90 matches
-
popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă în «tagma duhovniceasc㻓, care, „crescuți și trăiți în mediul satelor, se simțeau mai moldoveni“ (2, 182). „Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu <footnote Erau singurii gimnaziști care nu aparțineau aristocrației. footnote> , - dacă nu se simțeau rusificați pe deplin, se credeau mai presus de distincțiunile naționale: revoluționari internaționali, cetățeni ai lumii“ (2, 183). Ei chiar credeau că „barierele pe care deosebirile naționale le ridică între popoare, [...] toate
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
gimnaziul din Chișinău, a scos, pe cheltuială proprie, în 1865, Cursul primitivu de Limba Rumână, dar limba română fiind scoasă din școală, profesorul a rămas fără slujbă, trebuind să suporte singur costul manualului tipărit. Lipsiți de legătura cu limba norodului, gimnaziștii, care erau „în cea mai mare parte copii ai claselor privilegiate și pentru care învățătura deschidea toate perspectivele [...], pierduseră conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii“ (2, 182). „Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Ion, în loc de Vania, este neconvingătoare în prima parte din punctul de vedere al esteticii romanului. Ține mai mult de dorința autorului de a marca schimbări în conștiința personajului. În condițiile în care limba rusă era singura limbă folosită de elevii gimnaziști, este greu de crezut că, încă din prima zi de școală, „în prima pauză între ore de curs Sașa Lungu se urcă pe catedră și proclamă: - Domnilor, în cinstea pijonului Ion Răutu, un concert!“ (2, 101). Nu este mai convingătoare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
atitudinea prin documentare foarte serioasă, dar și prin raportare la situația socială pe care el o cunoștea. Se conturau două poziții, determinate pe de o parte de cultura asimilată și pe de alta de apartenența socială. De o parte erau gimnaziștii,În cea mai mare parte copii ai claselor privilegiate și pentru care Învățătura deschidea toate perspectivele, care pierduseră conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii; pe de alta erau seminariștii,băieți de popă și dascăli de țară, condamnați să rămînă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
gimnaziul din Chișinău, a scos, pe cheltuială proprie, În 1865, Cursul primitivu de Limba Rumână, dar limba română fiind scoasă din școală, profesorul a rămas fără slujbă, trebuind să suporte singur costul manualului tipărit. Lipsiți de legătura cu limba norodului, gimnaziștii, care erau În cea mai mare parte copii ai claselor privilegiate și pentru care Învățătura deschidea toate perspectivele, pierduseră conștiința legăturii lor etnice cu masele țărănimii. Prietenii lui Vania Răutu din liceu, - chiar fără excepție pentru Prestea și Pătrașcu, - dacă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Ion, În loc de Vania, este neconvingătoare În prima parte din punctul de vedere al esteticii romanului. Ține mai mult de dorința autorului de a marca schimbări În conștiința personajului. În condițiile În care limba rusă era singura limbă folosită de elevii gimnaziști, este greu de crezut că, Încă din prima zi de școală, În prima pauză Între ore de curs Sașa Lungu se urcă pe catedră și proclamă: Domnilor, În cinstea pijonului Ion Răutu, un concert! Nu este mai convingătoare nici scena
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Este fiul Mariei (n. Vlădăreanu) și al lui Zaharia Bârsan, mic proprietar agricol. B. urmează în Sânpetru școala primară, iar din 1889 este, timp de șase ani, elev al Gimnaziului superior greco-ortodox român din Brașov; între colegii și prietenii lui gimnaziști s-au numărat I. Scurtu, Sextil Pușcariu, O. Goga, I. Lupaș, H. Petra-Petrescu. Debutează în ianuarie 1897 la „Convorbiri literare”, sub semnătura Sân-Petreanul, cu poezia În zori. Continuă studiile secundare la Liceul grăniceresc din Năsăud, la Institutul Clinciu-Popa din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
soluționată deasemenea și problema privind retrocedarea imobilelor cu destinație culturală și religioasă care aparțin minorităților naționale. Spunând acestea avem În vedere retrocedarea către comunitatea românească din Cernăuți a Palatului Cultural al Românilor, a Casei Naționale a Românilor și a Internatului gimnaziștilor români, proprietăți ale Societății pentru cultură și Literatură Română În Bucovina, doleanță cu care autoritățile ucrainiene, inclusiv domnul președinte V.A. Iușcenco este la curent. Or, noi le-am Înaintat la toate nivelurile Începând chiar de la Primul Congres al Românilor
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
