48 matches
-
folosea în acest scop decît pumnii lui de repetent. Dacă mintea băiatului se dovedea greoaie, la șotii era iute. Venise odată cu două aripi de curcan prinse la căciulă. În dorința de a-i zmulge de pe cap podoaba, toți colegii îl ghionteau cu admirație. Uneori maică-sa îl aducea la școală bătut măr. Sătul de batjocură, Gheorghe nu dorea să mai facă studii academice. Am întrebat-o pentru ce-l bătea așa de crunt căci, evident, cu pedeapsa nu îmbogățea mintea băiatului
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cum ne urnim noi într-o zi din Spasca, când să intrăm în Cișmele ne întâlnim cu un tânăr aburcat pe un cal: Mai e mult până la Spasca? Nu. Și i-am arătat cu degetul ce era de arătat dar, ghiontit de ceva lăuntric, am mai zis: Dar de unde ești de nu cunoști împrejurimile? Sunt oltean, dom 'le. Și sunt numit la Spasca în locul unui învățător fără diplomă, Brumă. Calul l-am rechiziționat și dacă n-ajung să-l dau înapoi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
că ar fi bine să îl facă pe Ionuț să se simtă fericit. Așa că Dorinel a început să povestească despre fotbal, despre mingea care aleargă pe tot imașul, despre goluri, despre visul lui de a fi campion. Bunicul îl tot ghiontea, dar Dorinel povestea tot mai mult, dorind să îl facă fericit pe Ionuț și încercând să îl invite și pe el pe imaș. Până în clipa în care, Ionuț, zâmbitor, îi spuse: - Dorinel, eu nu voi putea juca niciodată fotbal. Picioarele
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
oi zice. - Ți-oi face voinice. El a luat basmaua cea de alune. Era basma de-a noastre-neagră cu floricele p-împrejur - ș-o pus inelu-n mijloc ș-o zis așa: - Du, mătușă, și pune dinaintea împăratului, măcar că te-or ghionti și te-or da afară, vîrî-te-așa cu de-a sila. Baba s-o dus ș-o intrat în ghionturi, ca acolo, ș-o pus pe masă, ș-o ieșit. Când i-o dat CĂLIN - NEBUNUL căușul cel de galbini, ea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mari. Zic, le iau nepoții, le iau bunicii, le iau... ei, uite că îți zboară gândurile astea. Eu, de fel, îs răzbunător, îs... am avut niște colegi, unșpe frați, în școală. Și, ei fiind mulți (eu eram singur), mă mai ghionteau, mă mai bodrogăneau pe la școală; mă prindeau doi-trei, mă luau și... N-aveam ce să le fac. Aș fi vrut eu, dar nu știam ce să le fac. Ei, după ce m-am mărit acuma și m-am liberat după a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
în rând, goleam în câteva clipe tava și treceam la altă biserică, încît ne luaseră popii la ochi și puneau câte un dascăl să ne pândească. Mai păcăleam și pe babe. Erau unele care împărțeau lumânări și noi ne îndesam, ghiontind pe alții, ca și când am fi fost străini unul de altul, iar după ce luam lumânările femeii ne așezam pe două rânduri, cu ele în mână aprinse, și mergeam cântând popește pe nas. Tot așa mâncam colivele, însă trebuia să schimbăm mereu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
întindă. Făcuse o odaie pentru băiatul de-l slugărea, îl milea și se răstea la "el, să-l învețe meserie. Câteodată, când îl mai încălzeau aburii vinului, își aducea aminte de ucenicia lui la Pandele. Nu uitase încă palmele și ghiontii, dar astea "îl făcuseră om". Îi era drag să povestească cum îl adusese taică-său de la țară și cum îl băgase băiat de prăvălie la jupân. Domnul Vasiliu avea cârciumă mare în gura Lipscanilor la Piața Sfîntu Gheorghe. Mușterii, gârlă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
