38 matches
-
știa să tragă o fugă până-n Unșpe. Bojocii mei afla bucurie În aeru bun dân Obor, plin ochi cu o ciotcă dă grătăroaie și friptane, da m-a luat cu sfârșală și m-am perdut cu simțirea, chiar În fața unui ghiuj de să da clovnar, care dă treizeci și opt de ani nu-i carnaval să nu-i facă cinste cu pileală lu paznicu, consătean de-al lui, că ie dân Temperley. Cu toate troienile care anii le pusese pă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ambii. Paznicu ne-a sărit În ajutor și a făcut pași ca fumu cu bastonu și parpalacu. Cufărașu s-a pus pă cotoaie cum a putut și-am făcut și noi pași În primu taxi. În ușă la ceasornicărie, bietu ghiuj, cu moaca ca roata dă brânză dă Olanda, râdea cu fermuaru dășchis pân-la urechi. V Modernul nostru Șahrazad, Savastano, și-a reluat cronica În felul acesta: — Cufărașu, care pân vinele lui curge lături dă Învingător, mi-a poroncit, din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a încuiat într-o odaie de sus și un ceas întreg m-a snopit în bătaie. „Acuma, zice, nu fac decât să te pregătesc, pentru că și diseară o să trec ca să-ți spun noapte bună.“ Și ce crezi? S-a dus ghiujul la Nastasia Filippovna, i-a făcut temenele până-n pământ, s-a milogit, a plâns; până la urmă, femeia i-a adus cutia, i-a azvârlit-o. „Bărbos bătrân ce ești, zice, ține-ți cerceii, dar să știi că acum, pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trece pe deasupra câmpiei uscate și își revarsă potopul de ploaie deasupra oceanului. Aproape în clipa când, din Elveția, și-a făcut el apariția la Petersburg, moare la Moscova o rudă a mamei lui (care fusese, firește, fiică de negustor), un ghiuj bătrân și fără copii, negustor bărbos și credincios de rit vechi, care-i lasă câteva milioane drept moștenire indiscutabilă, rotundă, curată, bani gheață și (ce bine ne-ar fi prins mie și dumneavoastră, cititorule!) toate acestea progeniturii, toate acestea baronului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că lipsesc trei sute cincizeci de mii din banii statului, alții susțin că ar lipsi cinci sute de mii. Și eu care mă gândeam că o să-ți lase o moștenire frumușică; a dat totul pe apa sâmbetei. Mare destrăbălat a fost ghiujul... Ei bine, la revedere, bonne chance*! Dar chiar nu te duci? Șmecherule, ți-ai dat la timp demisia din armată! Prostii, ai știut, ai știut dinainte; poate că de ieri ai știut... Deși acostarea impertinentă, afișarea unei amiciții și intimități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de locomotive veștede, fără mecanici, fără fochiști, cu tenderele nimicite de rugina galben-pai-de-păpădie-destrămată. Debara năpădită de metamorfoze (Gregor Samsa ți-a trebuit?; na, ține o mie de Gregori! gâdilându-te cu lăbuțele), cercevea de lele dulce, polonic poltron, pezevenghiule și ghiujule, șchiopârlă de melc cu dioptriile în sos remoulade, scriitor de vagonete abandonate pe linia moartă, crin vitros, bulion cu bube verzi, coropișniță scopită, lenevoi cu petecile-n creier, prag putred de casă scursă în uitare, protoplasmă la tigaie, cacadâr zbicit de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
dați de dracu'! Ați adus o prostituată la voi? întreabă polițistul. D...a, îngăimă Doru. Știați că este bolnavă de sifilis? Cei patru moșnegi îngheață. O spaimă mortală se întipărește pe fețele lor. Acum trebuie să vă bag la tratament, ghiujii dracului! Nici moartea nu vă astîmpără! Se iau nume, date, adrese. Moșnegii par a nu mai trăi pe acest pămînt. Sînt aerieni, leșinați. Se pregătesc seringi, flacoane, vată, spirt. Lulu se agită. Ridică două degete în sus, ca la școală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nume, date, adrese. Moșnegii par a nu mai trăi pe acest pămînt. Sînt aerieni, leșinați. Se pregătesc seringi, flacoane, vată, spirt. Lulu se agită. Ridică două degete în sus, ca la școală, și șoptește: Dom' doctor, dom' doctor! Ce vrei, ghiujule? Dom' doctor, eu am plătit cinstit, ca toți ceilalți, dar eu numai am privit. Îmi faceți și mie injecție? Așa este? întreabă doctorul pe ceilalți. Nu știm, răspund cei trei în cor, cu răutate. Atunci, treci și tu la injecție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
La unsprezece ceasuri ! Bummm-bummm ! Poruncă de la dom‟ primar ! Bummm-bummm ! Cei care erau pe acasă, ieșeau pe la porți și îl apostrofau în fel și chip pe moș Șutu. Fără răutate însă. Doar așa, ca să zică ceva ; ia mai du-te dracului, ghiuj bătrân ! Strigă bă, mai încet, o să ți se crape bojogii. De funciere ne arde nouă !.... Momente de distracție veritabilă, dragă prietene de demult, ne oferea și mătușa Marița, consoarta lui moș Șutu. Dumneaei făcea naveta înspre târg și retur de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
n-ai teamă, ești cu mine... Hei, ce faceți! se auzi o voce. Ploaia a stat, dar degeaba. Podul de lemn s-a dus dracului, i-a sunat ceasul, cât era să țină!... Ce vrei, moșule?! Lasă-ne în pace, ghiujule... ghiju... Stai, ce-i cu tine mă zgudui tata de umeri. Ai adormi, ești obosit. Ce să-ți fac, dacă vrei la câmp. Învelește-te cu haina mea să nu răcești. Văd eu cum o scoatem la capăt. Am ieșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
grumaz, când am auzit din spate: Ce-i cu voi, nu plecați? Grăbiți-vă! Aveți mult de mers pe râu în jos până la podul de piatră, dacă apele dezlănțuite nu l-au luat la vale și pe ăla. Ce vrei, ghiujule?! am strigat disperat. Lasă-l pe mâna mea! a ripostat și mai tare tata. Cu biciușca în ambele mâini s-a repezit ca un câine turbat asupra moșneagului: Piei de-aici, pocitanie! Șterge-o, că ne-ai adus numai necazuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
să înțeleg? Că ești piaza rea? Eu am trecut râul cu barca, spuse moșul. Care barcă? Ești nebun... Barca pe care o țin ascunsă, o scot numai când am nevoie de ea. Mie mi-a trebuit, ție nu. Ce îndrugi, ghiujule? Tu n-ai barcă... Și-apoi pe un râu mare și învolburat ca ăsta nu se poate trece cu barca. Ce mai, râse moșneagul, ai pierdut calul și căruța și lemnele. Nu mai ai nimic. Tata se repezi cu furie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nu curtează o domnișoară dacă nu are vizavi de aceasta intenții serioase de căsătorie. Ce se poate spune despre căsătorie? Odată ce se ajungea la acest stadiu, jocul social se complica și mai mult. Căci, deși trecuse demult vremea când orice ghiuj putea obliga o copilă să-i devină soață, uniunile făceau încă obiectul unor tratative susținute. Căsătoria rămânea o chestiune de familie, de bani și de prestigiu social. Revenind la Julien, se pare că acesta nu reușise să-și găsească o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]