colonelul de la Ghiol (1996), „roman polimorf”, „prin focul încrucișat al limbajelor”, prin sinteza personaj-narator-autor, sau „roman total” (Stan Velea), în care formele moderne se îmbină cu cele clasice (biografia unor personaje, logica episoadelor), pentru a nu știrbi inteligibilitatea textului. De altfel, textul este
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
D. Sârbu ș.a. SCRIERI: Romanul de mistere în literatura română, Craiova, 1981; Orașul la ora amintirilor, Craiova, 1984; Câmpia nu este singură, București, 1986; Aproapele nostru trădează, Craiova, 1992; Aspecte ale romanului românesc contemporan, I-II, Craiova, 1993-1995; Colonelul de la Ghiol, Craiova, 1996; Simbolistica poeziei lui Ion Barbu (în colaborare cu Simona Barbu), Craiova, 1997; Reexaminări critice, Craiova, 1997; Brazii din Poiana Soarelui, Craiova, 1998; Trăind printre cărți, I-II, Petroșani, 2001-2002; Fuga de sub model, Craiova, 2002. Ediții: Traian Demetrescu, Între
BARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285624_a_286953]
-
calitățile benefice, mântuitoare, de origine biblică ale apei pentru a le transmite și imprima din punct de vedere trupesc dar și psihologic lui Harap-Alb. Tânărul și neofitul erou manifestă o putere de vizualizare viscerală a uriașului stăpânitor peste ape („mare ghiol de apă trebuie să fie în mațele lui!”). Așadar, chiar personajul principal participă la creionarea unui aspect comic al personajului himeric, relevând, totodată, un tenebros mister al interiorității fizice a acestuia. Ambii aparținând fabulosului, subcategorie supranaturală acceptată convențional în spațiul
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]