32 matches
-
nutritivi care sunt transportați prin vasele liberiene către celelalte structuri morfologice ale plantei, a căror creștere și dezvoltare depinde de aceștia. Toate rădăcinile au o creștere primară sau o creștere în lungime. Rădăcinile multor plante vasculare, mai ales dicotiledonate sau gimnosperme, adesea prezintă creștere secundară, care este, în fapt, o creștere în diametru. Creșterea secundară apare pe fondul maturizării plantei, fiind vizibilă la plantele lemnoase (arbori, arbuști).
Rădăcină () [Corola-website/Science/303370_a_304699]
-
cele mai evoluate plante, cu corpul un corm tipic, perfect adaptat la viața terestră. Ulterior, unele specii s-au readaptat la mediul acvatic. Sunt răspândite pe tot globul terestru, cu excepția zonelor polare. Angiospermele au apărut la mijlocul Mezozoicului, prin evoluția unor gimnosperme primitive, față de care au unele caractere de superioritate: Cele mai numeroase angiosperme actuale au flori bisexuate (72%). Cu flori unisexuate sunt 11%, dintre care 4% sunt dioice, iar 7% sunt monoice. Cca. 17% sunt plante trioice și poligame. Polenizarea entomofilă
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
considerate: Cuprinde cca. 170000 specii lemnoase și erbacee, cuprinse în cca. 320 familii botanice și sunt răspândite pe toată planeta, constituind componentele de bază ale principalelor ecosisteme. Grupează angiospermele cel mai puțin evoluate, care au derivat din Bennettitales (grup de gimnosperme fosile), la care a apărut floarea bisexuată. Plantele din această unitate taxonomică au unele caractere de primitivitate: De la tipul lor de gineceu pclicarpelar și apocarp, li s-a dat și numele de Polycarpigenae. Din această subclasă fac parte, în succesiune
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
prin păduri luminoase, din regiunea de cîmpie pînă în cea montană. Cuprinde mai ales plante lemnoase, cu flori unisexuate, grupate în amenți. Prin prezența (uneori) în xilemul lor a traheidelor, precum și prin decalajul dintre polenizare și fecundare, se apropie de gimnosperme, însă prin organizarea florală simplificată, cu învelișuri florale reduse (număr mic de piese florale), sunt considerate ca derivînd din Magnollidae. Majoritatea au flori unisexuate, dispuse monoic sau dioic; florile mascule sunt așezate în amenți, iar cele femele alcătuiesc inflorescențe diverse
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Gimnospermele, reprezentate de cca. 600 de specii actuale, (dar fiind cunoscute peste 50.000 specii fosile), sunt un grup care după dominația din mezozoic au pierdut lupta în fața angiospermelor, menținându-se în arii cu condiții de viață mai dificile. Molidul ("Picea
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
în ultimii 50 de ani, au dispărut 31 de specii. Factorul uman a fost și el un factor destul important în acest domeniu. În a doua ediție a Cărții Roșii a Republicii Moldova sunt incluse 81 de specii de angiosperme, 1 gimnospermă, 9 pteridofite, 10 briofite, 16 licheni și 9 ciuperci, unele specii subendemice - "Genista tetragona", "Centaurea thirei", "Centaurea anngelescui", "Euonymus nana". Există 2 zone vegetație în Republica Moldova, acestea fiind: "Zona stepei" și cea a "silvostepei". Zona de stepă ocupă mai ales
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
asemenea Flagelate; "Mastigophora") sunt organismele cu una sau mai multe organite dotate cu niște bice denumite flagele. Unele celule de la animale pot fi flagelate, de exemplu spermatozoizii. Plantele cu flori nu produc celule flagelare, pe când ferigile, mușchii, algele verzi, unele gimnosperme și alte plante înrudite fac. De asemenea, cele mai multe ciuperci nu produc celule cu flagele, dar produc chytridiomycota fungice primitive. Multe protiste i-au forma unor flagelate unicelulare. Cuvântul „flagel” descrie o anumită caracteristică a construcției din mai multe organisme eucariote
Mastigofore () [Corola-website/Science/332643_a_333972]