încărcată chipul lunguieț și slab, părul argintiu pe la tâmple și hainele necălcate, vechi și lucioase. - Tu ești, mă? a întrebat. Inima cârciumarului bătuse mai tare. Aceeași spaimă veche, ținută ani întregi în suflet, a ieșit gâlgâitoare, sub piept. Palmele și ghiontii lui uitați, glasul poruncitor al stăpânului, toate s-au adunat într-o frică neînțeleasă. Pandele i-a întins peste masă palma subțire, aproape străvezie. Privirile i se șterseseră și veselia din ochi îi pierise. Parcă nu mai vedea lucrurile prea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mirosea a sărbătoare, a aluat și a vin cu prescure, a miere și a stafide. Copiii îmbucară din cozonacul pus pe masă de muiere. Era bun. Ei, lacomi, ar mai fi vrut. La plecare, își strânseră traistele și își dădură ghionti. Pe maidan sticlea lumina nopții. Vântul spulbera zăpada. La cumătră, Beghe a găsit lampa stinsă. Au trecut degeaba groapa, la ceferiști. Ocoliră depoul pe niște ulițe strâmte și oarbe. Trenurile se auzeau aproape. Printr-un gard de fier, plin de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de o poetă ce-și excedează destinul deja obosit și în special fibra tragică: "Se coace în mine cerul de mâine/ ca o obosită și prea rotundă tinerețe./ Ține-mi aprinsă o lumânare/ printre gânduri,/ ascultă-le numai cum/ se-ghiontesc claie peste grămadă,/ total schimbându-mi/ și marea în mamă/ și mama în mare./ Mi-au întors oglinzile spatele/ și-am lăsat și eu gloaba cea fostă/ la capătul drumului,/ iubirea timpului copleșindu-mă/ peste mine adunată,/ mă face hoit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cei de acasă, că acesta intrase de curând " În Gospodăria mare/Cu Frăsina, baba lui / Și i-a spus chiaburului". Ce pierdere de vreme, să-i mărturisească și să-i zică moș Mardare, despre intrarea în colhoz, tocmai chiaburului se ghionteau, chicotind, copiii Goldanei! Chiaburul (zugrăvit mereu în caricaturi, în afișe propagandistice, în cântece, nu numai fiindcă are un pântece, care îl face tare caraghios, ci și pentru a i se observa, de către oricare, pidosnicia obstinată și recalcitranța de bou față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
poate urca în frescă decât imaginea întemeietorului respectivului lăcaș. Peste numai câțiva ani, într-un sat din Bărăgan, am avut surpriza să aflu, zugrăvit lângă tabloul votiv, zâmbetul galeș al cântăreței de muzică populară Floarea Calotă. Ceea ce nu părea a ghionti legea și obiceiurile, câtă vreme solista a plătit cash. Cocoțarea în pictura bisericii e-un moft ceva mai nou; adevărat, costă, dar intri hotărât în atenția lui Dumnezeu și crești nemăsurat în stima concetățenilor. Aș zice, totuși, că-i de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
diplome, pe care le așează în capătul mesei lungi din fața noastră. După dânsa, vine o femeie de serviciu cu o tavă imensă, cu pahare înalte, de cristal și câteva sticle de șampanie, cu dopurile scoase pe jumătate. Unii colegi se ghiontesc și încearcă să glumească: "Băieți! Haideți! La plăcinte, înainte! La război, înapoi!" Pe ușă își face apariția și prorectorul Constantin Corduneanu. E un om înalt, blond, cu fața ovală, curată, deschisă, luminată de-un zâmbet interior și de-un echilibru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lungimea raftului cu produse. Unele departamente de cosmetice plasează rafturile în așa fel încât să creeze un, perimetru mai retras care le să permită cumpărătoarelor să stea departe de vadul principal și să examineze produsele fără teama de a fi ghiontite. Numim aceste locuri „oaze de atracție”, care, de altfel, au succes în încercarea de le determina pe femei să petreacă mai mult timp în magazin. După cum am văzut în primul capitol, în magazinele de cosmetice, uneori produsele mai puțin atrăgătoare
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
arheologică). Cea dintâi mostră de "discurs repetat" apare încă din primul schimb de replici al romanului: "[1] "Era cam săltat", cum spuneau desigur muntenii care ne întovărășeau./ [2] "E venit de pe ceea lume", am auzit eu pe unul șoptind și ghiontind cu cotul pe cel de alăturea." (p. 7) Cele două expresii idiomatice alcătuiesc deja o primă cuantă referențială, care ne poate servi ca exemplu tipic pentru a reliefa procesul microarticulării sensului. Astfel, semnificația celor două configurații subliniate (a fi săltat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ieu pâinea veneau româncele și mă scoteau cu bătaie din rând, «ieși că ești jidancă și nu e ora jidanilor», și m-am rugat de ei că sunt gravidă și am copii mici acasă, mai rău au început să mă ghiontească și să țipe «te trimete la Bug și nu mai faci jidani», și așa am suferit mai multe suferinți pe timpul legionarilor”. „Oamenii mureau ca muștele” Isac Rotman, născut în 1918, strada Ștefan cel Mare, lucrător. „În ziua pogromului, am fost
