29 matches
-
ce ești! N-ai decît să stai lungit toată ziua acolo, dar acum am nevoie de apă. Anica înșfacă găleata, o toarnă în celalată găleată și se îndreaptă spre casă. Nici n-a băgat de seamă la mîța întinsă lîngă ghizdele. Nevasta pune găleata pe un scăunel, apucă o cană și bea cu sete. Vasile asistă la scenă, ar fi putut interveni, dar a lăsat-o pe Anica să bea. Abia după aceea s-a ridicat și a căpătat viață. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
beau cîteva păhărele fără să spună nimic. Apoi limba li se dezleagă. N-am aruncat eu mîța în fîntînă, Vasile. Ei, lasă, știu că tu ai... Să mor trăsnit în acest moment. Dar o vină am. Păi, vezi? Stătea pe ghizdele și eu am venit pîș-pîș și odată am țipat la ea. S-a speriat și a căzut. Oamenii s-au împăcat și Bordei a fost lăsat să scoată din nou apă din fîntînă. După o lună erau din nou la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
chilipir și vînzătorul habar n-are cine este, mai să-i dea și ceva bani pentru deranj. Puradeii erau curioși și mîndri de așa fîntînă, jucîndu-se cu roata aceea frumoasă și mare mai tot timpul. Cînd găleata era la buza ghizdelelor, un puradel scapă mînerul opritor de la roată și, ca din pușcă, este lovit mortal. Ion aleargă, ia copilul în brațe și răcnește neputincios în timp ce micuțul se stinge. O durere infinită cuprinde familia Chimir. Cînd toți boceau în casă, băiețelul cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și citește, după care decide: Prostii. Nu cred în astea. Timpul trece, dar durerea din familia Chimir mocnește sîcîitor. A venit iarna și, cum puradeii n-aveau forță să golească găleata aceea mare din lemn, au vărsat multă apă lîngă ghizdele, formînd un pod de gheață imens și periculos. Într-o seară au constatat că Lucica, o fetiță de 13 ani nu este acasă. Căutările n-au succes și lumea din sat se agită. Abia după trei zile nenorocirea a lovit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]