mi-am dat seama că, de fapt, el pusese în practică atunci o expresie franceză: "faire l'école buissonnière" care înseamnă: "a se plimba în loc de a fi la școală". Era, nici vorbă, un exemplu "strălucit" al modului în care un gimnazist încerca să pună în practică noțiunile acumulate la orele de limbi moderne. După un timp, s-a liniștit. Ajunseserăm aproape de pod când m-a luat de mână și mi-a zis: Hai, mă, vino după mine! Vezi să nu aluneci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lui. Totul este schimbat, nimic nu a mai rămas din ceea ce a fost în copilăria și adolescența lui. Odaia răcoroasă, dar cam întunecoasă, care i s-a pus la dispoziție nu-i este pe plac. Ca în vremea când era gimnazist și liceean, preferă să se retragă în colțul cel mai îndepărtat și liniștit al livezii, unde vegetația sălbatică alcătuiește un huceag răcoros și îmbietor. Acolo își desfășoară Dumitru Dascălu trudnica sa muncă de închegare și finalizare a ultimului său volum
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
iar ulterior în „Limbă și literatură”, „Studii și cercetări științifice” sau în lucrări colective (Romantismul românesc și romantismul european). Majoritatea articolelor sunt centrate pe aspecte inedite din viața și opera lui Mihai Eminescu: Eminescu și folclorul, Mihai Eminescu și „biblioteca gimnaziștilor” din Cernăuți, Anii de formare ai lui M. Eminescu, dar se referă și la I. L. Caragiale (Însemnările unui sibian despre I. L. Caragiale), Alecu Russo (Știri noi despre Alecu Russo, în colaborare cu Const. C. Angelescu și I. Lăzărescu), Nicolae Bălcescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
Marele Premiu al Festivalului Internațional „Nichita Stănescu” (1986), Premiul Special pentru poezie al Festivalului Internațional de Poezie „Lucian Blaga”, Premiul Internațional de Poezie „Rozeta de la Bela Voda” (Krusevac, 1998), Premiul Academiei Române (1997). După o juvenilă tentativă revuistică (scrie singur, ca gimnazist, o revistă care va rămâne în manuscris), debutează cu versuri în „Scrisul bănățean” (1952) și editorial cu volumul Fluviile visează oceanul (1961). Deși despre D. s-a scris mult și insistent, criticii nu s-au putut sustrage unei seducții simplificatoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
vom Radautz. Atunci, au fost scoase la concurs două catedre pentru profesorii de naționalitate română. La Secția Română a gimnaziului din Rădăuți a funcționat, până în noiembrie 1918, profesorul Leonida Bodnărescul. Acesta a fost cel care a înființat biblioteca pentru elevii gimnaziști și pe cea a profesorilor, cel care a pus bazele capelei școlare. Fenomen cultural și urban prin excelență, liceul și-a atras învățăceii din oraș sau din satele din jurul Rădăuților, contribuind nu numai la devenirea celor aflați pe băncile școlii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
a III-a a avut gut la germană, iar în semestrul următor chiar sehr gut55. Așadar, în vara lui '59, pentru copil, aflat singur la Ipotești, nu mai era un mister ce povesteau frații lui mai mari din viața de gimnaziști la Cernăuți, însă, cu toate acestea, aștepta cu oarecare strângere de inimă începerea noului an școlar. La National-Hauptschule era prea severă disciplina ca să i se conformeze. Obișnuit cu zburdălnicia copilăriei, cu libertatea care i se oferea la Ipotești, îi veneau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Se angajează practicant la Comitetul permanent. În vara lui 1865 pleacă de la Ipotești cu Matei, fratele său, să viziteze Dumbrăvenii pe care-i știa mai mult din povestirile părinților. În iarnă e din nou la Cernăuți, având grijă de biblioteca gimnaziștilor, stând în gazdă la Aron Pumnul. Dorul îi cutremura sufletul. Mai târziu îi va zdruncina nervii. Cu gândul la Ipotești, scrie Din străinătate. În anul următor a fost o secetă cumplită. În iarnă, împinși de foame, Ioan Iminovici și cumnatul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de inspecțiune școlară grupa pensionate, dosarele 42/1852, 43/1856, 44/1860. 48 Gh. Ungureanu, Mihai Eminescu și frații săi școlari la Cernăuți, [în] "Cetatea Moldovei", nr. 11-12, 1941, p. 279. 49 Ibidem. 50 Aurel Vasiliu, Mihai Eminescu și Biblioteca gimnaziștilor din Cernăuți, [în] "Limbă și literatură", nr. 19, 1968, p. 221. 51 Teodor V. Ștefanelli, [în] volumul omagial Eminescu și Bucovina, Cernăuți, 1943, p. 24-25. 52 Leca Morariu, Note pentru o monografie, [în] "Eminescu și Bucovina", p. 156. 