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Iluzionista Babette e mai ușor de "citit", e femeia perversă, femeia curvă, femeia nimfomană, femeia pasiune, ce mai, femeia trăsnet. Sunt convins că încă și acum, după ce-am redat-o cititorilor, mai stă culcușită în sufletul meu, adeseori mă ghiontește, în ultimul timp a început să mă ia și la mișto, cică aș fi deja boșorog. Uite, sufletul unui poet trebuie să stocheze și imaginea unei astfel de femei, prea ne-am obișnuit să vedem dragostea numai în roz-bombon, cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
1948. Peste o lună, chiar de Florii, mama va da naștere celui de-al șaselea frățior al nostru. Unde te duci, Vasilică? Ce voi face eu cu șase copii? Securiștii deveniseră deja nervoși. L-au întors cu fața spre ușă, ghiontindu-l în spate cu țeava revolverului. Mișcă, mă, odată! Și l-au împins brutal în tindă, de unde tata a mai scos un singur cuvânt, după care nu l-am mai auzit nouă ani de zile: Copiii!! La acest geamăt sfâșietor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cum ne urnim noi într-o zi din Spasca, când să intrăm în Cișmele ne întâlnim cu un tânăr aburcat pe un cal: Mai e mult până la Spasca? Nu. și i-am arătat cu degetul ce era de arătat dar, ghiontit de ceva lăuntric, am mai zis: Dar de unde ești de nu cunoști împrejurimile? Sunt oltean, dom 'le. și sunt numit la Spasca în locul unui învățător fără diplomă, Brumă. Calul l-am rechiziționat și dacă n-ajung să-l dau înapoi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
lunile următoare, Dic supraviețuind "bine mersi", starea noastră s-a transformat în una de stres aproape general; câțiva au căpătat chiar înclinații criminale visând la asasinarea animalului deoarece muribundul a devenit agresiv și exagerat de vioi; a început chiar să ghiontească o cățelușă drăguță, sub scară, o fetiță mult sub vârsta lui matusalemică. Pe scurt, Dic a devenit un ins cu un comportament antisocial; din cauza vivacității, nici un veterinar (au și ei sentimentele lor) nu a mai acceptat nici o propunere de euthanasie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pasul, adică personagiile acelea denumite vârstnice? Moare vreun bătrân dacă îi amintești că îl caută pe acasă moartea? Are și moartea un rol al ei, nu trebuie neglijat nici acest fapt. Și ce dacă îi mai îndrepți spinarea unui moș ghiontindu-l pentru a urca mai repede scara autobuzului, ce mare păcat ai? Mai am încă o mulțime de nedumeriri și de propuneri constructive privind acest aspect al vieții de categoria a treia. Mă gândesc să le prezint ordonat, sistematic într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
iad cu mânicile lor largi și lungi, cum și haremurile lor, din ale lor saraiuri de lână galbănă. Pe aceștia pe toți, îi întovărășea derviștii lor. În urma tuturor acestor cete de păcătoși se văd dracii, cum îi împing și-i ghiontesc. Iar vlădica lor cel mai mare ale gii turcești este în fruntea cetelor cu o cealma mare în cap, iar pe umărni său stă un drac împelițat din cei mai răi - însuși Scaraoschi, smulgându-i cacealmaua din cap și azvârlindu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
evidență modul cum termenii de spirit și suflet sunt folosiți interschimbabil în multe pasaje biblice, și astfel iată dihotomia: Ideea că fiecare dintre noi este trup și suflet. Pavel a spus că "trupul, se războiește împotriva" sufletului, și că "Îmi ghiontesc corpul", pentru a-l menține sub control. Filozoful Anthony Quinton a spus că sufletul este o "serie de stări mentale conectate prin continuitatea caracterului și a memoriei, [și] este constituentul esențial al personalității. Sufletul, astfel, nu este doar logic distinct
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]