53 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sunt informații că și Balșii ei înșiși cu o bibliotecă deosebită împrumutau cărți de la Eminovici, ceea ce demonstrează că biblioteca ipoteșteană în discuție era într-adevăr consistentă, nemaivorbind de faptul că Mihai își permitea să dăruiască, în 1865, câteva cărți bibliotecii gimnaziștilor români din Cernăuți. Călinescu dă și titlurile lor: Theodor Körners vermischte Gedichte und Erzählungen, Wien, 1815; Lecturariu latinu pentru a douà clase gimnasiale după M. Schinnagl de I.M. Moldovanu, Blasiu, 1864; Mythologie für Nichtstudierende, de G. Reibeck, Wien25. În al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu un galoș pierdut în fugă, rămînea îndelung în adîncitura intrării unei case oarecare. Galoșul capturat era aruncat de învingători pe acoperișul unei clădiri cu două etaje, cea mai înaltă din orășel. În Stargorod mai erau și cadeți pe care gimnaziștii îi numeau „cizme”. Ei însă locuiau în clădirea lor, la două verste depărtare de oraș, și duceau o viață misterioasă, ba chiar legendară, în opinia „pătlăgelelor”. Ippolit îi invidia pe cadeți, le invidia epoleții azurii cu monograma galbenă a țarului
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
a primi o educație militară, a rămas în gimnaziu, unde era notat cu trei și doi de minus și comitea tot felul de lucruri nemaiauzite. În clasa a treia a rămas repetent. Taman înainte de examenele finale, în recreația mare, trei gimnaziști s-au dus în sala de festivități și au zăbovit îndelung acolo, vîrîndu-și nasul peste tot, cercetînd entuziasmați catedra acoperită cu un postav verde lucios, draperiile grele zmeurii cu franjuri și ciuberele cu palmieri. Savițki, cunoscut în școală drept un
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
cu un postav verde lucios, draperiile grele zmeurii cu franjuri și ciuberele cu palmieri. Savițki, cunoscut în școală drept un tip neînfricat, scuipă plin de entuziasm în ghiveciul în care era plantat un ficus. Ippolit și cel de-al treilea gimnazist, Pîhteev-Kakuev, se prăpădeau de rîs. - Da’ ficusul ai putea să-l ridici? îl întrebă Ippolit, privindu-l cu respect. - Oho-ho-ho! răspunse forțosul Savițki. - Atunci ridică-l! Savițki se apucă pe dată să se canonească aplecat deasupra ficusului. - N-ai să
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
Savițki se desprinse fără să vrea de ficus și zbură cu spatele în coloana de mahon cu incrustații aurite, pe care se afla bustul de marmură al lui Alexandru I Binecuvîntatul. Bustul se clătină, ochii orbi ai țarului priviră mustrător gimnaziștii potoliți într-o clipă și, rămînînd o secundă într-un unghi de 45ș, Binecuvîntatul se năpusti cu capul înainte, ca un înotător într-un rîu. Căderea împăratului avu urmări fatale. De pe fața țarului se desprinsese o bucățică strălucitoare, ca de
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
F.A. ) și Direcția pentru Cultură Timiș, spectacolul va avea loc marți, 1 iunie, pe scena Teatrului Național Timișoara. De la ora 17 el va fi dăruit spectatorilor din ciclul primar, iar de la ora 19,30, vor fi invitați 150 de elevi gimnaziști cu performanțe deosebite. Doar cca două sute de bilete (cu tariful de 150 000 lei și 100 000 lei) se vor scoate la vânzare. În prima parte a spectacolului, 70 de copii-balerini de la Școala Rodica Murgu vor dansa pe acordurile „Rapsodiei
Agenda2004-21-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282442_a_283771]
-
și astăzi. Pe lângă biblioteca profesorilor (Lehrerbibliothek) de la acest prestigios liceu al Monarhiei Habsburgice, un rol bine definit îl au biblioteca elevilor (Schülerbibliothek), cu 1 744 de volume în 1914, Colecția Sosnowicz 1 035 de volume, biblioteca Asociației de Ajutorare a Gimnaziștilor 1 549 de volume și o colecție de programe școlare 9 163 de exemplare. Custozi ai acestor biblioteci sunt până la Unirea Bucovinei cu România profesorii Nicolaus Ustianowicz, Ernst Hora, Samuel Spitzer, Markus Wachsmann, Alexander Gottlieb, Alfred Engel, Anton Schönbichler, Siegfried
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
Înger Înapoi, la cer: Dascălu Diana Maria (1997 2013) Eleva Diana-Maria Dascălu era, la 13 ani, atât de bine și armonios dezvoltată Încât cine nu o cunoștea, văzând-o pentru prima dată, ar fi zis că-i studentă, ci nu gimnazistă. Aristotel spunea că o fată, spre a fi cu adevărat frumoasă, trebuie să fie Înaltă. Așadar, Înălțimea constituie, după marele gânditor din antichitatea greacă, condiția sine qua non a unei reale frumuseți feminine. Și era Diana Înaltă, suplă și sveltă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
povestire Îi va Îndemna pe unii tineri de azi (fete și băieți) să se iubească asemenea eroilor Carmen și Octav. Avea Octav 16 ani, În 1954, și era elev la prestigiosul liceu brașovean „Andrei Șaguna”, când a cunoscut-o pe gimnazista de 13 ani Carmen Sireteanu, o blondă cu părul ca soarele În asfințit și cu ochii ca un cer senin venețian. Părându-i o dulce minune, descinsă din soare (Într-o fotografie dinaintea arestării și Octav este de frumusețe celestă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]